5,649 matches
-
motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încadrarea lor în spațiu - Germania, Polonia, Ungaria, Transilvania. Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în care se remarcă broderiile, atât prin numărul, cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi întărească autoritatea, ci din grija ca să nu se piardă amintirea faptelor care s-au petrecut în domnia sa. Aceeași grijă care a purtat-o și amintirii strămoșilor săi, atunci când a restaurat biserica domnească din Rădăuți și când a pus lespezile frumos lucrate pe mormintele strămoșilor săi. În anul 1925, când Nicolae Iorga publica ediția a doua a cărții Scrisori de boieri, scrisori de domni (Vălenii de Munte), marele istoric scria că “n-avem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată pe domn concesiv, dispus să uite conflictele trecute, promițându-i logofătului că îi va restitui toată moșia. Nerăspunzând chemării domnului, acesta a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atâtea câte sunt cunoscute ca fiind copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, toate au fost lucrate la porunca domnului, după anul 1473. C. Rezachevici a găsit și o explicație. Domnul a dăruit tetraevanghelele unor mânăstiri, biserici sau unor curți domnești de la Piatra, de la Huși, de la Hârlău, ceea ce “dovedește nu numai scopuri precise, ci și dorința de a atrage de partea sa biserica în opera de întărire a puterii centrale”. Explicația este greșită. Mai întâi, s-au copiat manuscrise și înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regească pe cap... Din cauza nespusei lui vitejii îl socotesc sfânt”. Biserica Ortodoxă Română nu a făcut altceva decât să îl așeze pe domn acolo unde românii o făcuseră cu cinci secole în urmă. Și un amănunt interesant, pe pereții reședințelor domnești se aflau tablouri, chipul lui Ștefan cel Mare împodobind iatacul domnului Țării Românești. De altfel, mi se pare semnificativ, că în jurul persoanei domnului, se țes legende care ni-l arată predestinat să fie omul, care depășește condiția umană obișnuită prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1682, în urma înfrângerii cazacilor, Sublima Poartă a acordat demnitatea de “Domn al întregii Ucraini, de la Nistru la Bug” domnului Moldovei, Gheorghe Duca și, mai târziu, urmașului său, Dimitrie Cantacuzino, care au domnit efectiv în Podolia, unde fuseseră construite pentru ei palate domnești la Cecinovska, pe Nistru, și la Nemirova, pe Bug, și unde judecata se făcea în limba română, în numele Domnului Moldovei. Dominația moldovenească n-a durat mult, dar, către mijlocul secolului al XVIII-lea, în orașe precum Moghilev existau încă, printre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevii și Cernăuților, au făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat de stat; considerând că în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei; considerând că fiii ai acestei țări, umăr la umăr cu frații lor din Moldova și sub conducerea acelorași domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
statului și din Muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, prețioasele colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 de volume-manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu, făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mănăstirilor și ale Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase originale: 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 volume manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă husiți din acest val s-au stabilit sau nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o depărtare de târg ca la un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu sunt dovezi ale existenței vreunui sat pe acele locuri. Dacă Husea, susținea istoricul, a avut proprietăți, acestea au fost peste Prut, în jos de Leova, pe Sărata: „dar afacerea este peste Prut”, nu la Huși, unde a fost loc domnesc. Gh. Ghibănescu era convins că „Locul pe unde e astăzi Hușul a fost loc domnesc, iar nici de cum proprietate a vre unui boer Husea”. Când începe să publice culegerea de documente Surete și izvoade, chiar în primul volum, Gh. Ghibănescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avut proprietăți, acestea au fost peste Prut, în jos de Leova, pe Sărata: „dar afacerea este peste Prut”, nu la Huși, unde a fost loc domnesc. Gh. Ghibănescu era convins că „Locul pe unde e astăzi Hușul a fost loc domnesc, iar nici de cum proprietate a vre unui boer Husea”. Când începe să publice culegerea de documente Surete și izvoade, chiar în primul volum, Gh. Ghibănescu își schimbă părerea, afirmând că Hușii își au originea de la acel boier, Husea, care exista
