4,462 matches
-
satul și orașul românești. Reamintesc că peste patru mili‑ oane de români, aproape un sfert din populația țării, trăiesc și azi în case din chirpici, adică bordeie din paie amestecate cu bălegar. La așa rezidență, nu e de mirare inerția electoratului românesc, care l-a vrut pe domnul Iliescu, prezent în mai toate fotografiile, în toate afișele campaniei electorale - etern surâzător, omul menit să fie „un președinte pentru liniștea dumneavoastră“, un Rege Soare dâmbovițean : „Când Iliescu apare/ Soarele răsare“ ș.a.m.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
toate afișele campaniei electorale - etern surâzător, omul menit să fie „un președinte pentru liniștea dumneavoastră“, un Rege Soare dâmbovițean : „Când Iliescu apare/ Soarele răsare“ ș.a.m.d. Astea erau lozincile cu care avea să câștige. De unde această inerție al majorității electoratului ? Venea din comunism ? A.M.P. : Trebuie să explicăm cum s-a întâmplat că, după ce, la începutul lui ianuarie 1990, lucrurile păreau a fi pe un făgaș normal, în două-trei luni însă orice alterna‑ tivă era pusă la zid și considerată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat cu pumnii în piept cât de patrioți sunt jefuind electoratul de speranțele puse de acesta în democrație. Domnul Coposu era un intelectual elevat și un scriitor politic prolific, cum îl arată dosarele de urmărire infor‑ mativă de la Securitate ; Securității nu i-a scăpat nimic din ce a scris, nici corespondența
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de T. Cristureanu, „Singura soluție practică și liniștitoare” care cerea o lege de revizuire a averii demnitarilor dar și a așa numitelor gazete independente, unele dintre ele devenite simple organe de șantaj și îmbogățire mascată” erau direcții de orientare a electoratului și de combatere a unor stări de lucruri în societatea creată prin Marea Unire. O rubrică permanentă era cea intitulată informații și unde apăreau știri diverse din localitate. Iată una: „De la căminul cultural G. Tutoveanu” Bălceni - Tutova publicată la 2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
intrat În vâltoare - vâltoarea politică și civică ce, În anii aceia, era considerabilă! -, suportând apoi toate incovenientele: din partea presei, a intelectualilor, În sfârșit activi politic și „Îndrăzneți”, făcând uneori din această „Îndrăzneală politică” chiar și o carieră! - și apoi a electoratului, care, În numai câțiva ani, urma să-l Îndepărteze pentru o perioadă bună de la putere, În favoarea „dreptei” - național-țărăniști și liberali. Ei Înșiși În curs de formare și rupți de certuri intestine, dar care au profitat nu puțin - și era drept
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Sarcina partidelor politice ar fi și de a insufla Încă o dată această idee a coeziunii naționale; poate a celui Național-Țărănesc În primul rând - din nefericire compromis de cei patru ani de geranță a treburilor statului și de sancționarea dură din partea electoratului, de ieșirea sa din viața parlamentară, de incapacitatea sa de redresare. Pe Corneliu Coposu l-am cunoscut sub dictatură, În casa prietenului meu Alexandru Ivasiuc. Coposu ne-a povestit o seară Întreagă despre „pușcăriile” sale, eroicele sale stratageme de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Constantinescu. Am fost părtaș la aceasta crezând că fostul președinte, după „fuga” sa de la ceea ce se aștepta de la el În ajunul unei dure confruntări electorale, va arăta calm și energia necesară reconstrucției nu numai a unei imagini deteriorate În ochii electoratului, dar și a unei „drepte” reale, substanțiale, principiale. Deoarece „dreapta” era reprezentată În România doar de Partidul Liberal; el Însuși măcinat de divergențe și mișcări de „curent” interne, dar care avusese instinctul politic - sau instinctul electoratului, pur și simplu! - de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
imagini deteriorate În ochii electoratului, dar și a unei „drepte” reale, substanțiale, principiale. Deoarece „dreapta” era reprezentată În România doar de Partidul Liberal; el Însuși măcinat de divergențe și mișcări de „curent” interne, dar care avusese instinctul politic - sau instinctul electoratului, pur și simplu! - de a se despărți de Convenție Înainte de alegeri, rămânând În parlament. Iar penețiștii, orgolioși, au făcut greșeala de a nu cere votul În numele lor, ci al unei „coaliții” (Împreună cu U.F.D.-ul mi se pare!Ă, având
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
