27,663 matches
-
nici ele scutite cu totul de riscuri pentru dascăli, dovadă s.m.s.-urile insultătoare pe care aceștia le primesc. E drept și că nivelul general de pregătire a dascălilor înșiși a scăzut treptat, dar alarmant, urmare a laxismului aceleiași școli, în deceniile din urmă, când diplomele s-au obținut deseori cu o iresponsabilă ușurință. Scuza unei salarizări modice nu reprezintă o justificare, dar o explicație, da. Ca și modicitatea resurselor financiare pentru învățământ, în general, mai ales în condițiile unei infrastructuri, de când
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
că ultima menționare a lui Corto Maltese, într-o scrisoare din 16 iunie 1965, e legată de ea sugerează împlinirea unui destin: unul bazat pe renunțare și pe stabilirea unui cadru existențial domestic, la antipodul zbuciumatelor întâmplări derulate pe parcursul câtorva decenii. Ultimele planșe ale Baladei se încheie cu o scenă pe cât de simplă, pe atât de emoționantă. Ea este o declarație de dragoste nerostită, în care tânăra abia ieșită din adolescență își dă seama că nu poate avea un viitor alături de
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
unghi sociologic, lucrarea sa cea mai importantă este Teoria comunității omenești, un fel de opus vitae magnum, cum o numește Dan Dungaciu, cartea fiind terminată în 1937, dar publicată în 1941. Lor li se adaugă cursurile ținute de-a lungul deceniilor, Istoria științei politice, Sociologia și filosofia istoriei, Istoria teoriilor sociologice, Etica generală, Istoria doctrinelor politice (p. 89), alături de traducerile din Kant, Aristotel și Montesquieu. Ce urmează după august 1944 pentru Traian Brăileanu pare să fie o periclitare de destin venită
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
și o întrebare, pe care Marino și-a dorit-o retorică și pe care și-o adresează pentru a-și justifica ideea de cedare în fața sistemului, de colaborare cu dușmanul: „Cine poate fi «erou» zi de zi, ani și chiar decenii întregi, mai ales sub un regim dictatorial, represiv, terorist?”9 Răspunsul... l-ați ghicit deja. 1 Adrian Marino, Viața unui om singur, Edit. Polirom, Iași, 2010. 2 Mircea Muthu în Dicționarul scriitorilor români..., coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
1945, nu numai în domeniul studiilor clasice, ci și în viața publică. Recuperarea operei lui N. I. Herescu din perioada sa românească este inspirată și binevenită și dintr-un alt punct de vedere. Ea a fost edificată într-un context cultural-politic - deceniul 1930- 1940 - dominat de teorii ultranaționaliste și etniciste, în care latinitatea spiritului românesc era atacată și contestată din cele mai diverse perspective. Cea mai perfidă era cea a lui Nae Ionescu, care, printr-o suită de sofisme dizolvante, nega complet
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
9 martie 1930) latinitatea spiritului românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul Gărzii de Fier va fi contribuit și el, desigur, într-o proporție însemnată, la acest asalt împotriva latinității, în deceniul premergător marii conflagrații mondiale. Tracomania se naște, fraudulos, acum, din neînțelegerea ori din instrumentalizarea sensului unor studii mai vechi sau mai noi, ca Perit-au dacii?, al lui Hasdeu (din 1860), Revolta fondului nostru nelatin , al lui Blaga (din 1921
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
lui Pârvan (din 1926). Totul, pe fondul unui asalt al extremei drepte asupra democrației, identificată - corect - cu spiritul latin. Nu altul este, din păcate, contextul cultural actual. Firește, tracomania nu mai are virulența din interbelic, nici suportul oficial din ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Însă mass-media, în special televiziunea și mediile virtuale, asigură o difuziune grotescă unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un ceaușism rezidual, de care autorii nici nu par conștienți), ajung să conteste
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
fundament al culturii europene) și de a combate, cu argumente științifice, aberațiile tracomane. Căci Herescu și, în general, solida școală latinistă modernă din România, nu fac propagandă, ci știință. Iar știința poate fi ignorată, însă nu poate fi escamotată: după decenii de interdicție, ea revine și înlătură falsurile și interpretările tendențioase. În paranteză fie spus, probabil că un motiv serios pentru care autoritățile comuniste au ținut sub interdicție opera lui Herescu, chiar în anii în care o parte din exil era
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
