13,637 matches
-
1). „Noblețea”, adaogă Ortega y Gasset, se definește prin exigență, prin obligații, și nu prin drepturi” (1937, pp. 60-61). Formele de sociabilitate În cazul oricărui raționament bazat pe opoziția dintre elită și mase, în general, se încearcă mai întâi definirea elitei, în funcție de unul sau mai multe criterii; masele nu apar decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din dihotomia elită/mase, ci dintr-o teorie a formelor de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mase, în general, se încearcă mai întâi definirea elitei, în funcție de unul sau mai multe criterii; masele nu apar decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din dihotomia elită/mase, ci dintr-o teorie a formelor de sociabilitate inspirată de categoriile fenomenologiei. Potrivit lui Gurvitch, formele de sociabilitate se organizează în jurul a doi poli antitetici, cu fuziune și opoziție parțiale: „Noi”, care este o categorie de includere, și „raportul cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este sociabilitatea de tip Comuniune. Georges Gurvitch, La Vocation actuelle de la sociologie, tomul I, Vers la sociologie différentielle (ediția a III-a revăzută, PUF, Paris, 1963, pp. 146-147). Astfel, prin intermediul unei clasificări foarte generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase: pe de o parte, masa, un vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase: pe de o parte, masa, un vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui ansamblu se poate acționa. Elitele: competiție sau specializare? Chiar de la început, recurgerea la pluralul termenului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui ansamblu se poate acționa. Elitele: competiție sau specializare? Chiar de la început, recurgerea la pluralul termenului elită pare să acopere două semnificații foarte distincte una de cealaltă. Putem vedea în aceasta o referire la o situație de competiție între mai multe grupuri vizând fiecare preeminența. Dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui ansamblu se poate acționa. Elitele: competiție sau specializare? Chiar de la început, recurgerea la pluralul termenului elită pare să acopere două semnificații foarte distincte una de cealaltă. Putem vedea în aceasta o referire la o situație de competiție între mai multe grupuri vizând fiecare preeminența. Dar o putem înțelege și ca fiind consecința unei stări de diversificare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
foarte distincte una de cealaltă. Putem vedea în aceasta o referire la o situație de competiție între mai multe grupuri vizând fiecare preeminența. Dar o putem înțelege și ca fiind consecința unei stări de diversificare a societății, implicând existența unor elite specializate, care au atins excelența sau preeminența în domenii particulare. În definitiv, într-o societate modernă, organizată pe principiul „solidarității organice”, în sensul durkheimian al sintagmei, pare rezonabil să luăm în considerație o combinație de specializare și competiție. Drept pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au atins excelența sau preeminența în domenii particulare. În definitiv, într-o societate modernă, organizată pe principiul „solidarității organice”, în sensul durkheimian al sintagmei, pare rezonabil să luăm în considerație o combinație de specializare și competiție. Drept pentru care termenul elită este utilizat în mod curent cu referire la grupuri beneficiind de un statut privilegiat. Principii de legitimitate diverse Totuși, pentru ca noțiunea de elită să se poată impune fără ezitare și să putem admite coincidența dintre preeminență și excelență, trebuie ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sintagmei, pare rezonabil să luăm în considerație o combinație de specializare și competiție. Drept pentru care termenul elită este utilizat în mod curent cu referire la grupuri beneficiind de un statut privilegiat. Principii de legitimitate diverse Totuși, pentru ca noțiunea de elită să se poată impune fără ezitare și să putem admite coincidența dintre preeminență și excelență, trebuie ca acordul să se facă pe baza unui principiu de legitimitate. Așa cum notează Ezra Suleiman, „supraviețuirea elitelor depinde de voința lor de a exercita
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de legitimitate diverse Totuși, pentru ca noțiunea de elită să se poată impune fără ezitare și să putem admite coincidența dintre preeminență și excelență, trebuie ca acordul să se facă pe baza unui principiu de legitimitate. Așa cum notează Ezra Suleiman, „supraviețuirea elitelor depinde de voința lor de a exercita puterea și de capacitatea lor de a-și făuri o ideologie de care se vor servi pentru a se legitima (1978 și 1979, p. 133). Dar această regulă de importanță generală, emisă cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