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existau. La același raționament ajungem dacă ținem seama de poziția sa avantajoasă din punct de vedere geografic, economic și comercial, care i-a permis o dezvoltare rapidă în perioada următoare, în condițiile în care voievozii Moldovei au stabilit aici curtea domnească și au făcut donații importante din moșia târgului Episcopiei ortodoxe de aici. În imediata apropiere a vechii vetre a târgului Huși, Ștefan cel Mare a construit, în 1495, o biserică și a pus temelia unei noi reședințe domnești. Tot aici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aici curtea domnească și au făcut donații importante din moșia târgului Episcopiei ortodoxe de aici. În imediata apropiere a vechii vetre a târgului Huși, Ștefan cel Mare a construit, în 1495, o biserică și a pus temelia unei noi reședințe domnești. Tot aici, în secolul următor, se va înființa Episcopia de Huși (1598). În perioada 1400-1574, când în Moldova a fost o perioadă de relativă stabilitate economică și socială, numărul satelor a crescut simțitor, s-a intensificat schimbul de produse și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să mergem la documentele din arhivele moldovene. În documentele interne, a apărut, pentru prima dată, în scrisoarea din 17 decembrie 1487, redactată „in Huschy” și trimisă de Ștefan cel Mare brașovenilor. Domnul le scria din Huși, unde stabilise deja curte domnească, că a înțeles solia turcească trimisă prin concetățeanul și juratul lor, Nicolae, și că tot prin el își exprima unele dorințe („Iohanes Stephanus woyewoda Dei gracia dominus heresque terre Moldavie. Famosis dominis, iudici et iuratis civitatis Brassoviensis, vicinis et amicis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decima septima mensis decembris anno Domini millesimo quadringentesimo octuagesimo septimo”). Așadar, data întemeierii localității poate fi considerată ca fiind înainte de 1487, anul când Ștefan cel Mare a scris din Huși acea epistolă către brașoveni. Dacă ținem seama că o reședință domnească nu se poate întemeia într-un loc oarecare, ci într-o zonă intens locuită, destul de puternică economic și, eventual, la intersecția unor drumuri comerciale, într-un punct strategic, din care domnul să aibă perspectivă și anumite facilități de comunicare, atunci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cea referitoare la boierul Husul, se poate conchide că istoricii nu au găsit încă o explicație finală. Din perspectiva documentelor menționate, este încă greu să se identifice originea termenului ce denumește orașul actual. Totodată, nu este întâmplător faptul că reședințele domnești de la Huși și Vaslui au fost înființate la câțiva ani după cucerirea cetăților Chilia și Cetatea Albă de către turci (1484). Potrivit părerii lui Melchisedec, după desființarea târgului Sărata (1489), situat pe moșia boierului moldovean Husul, o parte din locuitorii târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic și economic, dar și ca reședință domnească, pentru a constitui reper geografico-istoric, pe care domnia conta când emitea documentul. Însă, documentul nu oferă alte informații cu privire la mărimea orașului la acea vreme. Aproximativ în același timp, amintirea personajului numit Husul mai trăia în memoria contemporanilor: fiica sa, Mărina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cu nepoata ei Mărina, fata Husului”. Actele citate confirmă că persoana cunoscută sub numele Hus, în forma articulată Husul, avea o moșie Sărata. Deci, se vinde o bucată de pământ din moșia „de pe Sărata”, care începea din hotarul târgului domnesc Huși, așezat pe Drăslăvăț. Însă moșia pe care era satul de atunci nu a aparținut lui Hus și nici Mărinei, fata lui, această moșie fiind așezată pe Sărata, din „hotarul târgului în jos”, până dincolo de vărsarea „de gura Săratei” și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acelei bucăți de pământ să fie din hotarul târgului nostru Huși în jos, iară despre alte părți se fie după vechiul hotar, precum au apucat din veac”. Prin urmare, satul de mai înainte, târgul Huși amintit în 1502, era proprietate domnească, așezată la nord de moșia Husului; deci, se învecina „din veac” cu acea moșie care se întindea la vale, de-a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai înainte, târgul Huși amintit în 1502, era proprietate domnească, așezată la nord de moșia Husului; deci, se învecina „din veac” cu acea moșie care se întindea la vale, de-a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]