triplă metaforă. Mai întâi, a culturii și civilizației greco-romane, pe care se sprijină întreaga Europă. Apoi, a latinismului în cultura română, în care reprezintă patul germinativ din care aceasta își extrage sevele. În fine, a operei latinistului însuși: deși interzisă decenii de-a rândul, aceasta se întoarce acum, la fel de actuală și într-un context la fel de angajant. Studiul introductiv al profesorului Franga, reconfortant prin deplina cunoaștere a domeniului și a operei autorului, este infuzat de un spirit afin gândirii lui N. I. Herescu
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
s-ar fi părut nelalocul ei. Nu colegului de breaslă și prietenului îi adresez scrisoarea care urmează, ci președintelui Secției Academiei Române, al cărei membru sunt, și căruia îi datorez onoarea de a mă fi propus și susținut cu peste un deceniu în urmă. Vă scriu, așadar, domnule președinte, ca urmare a nedumeririi care mă cercetează de la o vreme, legată de refuzul repetat al domniei-voastre de a accepta candidatura unor scriitori români în vederea alegerii ca membri ai înaltului for academic. În calitate de președinte
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
fără ecou din partea domniei-voastre decât o mare și, din punctul meu de vedere, nejustificată iritare. Recitiți-vă cărțile, domnule președinte, și aduceți-vă aminte ce ați scris în ele, cu deplin temei, despre scriitorii - poeții, romancierii, criticii sau dramaturgii români - deceniilor din urmă cărora le refuzați astăzi intrarea în Academie. După cum știți, la rugămintea domniei-voastre, am jucat un rol la elaborarea Statutului Academiei. Îmi pare rău că am lăsat la exclusiva latitudine a Secțiilor decizia de a dispune de propunerile care
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
Craii de Curtea- Veche al lui Mateiu I. Caragiale pe primul loc într-un top al romanului românesc din secolul XX. De curând, un subiect de la bac sau de la capacitate, nu mai știu, se referea la el. Cu peste opt decenii înainte, la apariție, romanul îi lua prin surprindere pe criticii literari, care se îndoiau până și de faptul că era vorba de un roman, într-atât de neobișnuită era formula lui. Această schimbare de atitudine nu e lesne de explicat
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
căci se voiește în slujba unor țeluri ziditoare, - solidaritatea pe care am ghicit-o operînd misterios, de-a lungul acestor rînduri, semnifică virtuți larg eficiente, nicicînd reductive. De la Tescanii, înscriind un capitol bine definit al ideației plastice românești, în ultimele decenii, pînă la peregrinarea lui Ilie Boca printr-o Italie de Quattrocento, se întinde arcul unui exorcism benefic, de care artistul e capabil. Savoarea etnografică a unora din inspirațiile lui, atrase de un altunde și de un altcum, își revelează noi
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
demonstra că își înțeleg obligațiile și responsabilitățile care decurg din subscrierea la un set de valori comune celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cetățenii noștri așteaptă un efort sincer și soluții credibile. Dacă privim la istoria ultimelor două decenii și la felul în care ne-am eliberat împreună de lanțurile unei istorii dificile, avem toate motivele să fim optimiști. Avem în același timp obligația de a ne ridica cel puțin la înălțimea realizărilor anterioare. Cu aceste gânduri, stimate domnule
Scandal diplomatic: Lui Laszlo Kover i se refuză vizita în România () [Corola-journal/Journalistic/44542_a_45867]
-
Anca Murgoci Dan Cruceru, după ce timp de mai bine de un deceniu a lucrat în presă, a decis să își încerce norocul și în actorie. Zis și făcut și iată că timp de câteva luni, vedeta a urmat cursuri de actorie. Nu știe dacă va apărea în vreun film, dar spune că
Dan Cruceru, în rolul de actor. Viața după Acasă TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/44587_a_45912]
-
fac aceste constatări de ordin general ca urmare a unei întâmplări. Am scos recent din paginile României literare un text pe care l-am socotit neconform cu linia nepolitică a revistei, ceea ce a provocat pe net oarecari valuri. De peste două decenii mă străduiesc să țin revista pe care o conduc departe de politică. Nu, desigur, și de politic. Cei doi termeni nefiind sinonimi: cum se știe, am publicat eu însumi în prima parte a lui 1990 articole politice, adunate ulterior într-
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
lucru în urma situației create la cotidianul „România liberă” de unde am fost silit să plec după mai bine de 16 ani de muncă, și dacă ar mai fi să socotesc și salahoria de la corectură de pe vremea lui Ceaușescu atunci fac două decenii. Conducerea ziarului m-a calificat drept un specimen dubios, etichetă care nu oglindește ființa mea reală, dar aceasta este altceva. Anii au trecut și ca orice vrednic scriitor român contemporan am tras mâța de coadă. Până în această vară când mi
