6,256 matches
-
al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să treacă prin forme regulate de compunere, mai ales în scris. Cazul particular al dialogului necesită o altă explicație (cf. infra, & 6). Referințe și lucrări recomandate - Jean-Michel ADAM: Les Textes: types et prototypes, Paris, Nathan, 2001
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A2 și A3 revin la nivelul lui A1, la fel și cînd C2 revine la nivelul lui C1, și cînd D2 revine la poziția lui D1. Putem considera această ritmicitate ca pe un aspect al amplificării care așază acest text descriptiv în genul epidictic (demostrativ al latinilor), iar scriitura lui La Bruyère, în contextul retoric al epocii și formației sale. Structura gramaticală și ritmică a primei perioade: [Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ieși din această situație, P. Hamon a propus în domeniul poeticii literare o teorie generală a ceea ce el definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o teorie generală a ceea ce el definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p) peste care se aplică marca forței ilocuționare F(p). Un subiect căruia i se atribuie minim un predicat constituie baza unui conținut propozițional. A vorbi de "decor verde" și de "stîncă tare și masivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
F(p). Un subiect căruia i se atribuie minim un predicat constituie baza unui conținut propozițional. A vorbi de "decor verde" și de "stîncă tare și masivă" (T19) pentru a califica un perete de escaladă înseamnă a face o afirmație descriptivă despre un obiect al lumii, legată inseparabil de actul ilocuționar de recomandare. Asemenea enunțuri nu exprimă un conținut descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decor verde" și de "stîncă tare și masivă" (T19) pentru a califica un perete de escaladă înseamnă a face o afirmație descriptivă despre un obiect al lumii, legată inseparabil de actul ilocuționar de recomandare. Asemenea enunțuri nu exprimă un conținut descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
recomandare. Asemenea enunțuri nu exprimă un conținut descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ orice enunț, decurge faptul că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ orice enunț, decurge faptul că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de operațiuni de bază dă naștere la propoziții descriptive care se regrupează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de operațiuni de bază dă naștere la propoziții descriptive care se regrupează în perioade de întindere variabilă, ordonate de un plan de text. Patru macro-operațiuni regrupează nouă operațiuni descriptive care dau naștere la vreo zece tipuri de propoziții descriptive de bază. Lipsa de ordine secvențială a acestor operațiuni este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de operațiuni de bază dă naștere la propoziții descriptive care se regrupează în perioade de întindere variabilă, ordonate de un plan de text. Patru macro-operațiuni regrupează nouă operațiuni descriptive care dau naștere la vreo zece tipuri de propoziții descriptive de bază. Lipsa de ordine secvențială a acestor operațiuni este responsabilă de impresia de anarhie descriptivă. • a. Operațiuni de tematizare Este macro-operațiunea principală, cea care conferă unitate unui segment și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui repertoriu de operațiuni de bază dă naștere la propoziții descriptive care se regrupează în perioade de întindere variabilă, ordonate de un plan de text. Patru macro-operațiuni regrupează nouă operațiuni descriptive care dau naștere la vreo zece tipuri de propoziții descriptive de bază. Lipsa de ordine secvențială a acestor operațiuni este responsabilă de impresia de anarhie descriptivă. • a. Operațiuni de tematizare Este macro-operațiunea principală, cea care conferă unitate unui segment și care face din el o perioadă atît de tipizată, încît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de întindere variabilă, ordonate de un plan de text. Patru macro-operațiuni regrupează nouă operațiuni descriptive care dau naștere la vreo zece tipuri de propoziții descriptive de bază. Lipsa de ordine secvențială a acestor operațiuni este responsabilă de impresia de anarhie descriptivă. • a. Operațiuni de tematizare Este macro-operațiunea principală, cea care conferă unitate unui segment și care face din el o perioadă atît de tipizată, încît apare ca un fel de secvență. - a1. Pre-tematizare (sau ancorare): denumirea imediată a obiectului care deschide
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