factorii negativi” lor - Petre Roman sau Băsescu! -, provocând pur și simplu alegeri anticipate! Ar fi pierdut probabil puterea directă și portofoliile unor ministere, dar ar fi rămas În parlament și, mai ales, și-ar fi păstrat „imaginea”, adică prestigiul În fața electoratului și a populației, demonstrând că nu puterea „nudă și goală” i-a Împins În politică, ci, ca Înainte de război sau chiar Înainte de „primul” și de Unirea de la Alba Iulia - capacitatea de a veghea și a lupta pentru drepturile și demnitatea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
moravurilor politice din campania electorală a Convenției Democratice nu numai că au fost iute uitate, dar, cum se’ntâmplă - și cum se va Întâmpla probabil Întotdeauna, mai ales „la noi”! -, cei de la putere au Început să „sfâșie prada”, uitând de electorat, de propriile promisiuni, de „istorie și de justiția națională”, căzând cam În aceleași „erori” pe care le condamnaseră „aspru” la rivalii lor politici și pe care le confundaseră cu sârg, atunci, În lunga și dificila lor campanie electorală, cu „moravuri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
modernitate). Harta scrutinului prezidențial marca destul de net frontiera dinainte de 1918 dintre România și Austro-Ungaria: Constantinescu spre vest, Iliescu spre est! La București, scorul a fost aproape egal, cu un ușor avantaj al lui Iliescu. El pierduse Însă categoriile dinamice ale electoratului. Pentru el și pentru partidul său au votat În mai mare măsură oamenii vârstnici decât cei tineri, țăranii mai mult decât orășenii și persoanele cu un nivel cultural modest. Dimpotrivă, Emil Constantinescu și Convenția au beneficiat În primul rând de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și prezidențiale. Cu câteva luni Înainte, alegerile locale dăduseră deja semnalul Înfrângerii pentru P.D.S.R. La primul tur, Iliescu a obținut 32% din sufragii, devansându-l cu puțin pe Emil Constantinescu, cu 28%. Petre Roman, și el candidat, atrăsese 20% din electorat; el a recomandat alegătorilor săi să-l voteze la al doilea tur pe Constantinescu. Candidatul Convenției a obținut În final 54% din voturi, cu nouă procente mai mult decât Iliescu. Schimbare semnificativă: un intelectual lua locul unui fost activist de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
plecat și el din partid! De altfel, P.N.ț.C.D., reconstituit grație lui Corneliu Coposu (mort În 1995, Înainte de a putea asista la triumful, dar și la declinul partidului pilot al Convenției), a suferit de o fundamentală lipsă de identitate. Electoratul lui era departe de a fi țărănesc, ca pe vremuri, scorul Înregistrat fiind mai bun la orașe și printre intelectuali. Ratând doi prim-miniștri, țărăniștii nu s-au mai ambiționat să-l Încerce pe al treilea. S-a apelat În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În cazul coalițiilor poate crește până la 10%, În funcție de numărul componentelor). Dreapta a fost spulberată! În confruntarea prezidențială, Isărescu și Stolojan n-au reușit să concretizeze speranțele puse În ei ( În plus, și-au mai și Împărțit cam același segment de electorat); primul a obținut sub 10%, celălalt ceva peste 11%. Frunda a realizat scorul obișnuit al maghiarilor de 6%. Roman a coborât la penibilul procent de 3%. În turul al doilea au intrat Iliescu, cu 36% și Vadim, cu 28%. Mitul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apoi primar al Capitalei. În fapt, cel mai mare partid de opoziție a fost Între 2000 și 2004 România Mare, dar de așa opoziție, mai bine lipsă. Ocolit de celelalte partide, a confiscat, inutil până la urmă, o parte Însemnată a electoratului. Și astfel, opoziției democratice i-a rămas un teren Îngust, iar partidul la putere, nesimțind vreo amenințare, a devenit tot mai sigur pe el. Tendința P.S.D. a fost să pună stăpânire pe orice: administrație, economie, informație... Pretutindeni și-a plasat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Noua Generație“, fondat de Gigi Becali, un Îmbogățit peste noapte, patron al unui club de fotbal, a cărui impresionantă incultură, combinată cu banii aruncați În dreapta și-n stânga, cu sportul și cu ortodoxia, pare să fi convins un segment de electorat. Polarizarea naționalistă româno-maghiară a plasat ani de zile Clujul, capitala Transilvaniei, Într-o situație penibilă; aici s-a instalat În funcția de primar (prin votul unei majorități de români, În ciuda ostilității altora, ca și a minorității maghiare) Gheorghe Funar (mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Monarhia salvează România.“ Dar opoziția democratică nu putea să-și lege Întru totul viitorul de viitorul nesigur al regelui. O atitudine ferm monarhistă ar fi Însemnat o abatere de la litera Constituției și, mai cu seamă, riscul Îndepărtării unei părți din electorat. Înainte de a fi ales președinte, Emil Constantinescu a făcut, cam imprudent, declarații favorabile regelui, care erau cât pe ce să se Întoarcă Împotriva lui. Odată devenit președinte, l-a primit pe rege la Palatul Cotroceni, dar nimic mai mult. După cum
