4,964 matches
-
b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării” umane care se bazează pe valorificarea optimă a potențialului uman, el însuși principial, nelimitat și neexplorat corespunzător; - învățarea asigură atât formarea și devenirea individului, cât și funcționarea (menținerea, în limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniu, a existat nu numai un proces de creșteri cantitative, ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
utilizarea noilor tehnologii informatice este încă destul de redus. Șomajul de lungă durată (și mentalitatea de asistat social pe care o generează)produce invariabil decalificare, respectiv analfabetism funcțional, mulți indivizi adulți neavând capacitatea de a-și asuma inițiativa și responsabilitatea propriei deveniri. Așadar, este necesară și o instrumentare adaptativă a acestora. Deficiențele cronice ale sistemului educațional din perioada de tranziție, cu pierderi numeroase, ridică solicitări crescute pentru educația de bază a adulților, nepregătită însă pentru a le face față. Observăm, așadar, că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur că, în procesul devenirii noastre, structurile pot fi reconstruite, adaptate, dar sunt puternic determinate cultural și social; - contingentă: învățarea ce se produce la un moment dat poate să fie ambiguă, enigmatică, scăpând parțial controlului conștient. Nimeni nu poate pretinde că este capabil să „citească
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societăților primitive, în care acestea s-au conservat mai bine, ulterior, s-au extins asupra mecanismelor creșterii și ale ciclurilor de viață din diverse societăți și comunități, asupra diferitelor „medii de supraviețuire” din care individul face parte de-a lungul devenirii sale, asupra comunicării sau a stilurilor alternative de viață, pentru a evidenția modul în care „instituțiile de acceptare” ale societății sprijină individul în depășirea discontinuităților tranziției sale de la un ciclu al vieții la altul (de exemplu, de la perioada de școlaritate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării” umane care se bazează pe valorificarea optimă a potențialului uman, el însuși principial, nelimitat și neexplorat corespunzător; - învățarea asigură atât formarea și devenirea individului, cât și funcționarea (menținerea, în limite normale), dezvoltarea și evoluția societății. În ipostaza ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniu, a existat nu numai un proces de creșteri cantitative, ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mentalităților, sub raport interdisciplinar, la constituirea imagologiei comparate este dată de accentul pus pe aspectul dinamic al imaginilor, pe dimensiunea lor diacronică, pe „istoria” acestora. În pofida caracterului lor stereotip, imaginile nu rămân statice, ele urmează un proces de evoluție și devenire, care a fost evidențiat cu ajutorul metodelor și conceptelor istoriei mentalităților. Teoria multiplicității ritmurilor temporale de evoluție a realității sociale servește din plin studiul istoriei imaginilor. Situarea acestei istorii În durata lungă, la nivelul unor transformări lente, neconcordante cu ritmul evenimentelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sociale servește din plin studiul istoriei imaginilor. Situarea acestei istorii În durata lungă, la nivelul unor transformări lente, neconcordante cu ritmul evenimentelor și al realității conjuncturale, face imposibilă perceperea și analiza sa În absența conceptului braudelian al ritmului lung al devenirii istorice. Prin studiul acestei evoluții a imaginilor, istoriografia poate contribui În mod decisiv la descifrarea rolului jucat de factorii culturali, de tradiție În transmiterea stereotipiilor naționale, la identificarea cauzelor prejudecății și ale discriminării, Într-un dialog interdisciplinar cu psihosociologia. Aceasta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1997. Bădărău, Gabriel; Boicu, Leonid; Nastasă, Lucian (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, Iași, 1994. Beiu-Paladi, Luminița, Romantismul italian și literatura română a secolului al XIX-lea, Rditura Minerva, București, 1982. Benkő, Samu, Permanență și devenire, Editura Kriterion, București, 1984. Bérenger, Jean, Istoria Imperiului Habsburgilor. 1273-1918, Editura Teora, București, 2000. Berindei, Dan, Cultura națională română modernă, Editura Eminescu, București, 1986. Berindei, Dan, Românii și Europa În perioadele premodernă și modernă, Editura Enciclopedică, București, 1997. Bernath, Mathias
