27,244 matches
-
2) 8 caracterul ei predominant inferențial; În alți termeni, comunicarea Încetează a mai fi un simplu proces, garantat 100%, de aplicare a unui set de convenții semiotice prin care, la nivelul locutorului, un gând se codifică, iar la cel al destinatarului, el se decodifică. Simpla competență semiotică (cunoașterea unor sisteme de semne, a unor coduri) nu mai garantează succesul comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decisiv, la semnificația globală a acestuia: semnificația textului este dată de semnificația semnelor ce-l compun (legea compoziționalității) iar aceasta din urmă trimite la semnificații contextuale, Împreună cu care determină semnificația globală a enunțului, adică ceea ce locutorul a dorit să transmită destinatarului, intenția sa de informare. Având În vedere larga utilizare, Într-o multitudine de domenii de studiu și de cercetare, a conceptelor mai sus menționate, voi aloca puțin spațiu tratamentului lor teoretic - cu excepția conceptului de context care este conceptul cheie al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care a afirmat că, pentru a fi autentică, comunicarea trebuie să fie deschisă/ 197 transparentă <ref id=”112”>Ibid., p. 52 referință </ref>). Sperber și Wilson susțin că „Pentru a reuși, un act de comunicare ostensivă trebuie să atragă atenția destinatarului. În acest sens, un act de ostensiune Înseamnă a solicita atenția acestuia”<ref id=”113”>Ibid., p. 234 referință </ref>. Aceste două elemente constituie temelia pe care s-a construit teoria pertinenței: 1) recuperarea semnificației unui enunț Înseamnă a citi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare să se declanșeze, inițiatorul acestuia, emițătorul/locutorul trebuie să producă, să exteriorizeze două tipuri de informație: 1) informația propriu-zisă prin care locutorul informează interlocutorul despre ceva și 2) informația că transmiterea primului tip de informație către acest anumit destinatar a fost făcută intenționat. În alți termeni, locutorul produce, face evidente interlocutorului, două tipuri de intenții: o intenție informativă și o intenție comunicativă. Acest tip de comunicare, privit din perspectiva comunicatorului, este numit comunicare ostensivă. Emițătorul vrea nu numai ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sistem de norme, scheme și principii caracterizate prin invarianta. Comunicarea prin limba este un proces complex, dat fiind faptul că are la bază limbajul care, departe de a fi o noțiune abstractă, este constituit dintr-un locutor, un mesaj, un destinatar, un context prin care se transmite mesajul și un contact, nevoia de comunicare ce determină formularea și transmiterea mesajului."<footnote Chiosa, Gecrgeta Clară, "Baze lingvistice pentru teoria și practica preda rii limbii române", E.D.P., București, 1971, p. 65footnote> Cei mai multi lingviști
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
din punct de vedere logico-semantic, și a celui de enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că sensul și semnificația unui enunț țin nu doar de codul lingvistic, ci în mare măsură, de contextul enunțării format din enunțiator, destinatar, loc și moment, cu alte cuvinte de factorii psihosociologici și istorici ce țin de pragmatică. Rațiunea fiind, deci, abordarea integrală, sintactic, semantic și pragmatic. Surprinzându-se astfel faptul că enunțul este o entitate contingentă produsă prin enunțare de un locutor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de limba de lemn vizează o schimbare la nivelul psihocomportamental al auditoriului și, prin aceasta, o modificare a relației acestuia cu lumea, transformarea lumii sociale și fizice prin implantarea unei mentalități, iar toate aceste transformări nu sunt atât în beneficiul destinatarului cât în al locutorului. De aceea, limba de lemn poate fi inclusă în fenomenul numit ”persuasiune clandestină”. Punând problema ieșirii din universul discursului de lemn, Sorin Antohi, în prefața la Limba de lemn a lui Fr. Thom, crede că este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
chiar în dauna intereselor și libertăților acestuia. Grupul emitent, uzând de discursul ideologic și propagandistic, intenționează o schimbare la nivelul mentalității auditoriului, iar prin aceasta o transformare a lumii sociale și chiar fizice, dar toate acestea nu atât în beneficiul destinatarului, cât mai ales în cel al emitentului, de aceea discursul ideologic și propagandistic ia, de obicei, forma „persuasiunii clandestine”. 4.3.5. Metaforizarea ca strategie performativă Putem vorbi de o „strategie discursivă globală” dar și de „strategii discursive parțiale (secvențiale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai mult sau mai puțin o narațiune, prin considerarea setului de proprietăți care disting imaginile narative de cele mai puțin narative și de cele non-narative. Implicația narativă vizează măsura în care narațiunea, atunci când se manifestă în imagine, acoperă așteptările unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate în mod prospectiv, de la început la sfârșit și în mod retrospectiv, de la sfârșit la început, implicând situații și evenimente discrete, specifice, pozitive și încărcate de semnificație în raport cu un proiect și univers umanizat. Există contribuții