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
poate de dure. Ion Iliescu îi imputa că este manipulat de forțe antiromânesti, în timp ce contracandidatul său îl făcea pe mai vârsticul său adversar politic - mincinos, lipsit de sentimentul onoarei si al realității. Confruntarea televizată a făcut multă vâlvă în sânul electoratului român. S-a dorit o schimbare politică si s-a realizat, Emil Constantinescu devenind presedinte al României. În cei patru ani de mandat a încercat să devină popular, mai ales prin delicatețea exprimării, cu glasul blajin de tenor, în comparație cu cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îndepărtării acestui om, de la conducereae României, ar fi creșterea valului de nemulțumiri, mai ales datorită scumpirii utilităților, dar și gafelor pe care Traian Băsescu le face zilnic, tensionând atmosfera socială. Această regie este puțin probabilă, datorită stării de apatie, a electoratului, sătul de ieșiri în stradă, fără nici un rezultat scontat. O altă cale, poate cea mai spectaculoasă, dar mai puțin realizabilă ar fi solicitarea conducerii Uniunii Europene, în cazul schimbării raportului de forțe politice, ca Traian Băsescu să demisioneze, pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate răspunde cu greu. De ce? Fiindcă, a fi astăzi în fruntea statului român, îți trebuie patru lucruri esențiale, pentru a te menține patru sau cinci ani (depinde cum va fi revizuită Constituția si când). Primul lucru ar fi credibilitea în fața electoratului, mai ales că acesta fost mințit douazeci și doi de ani. Apoi charismă, pe care mulți candidați n-o au, ei devenind un fel de păcălici ai politicii românești. În al treilea rând, curajul de a da socoteală în fața poporului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vede. * Minciuna e un adevăr întors pe dos. * A recomanda unui șef de stat mersul pe jos e ca și cum l-ai condamna la moarte. * Protecția unui șef de stat nu exprimă dragostea poporului față de el, ci frica lui față de popor. * Electoratul votează, nu alege. * Cabina de vot e o carceră în care intri... dinainte condamnat. * În cabina de vot pui ștampila pe propria condamnare la dezamăgire. * Buletinul de vot este un document care suportă orice modificare. * Uneori pomana costă mai mult
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
că în practică sistemul politic funcționează pe principii destul de diferite. Disciplina în cadrul partidelor este slabă și grupurile de interese sunt puternice, iar în absența unui sistem de reprezentare burkean, congresmenii pot deveni efectiv apărători ai unor interese puternice în cadrul propriilor electorate. Astfel își fac apariția atât ,,fixorii", acei descendenți ai conducătorilor de partide vechi care au grijă ca vidul creat de partidele slabe să fie umplut de grupuri de interese puternice (Rogow și Lasswell 1963: 22), cât și ,,triunghiurile de fier
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
asumate care dau motive de îngrijorare doar când se depășește vreo limită sau când scopul politic, comercial sau criminal este servit prin demascare. Distincția dintre lobbying, însăși materia politicii democratice, și rent-seeking (a-și pune interesele personale deasupra celor ale electoratului) are adesea prea puțin înțeles practic. Totuși, existența unei asemenea distincții este probabil un produs al mitului, răspândit în Statele Unite odată cu adulația culturală pentru Părinții fondatori, un produs al unei diviziuni binare între politicianul altruist și cel avid. Odată ce această
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Totuși, democrația nu este chiar atât de simplă. În urmărirea sprijinului grupurilor de interese locale, partidele permit inevitabil politicilor lor să fie influențate, nu ca parte a unui proces dezirabil din punct de vedere social de întâmpinare a dorințelor unui electorat eterogen și de asigurare a legitimității acestuia, ci din scopuri mai ascunse. Retorica naționalistă a unui partid care guvernează ,,în interesele tuturor" lasă loc unei abordări care implică achitarea în secret a datoriilor politice, dacă este necesar într-o manieră
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
privită ca un produs secundar nedorit, dar inevitabil, al unui sistem în general legitim. Într-adevăr, s-a sugerat că reducerea extraordinară a corupției între secolul XVIII și mijlocul secolului XIX a contribuit semnificativ la acceptarea elitei politice de către un electorat din ce în ce mai numeros și mai bine informat (Harling 1996: 25). Astfel că demonstrațiile politice care au avut loc au avut diferite cauze, dintre care cele mai însemnate au fost Legea cerealelor (Corn Laws) din anii 1840 și solicitarea reformei electorale din
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]