macro-operațiunea principală, cea care conferă unitate unui segment și care face din el o perioadă atît de tipizată, încît apare ca un fel de secvență. - a1. Pre-tematizare (sau ancorare): denumirea imediată a obiectului care deschide (incidență la dreapta) o perioadă descriptivă și care anunță un întreg. T14 Manta [pd pre-Tem.] Alură. Și temperament! T20 ZURICH [pd pre-Tem.] Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Alegerea unui substantiv propriu sau a unui nume de obiect mai mult sau mai puțin specific, schimbă, desigur, cadrajul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la sfîrșitul secvenței. Atunci cînd denumirea unui întreg este dată tardiv, descrierea rămîne enigmatică și întîrzie să formeze o unitate textuală de sens. Legendele următoarelor fotografii din presă prezintă o ușoară întîrziere a denumirii care nu afectează totuși unitatea perioadei descriptive: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului [pd post-Tem.] Are totul ca să placă. T66 Siluetă zveltă, chip fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema [pd post-Tem.] este de o grație infinită. (Le Nouveau Quotidien, 18-2-1994) - a3. Re-tematizare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Siluetă zveltă, chip fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema [pd post-Tem.] este de o grație infinită. (Le Nouveau Quotidien, 18-2-1994) - a3. Re-tematizare (sau reformulare): o nouă denumire a obiectului, care reîncadrează totul creînd o buclă: final de perioadă descriptivă. Spre deosebire de post-tematizare, re-tematizarea implică existența unei prime denumiri a obiectului discursului și vine deci să-i întrerupă efectul. Acest scurt dialog dintre doi englezi despre un suspect american dintr-o povestire polițistă, este exemplar: T67 (căsuța 1) Puteți să mi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tare și masivă [pd2] T66 Siluetă zveltă [pd1], chip fin [pd2], ochi mari [pd3] și gură frumoasă [pd4], Sabine Azema este de o grație infinită [pd5]. Construcțiile nominale corespund, așa cum am spus-o în cap. 2, § 3.3, unor propoziții-enunțuri descriptive, conectate aici de un concesiv: pd1 ȘI TOTUȘI pd2 (T20) sau pur și simplu juxtapuse paratactic în T19 și T66. Banda desenată din T67 prezintă dublul avantaj de a lega o proprietate direct de întreg (pd1) și pe următoarea la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Relație de vecinătate: punerea în situație temporală [situarea obiectului discursului într-un timp istoric sau individual = pd R-Tmp] sau spațială (relație de vecinătate a obiectului discursului cu alte obiecte susceptibile de a deveni, la rîndul lor, centrul (tematizarea) unei proceduri descriptive, sau de vecinătate cu diferitele părți considerate = pd R-Loc). Această dublă operațiune intervine adesea în mod implicit. În BD T67, ea este îndeplinită de decorul salonului foarte confortabil, foarte british din clubul în care sînt instalate cele două personaje. În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
instalate cele două personaje. În presă sau în enciclopedii, acest rol poate fi îndeplinit de fotografii. În majoritatea textelor scrise, vom regăsi în general aceste elemente de relaționare spațială și/sau temporală în cotextul anterior sau posterior, prin intermediul altor enunțuri descriptive. Pe de altă parte, vecinătatea spațială a două obiecte poate fi atît de mare, încît unul poate deveni o parte a celuilalt. Pălăria și bastonul lui Charlot, șuvița și mustața lui Hitler, pipa lui Popeye, îmbrăcămintea și trabucurile americanului din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pd R-Analog.] • Sub-tematizare 2 (4) Relaționare: la amiază [pd R-Tmp.] • Sub-tematizare 1 (5) Aspectualizare: Albastru, alb, proaspăt [pd Cal.] Relaționare: ca răcoritoarele [pd R-Analog.] (p.151) • Subtematizare 2 (6) Relaționare: de pe marginea piscinei [pd R-Loc.] Așa cum se vede aici, expansiunea descriptivă, potențial infinită, este de fapt reglată de un număr mic de operațiuni identificabile și repetabile, oricare ar fi obiectul descrierii și genul discursului (bandă desenată, literatură, publicitate, presa scrisă). În măsura în care un segment descriptiv nu comportă nici o liniaritate intrinsecă, trecerea de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pd R-Loc.] Așa cum se vede aici, expansiunea descriptivă, potențial infinită, este de fapt reglată de un număr mic de operațiuni identificabile și repetabile, oricare ar fi obiectul descrierii și genul discursului (bandă desenată, literatură, publicitate, presa scrisă). În măsura în care un segment descriptiv nu comportă nici o liniaritate intrinsecă, trecerea de la repertoriul de operațiuni la textualizare implică adoptarea unui plan. Planurile de texte și mărcile lor specifice au o importanță decisivă în lizibilitatea și interpretarea oricărei descrieri. De unde și rolul deosebit de important al organizatorilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
celor două moduri de asumare a descrierii permite descrierea fără a vedea, descrierea fără a (re)cunoaște, descrierea după auz și completată cu cunoștințe, etc. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM, André Petitjean: Le Texte descriptif, Paris, Nathan, 1989 (Textul descriptiv, trad. de Cristina Strătilă, Ed. IE, 2008). - Jean-Michel ADAM: La description, Paris, PUF, coll. Que sais-je?, nr. 2783, 1993. - Charles BALLY: Linguistique générale et linguistique française, Berne, Francke, 1965 (1944): § 61-67. - Philippe HAMON: Du descriptif, Paris, Hachette, 1993 (1981). - Svetlana
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]