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Ezechil amintește două tipuri de comunicare: * comunuicarea aparentă: deși partenerii sunt într-o relație "față în față", raporturile dintre ei rămân formale în ciuda faptului că educatorul emite mesajul său educațional (și poate face acest lucru cu destul de multă competență), căci destinatarul nu-l receptează sau îl receptează fragmentar, confuz, neimplicându-se suficient în actul recepției. (Consecința, schimbul de semnificații nu se produce). * comunicarea autentică: exploatând faptul că se află "față în față" cu partenerii săi, educatorul ca principală sursă de influență
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de o echipă externă. În funcție de acest criteriu întâlnim: audit intern, efectuat de echipa care are o componență formată din angajați proprii sau colaboratori; audit extern, efectuat de o echipă care are în componență auditori care nu sunt angajați ai organizației. Destinatarul raportării are în vedere organizația care va fi beneficiarul evaluării stării elementelor auditabile. În funcție de acest criteriu, raportarea poate fi: internă; către un organism / autoritate de evaluarea a conformității; către un beneficiar pentru care organizația auditată are rolul de furnizor. Natura
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
prezenta rezultatele auditului sub formă scrisă. Principiile care trebuie să fie respectate la elaborarea raportului au în vedere: a) prezentarea constatărilor se face într-o manieră obiectivă, pertinentă și incontenstabilă; b) limbajul utilizat va fi adaptat nivelului de înțelegere al destinatarului, ușor de înțeles; c) să nu permită interpretări; d) structura va fi una ierarhizată, în funcție de importanța constatărilor, cele mai importante aspecte vor fi prezentate la concluzii; e) evitarea unor formulări imprecise și utilizarea unui stil de exprimare corect; f) constatările
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și difuzarea raportului de audit Raportul de audit trebuie elaborat și emis în intervalul de timp convenit. În cazul întârzierilor, motivele trebuie comunicate auditatului și trebuie convenită o nouă dată de emitere. Raportul de audit trebuie datat, analizat și difuzat destinatarilor conveniți. Raportul de audit este proprietatea auditatului sau clientului auditului. Membrii echipei de audit și destinatarii raportului de audit trebuie să respecte și să păstreze confidențialitatea raportului. 5.12. Încheierea auditului calitate Atunci când activitățile descrise în planul de audit au
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
convenit. În cazul întârzierilor, motivele trebuie comunicate auditatului și trebuie convenită o nouă dată de emitere. Raportul de audit trebuie datat, analizat și difuzat destinatarilor conveniți. Raportul de audit este proprietatea auditatului sau clientului auditului. Membrii echipei de audit și destinatarii raportului de audit trebuie să respecte și să păstreze confidențialitatea raportului. 5.12. Încheierea auditului calitate Atunci când activitățile descrise în planul de audit au fost îndeplinite și raportul de audit aprobat a fost difuzat se poate considera că s-a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
dialog, stabilirea și menținerea relațiilor; De gruppresupune mai mult de doi participanți (grupuri mici); * Publică presupune un emițător unic și un grup de receptori, principiile și regulile sale fiind stabilite de retorică; * De masăemițătorul este instituționalizat și se adresează unor destinatari necunoscuți, prin presa scrsă, radio, TV, internet etc. După statutul interlocutorilor: * Verticală (șef-subaltern); * Orizontală( partenerii au același statut); După codul folosit: * Verbalăinformația este transmisă prin cuvânt și prin tot ce ține de acesta sub aspect fonetic, lexical, morfosintactic, fiind specifică
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
oral) *EMIȚĂTORUL: este cel care transmite un mesaj către receptor este un individ, un grup uman sau o instituție care transmite un mesaj pentru care are o motivație și un scop. *RECEPTORUL: este cel căruia i se adresează mesajul, este destinatarul unui mesaj, în mod concret un individ, un grup uman sau o instituție care intră în mod voit sau întâmplător în posesia unui mesaj. *MESAJUL: reprezintă ideea ce ne rămâne în minte în urma celor transmise de către emițător. *CONTEXTUL (Referentul) :este
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