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
al dragostei noastre București, Editura Humanitas, 206 p. În afară de Faruri, vitrine, fotografii, de Poeme de amor, de Totul, de Levantul, de Dragostea, de Nimic, în afară de Nostalgia, de Travesti, de cele trei volume din Orbitor, Mircea Cărtărescu a mai publicat, în deceniul din urmă, și Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, și De ce iubim femeile, și Baroane, și Frumoasele străine. Așa arată schema tendențioasă (și, bineînțeles, incompletă) a evoluției recente a acestui scriitor. Fiindcă prima jumătate de listă acoperă, în viziunea unor critici
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
Nu considerase Bergson că „elanul vital” este unul și același cu elanul patriotic care i-a mânat pe francezi în războiul mondial? Cu un tată evreu polonez, Bergson nu s-a numărat totuși printre pacifiștii de stânga din al doilea deceniu al secolului XX, ceea ce i-a atras ura acestora. Astăzi par uitate toate ale vieții valuri în care Bergson a înotat cum s-a priceput și cea care trece pe primul plan este filosofia lui generoasă, atașată de ceea ce este
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
negăsindu-și rostul, după cei cinci ani de detenție, Steinhardt nimerește pe Știrbei Vodă și vede pe panoul de afișaj al Conservatorului că era programată o întâlnire, în cadrul seriei de conferințe organizate de muzicologul George Bălan (azi, nonagenar, trăitor de decenii în Germania), în care urma să se discute despre trei personalități ale artei moderne. În ochii fostului deținut politic, subiectul conferinței părea atât de extraordinar, ne aflam totuși în 1964, încât l-a determinat să se întrebe asupra sensului lipsirii
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
intermediar. Din exces de prudență a autorului, cronicile de aici nu reușesc să se coaguleze într-o panoramă. Nici măcar într-una parțială. Ele alcătuiesc numai (e un „numai” admirativ) o carte de critică literară făcută cum se făcea acum câteva decenii. Bine.
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
chip uman -, si cu un suflet inocent al căruit mesaj trebuie ascultat chiar și de cei mai sceptici în privința viitorului. Văzută prin ochii unui copil, viața pare mai frumoasă. Iar dacă puștiul care locuiește într-un sat din perioada obsedantului deceniu devine naratorul-personaj al unui român, tragismul epocii este anulat de situațiile comice create de naivitatea perspectivei acestuia. Despre Mircea Diaconu Mircea Diaconu (n. 24 decembrie 1949) este actor, politician, scriitor și profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
Viața pare mai frumoasă când îți citește Mircea Diaconu. Unde îți dă întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/44904_a_46229]
-
cu diverse mașini agricole, apa adsorbită la nivelul porilor are tendința să migreze spre adîncime (dacă în zonă există un strat permeabil) sau către suprafață, dacă în apropiere există un strat de sol cu permeabilitate redusă. Mai ales în ultimele decenii, dezvoltarea industriei a dus la apariția de noi mașini și tractoare care au crescut în greutate și mărime, echipate cu pneuri de diverse mărimi și forme. Acțiunea acestor agregate asupra solului este directă și se manifestă prin încărcătura pe roată
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și mai ales pe cele arabile, domină texturile fine, atât în stratul subarabil cât și pe ansamblul profilului. Capitolul 3 CONSUMURILE ENERGETICE REALIZATE LA LUCRĂRILE AGRICOLE MECANICE. 3.1. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎN AGRICULTURĂ Cu aproape trei decenii în urmă economia mondială a fost zguduită de ceea ce a fost numit atunci “șocul petrolier”. Prețul petrolului a crescut apoi în deceniul al optulea de peste zece ori, ceea ce a dus la o accentuare a crizei energetice. Declanșată prin creșterea bruscă
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
REALIZATE LA LUCRĂRILE AGRICOLE MECANICE. 3.1. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎN AGRICULTURĂ Cu aproape trei decenii în urmă economia mondială a fost zguduită de ceea ce a fost numit atunci “șocul petrolier”. Prețul petrolului a crescut apoi în deceniul al optulea de peste zece ori, ceea ce a dus la o accentuare a crizei energetice. Declanșată prin creșterea bruscă a prețului petrolului, criza energetică își are cauzele în reducerea drastică a rezervelor de hidrocarburi exploatabile de pe glob, ca urmare a faptului
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]