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Farkas Sándor XE "Sándor" , Utazás Észak-Amerikaban, Kolozsvár, 1834; o ediție critică, Îngrijită de Benkő Samu, a apărut la București, În 1966. Pentru opera autorului maghiar, vezi studiul introductiv din ediția citată (În versiune românească, În volumul Benkő Samu, Permanență și devenire, București, 1984, pp. 294-355); de asemenea, articolul semnat de Jancsó XE "Jancsó" Elemér, În volumul său, Studii literare, Editura Kriterion, București, 1983, pp. 71-113. Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" , Utazás-Észak Amerikaban, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975, pp. 95, 101 (unde se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală. În afara prezențelor umane care sunt implicate În conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a morții. Ca și omul, luna cunoaște o istorie patetică, decrepitudinea sa sfârșind prin moarte. Trei nopți de-a rândul cerul Înstelat rămâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a morții. Ca și omul, luna cunoaște o istorie patetică, decrepitudinea sa sfârșind prin moarte. Trei nopți de-a rândul cerul Înstelat rămâne fără lună. Dar această moarte este urmată de o renaștere: luna nouă. Această veșnică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
urmată de o renaștere: luna nouă. Această veșnică revenire la formele ei inițiale, această periodicitate nesfârșită fac ca luna să fie, prin excelență, astrul ritmurilor vieții. Nu e deci de mirare că ea controlează toate planurile cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 35 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Simțeam că femeia aceasta era a mea în exemplar unic, așa ca eul meu, ca mama mea, că ne întâlnisem de la începutul lumii, peste toate devenirile, amândoi, și aveam să pierim la fel amândoi. Astăzi când le scriu (impresiile) pe hârtie, îmi dau seama iar și iar, că tot ce povestesc nu are importanță decât pentru mine, că nu are niciun sens să fie povestite. Pentru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 74 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: TEXT A: Simțeam că femeia aceasta era a mea în exemplar unic, așa ca eul meu, ca mama mea, că ne întâlnisem de la începutul lumii, peste toate devenirile, amândoi, și aveam să pierim la fel amândoi. [...] Astăzi când le scriu (impresiile) pe hârtie, imi dau seama iar și iar, că tot ce povestesc nu are importanță decât pentru mine, că nu are niciun sens să fie povestite. Pentru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consideră că : oamenii sunt condamnați să fie liberi; nu există un creator; oamenii nu au o esență înainte de a exista (existența precede esența), iar autenticitatea și individualitatea trebuie câștigate, nu învățate. Moartea înseamnă încetarea de a exista pentru sine și devenirea de "obiect" pentru lumea exterioară. La 33 de ani scrie cartea La Nausée, care conține manifestul existențialismului și rămâne cea mai celebră lucrare a sa. Existențialismul implică subiectivitatea extremă a omului. Viața cotidiană nu este altceva decât omniprezența oribilă a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă în cinema capătă accente antiromânești. Boierul Cristea Trei Nasuri e un monstru burduhănos ca la carte, polițaiul o fiară, chitită să bată țăranii la sânge, vechilul așijderea. În plus însă, soldatul comunist în devenire Mitrea Cocor adaugă cu creta „Dus-întors” pe un vagon pe care scrie „București-Moscova”. Sub un imens portret al lui Stalin, militarii români luați prizonieri de ruși se înscriu cu elan în divizia „Tudor Vladimirescu”, pregătită în URSS să facă ordine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reprezentat de necunoscut, apoi de fiara din junglă, pentru ca ulterior, răul să prindă o formă concretă, reprezentată de capul mistrețului, 'împăratul muștelor'. Violență acută, străbătută de o enormă dorință de dominare și supraviețuire, fac din niște simpli puști, sălbaticii în devenire. Astfel Golding ne-a apropiat de domeniul pe care l-am considerat ca fiind inclus în situațiile reale, departe de a fi un roman transpus în spațiul sălbatic, nevoie substanțială de viață, acesta este un element component integrant al situațiilor
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]