ai comunicării verbale Așadar, putem observa că, uneori, comunicarea poate fi perturbată de unii factori precum: * știrea de la TV este întreruptă din cauza vremii, * scrisul neciteț, geșeli de tipar * doi oameni vorbesc limbi diferite sau nu înțeleg prea bine aceeași limbă, * destinatarul se află la distanță prea mare de cel care comunică, * un copil nu înțelege discuția de la o conferință din domeniul tehnic etc. Scrieți pe fiecare petală a florii și alți factori care pot interveni în calea unei comunicări verbale reușite
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
vocea nu este ascultată. Tot de paraverbal țin și: tusea semnificativă (ce atrag atenția receptorului), debitul verbal (numărul de sunete emise într-o unitate de timp, care este fie o manifestare temperală sau afectivă, fie o modalitate de a influența destinatarul), intonația (variația de înălțime a tonului), bâlbâiala, prelungirea unor silabe sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
protecție a icoanei cu argint, sau cu un metal mai puțin pretențios, în general aramă argintată sau aurită. Prin toate acestea se proceda la o acoperire aproape totală a imaginii pictate lăsând vizibile doar chipul și mâinile. Apoi după dorința destinatarului se mai aplicau ornamente, perle, sau alte pietre prețioase, toate acestea dimi‑ nuând într‑un fel importanța sacră a figurii sau a scenei reprezentate, pentru a da valoare ornamentelor care dau impresia că sunt obiect de cult: o atare în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
l împiedice pe înger să transmită mesajul său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la întărirea spațiului intern care leagă în mod continuu mesagerul și destinatarul. Să cercetăm deci dubla funcție a Arborelui cunoașterii, separându-i pe Adam și Eva în multe dintre reprezentările Păcatului originar. În majoritatea cazurilor, copacul este așezat pe verticala centrală ca o barieră hotărâtoare între femeia seducătoare și bărbatul sedus. Dar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Titlul articolului. Titlul revistei electronice [online]. Anul, volumul (numărul publicației) [data accesării]. Paginile articolului. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Forumuri Titlul forumului [online]. Locul publicării: Editura, data publicării [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. * Mesaje electronice (e-mail) Numele expeditorului. Titlul mesajului [online]. Numele destinatarului. Data transmiterii (inclusiv ora) [data accesării]. Disponibilitatea și accesibilitatea. Alte surse de informare Surse de informare nepublicate Autorul, anul. Titlul lucrării. Manuscris nepublicat/manuscris depus pentru publicare Prezentare orală Numele oratorului. Titlul prezentării. Prezentare susținută în cadrul Titlul conferinței, localizare (oraș
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
serviciul de e mail, * extensie este extensia de localizare geografică a domeniului. 117. Care este structura unui e-mail? R: E-mailul este structurat în două părți: 1. Antetul (header), care cuprinde următoarele INFORMAȚII: * expeditor (From) adresa de e-mail a expeditorului mesajului; * destinatar (To) adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dacă sunt mai mulți); * subiectul (Subject) un rezumat al mesajului; * data (Date) data și ora locală a trimiterii mesajului; * Cc copie la indigo (de la „Carbon Copy”) * Bcc copie la indigo oarbă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
extensia de localizare geografică a domeniului. 117. Care este structura unui e-mail? R: E-mailul este structurat în două părți: 1. Antetul (header), care cuprinde următoarele INFORMAȚII: * expeditor (From) adresa de e-mail a expeditorului mesajului; * destinatar (To) adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dacă sunt mai mulți); * subiectul (Subject) un rezumat al mesajului; * data (Date) data și ora locală a trimiterii mesajului; * Cc copie la indigo (de la „Carbon Copy”) * Bcc copie la indigo oarbă (de la „Blind Carbon Copy”) nu va
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
geografică a domeniului. 117. Care este structura unui e-mail? R: E-mailul este structurat în două părți: 1. Antetul (header), care cuprinde următoarele INFORMAȚII: * expeditor (From) adresa de e-mail a expeditorului mesajului; * destinatar (To) adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dacă sunt mai mulți); * subiectul (Subject) un rezumat al mesajului; * data (Date) data și ora locală a trimiterii mesajului; * Cc copie la indigo (de la „Carbon Copy”) * Bcc copie la indigo oarbă (de la „Blind Carbon Copy”) nu va afla destinatarul la
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
adresele destinatarilor, dacă sunt mai mulți); * subiectul (Subject) un rezumat al mesajului; * data (Date) data și ora locală a trimiterii mesajului; * Cc copie la indigo (de la „Carbon Copy”) * Bcc copie la indigo oarbă (de la „Blind Carbon Copy”) nu va afla destinatarul la cine se mai trimit copii ale mesajului. 2. corpul (body), care cuprinde textul mesajului propriuzis inclusiv fișierele atașate. 118. Ce este World Wide Web? R: WWW, numit web desemnează (Elena Tîrziman). 119. Ce este pagina web? R: Pagina web
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]