valori proprii și de norme specifice. În această situație, în cadrul fiecărui subsistem, definit printr-unul sau mai multe domenii de activitate, trebuie menținut un consens asupra unui principiu de legitimitate care să asigure preeminența unei categorii de indivizi considerată ca elită: politică și administrativă, desigur, dar și elită militară, elită a afacerilor, a domeniului artelor și a culturii, a comunicației, a sporturilor etc. O modalitate foarte coerentă de a prezenta toate acestea este referirea la cele patru funcții societale specificate de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această situație, în cadrul fiecărui subsistem, definit printr-unul sau mai multe domenii de activitate, trebuie menținut un consens asupra unui principiu de legitimitate care să asigure preeminența unei categorii de indivizi considerată ca elită: politică și administrativă, desigur, dar și elită militară, elită a afacerilor, a domeniului artelor și a culturii, a comunicației, a sporturilor etc. O modalitate foarte coerentă de a prezenta toate acestea este referirea la cele patru funcții societale specificate de Talcott Parsons și popularizate de celebra schemă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în cadrul fiecărui subsistem, definit printr-unul sau mai multe domenii de activitate, trebuie menținut un consens asupra unui principiu de legitimitate care să asigure preeminența unei categorii de indivizi considerată ca elită: politică și administrativă, desigur, dar și elită militară, elită a afacerilor, a domeniului artelor și a culturii, a comunicației, a sporturilor etc. O modalitate foarte coerentă de a prezenta toate acestea este referirea la cele patru funcții societale specificate de Talcott Parsons și popularizate de celebra schemă A-G-I-L. Potrivit lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obiectivelor ce urmează a fi atinse (G, ca Goal), acțiunea permanentă a mecanismelor integratoare (I) și menținerea coerenței sistemului (latent) de valori (L) (Parsons et al., 1953; Coenen-Huther, 1984, pp. 42-48). Aceste patru funcții definesc terenuri de activitate de unde apar elitele economice, politice, juridice și culturale. Toate contribuie, în felul lor, la ceea ce Raymond Boudon și François Bourricaud numesc „pilotarea sistemelor sociale” (1982, p. 219), dar fiecare deține propriul profil, corespunzător unor criterii de excelență și de reușită diferite. Așadar, avem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Toate contribuie, în felul lor, la ceea ce Raymond Boudon și François Bourricaud numesc „pilotarea sistemelor sociale” (1982, p. 219), dar fiecare deține propriul profil, corespunzător unor criterii de excelență și de reușită diferite. Așadar, avem de-a face cu niște elite relativ specializate, ale căror activități contribuie la echilibrul ansamblului, dar acesta nu este asigurat decât într-un climat de competiție permanentă. Elitele culturale își vor utiliza, în anumite cazuri, autoritatea morală pentru a interveni pe terenul propriu al elitelor politice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
propriul profil, corespunzător unor criterii de excelență și de reușită diferite. Așadar, avem de-a face cu niște elite relativ specializate, ale căror activități contribuie la echilibrul ansamblului, dar acesta nu este asigurat decât într-un climat de competiție permanentă. Elitele culturale își vor utiliza, în anumite cazuri, autoritatea morală pentru a interveni pe terenul propriu al elitelor politice. Acestea se vor strădui să impună comportamentului elitelor economice anumite reguli, care vor pleda însă pentru cea mai mare libertate de manevră
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
niște elite relativ specializate, ale căror activități contribuie la echilibrul ansamblului, dar acesta nu este asigurat decât într-un climat de competiție permanentă. Elitele culturale își vor utiliza, în anumite cazuri, autoritatea morală pentru a interveni pe terenul propriu al elitelor politice. Acestea se vor strădui să impună comportamentului elitelor economice anumite reguli, care vor pleda însă pentru cea mai mare libertate de manevră posibilă, în timp ce elitele juridice vor încerca să stabilească și să impună respectarea normelor de aplicare generală. Așadar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
echilibrul ansamblului, dar acesta nu este asigurat decât într-un climat de competiție permanentă. Elitele culturale își vor utiliza, în anumite cazuri, autoritatea morală pentru a interveni pe terenul propriu al elitelor politice. Acestea se vor strădui să impună comportamentului elitelor economice anumite reguli, care vor pleda însă pentru cea mai mare libertate de manevră posibilă, în timp ce elitele juridice vor încerca să stabilească și să impună respectarea normelor de aplicare generală. Așadar, ceea ce menține o situație de echilibru mereu repusă în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vor utiliza, în anumite cazuri, autoritatea morală pentru a interveni pe terenul propriu al elitelor politice. Acestea se vor strădui să impună comportamentului elitelor economice anumite reguli, care vor pleda însă pentru cea mai mare libertate de manevră posibilă, în timp ce elitele juridice vor încerca să stabilească și să impună respectarea normelor de aplicare generală. Așadar, ceea ce menține o situație de echilibru mereu repusă în discuție este amestecul de specializare funcțională și de competiție. Echilibrul dinamic al câmpurilor Ideea de echilibru dinamic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
agențiiă” (ibidem, p. 55). În fiecare câmp, se instaurează raporturi de forță între categoriile de resurse („speciile de capital”, după Bourdieu) puse în mișcare pentru a-și asigura o poziție dominantă. Nu este nimic nelalocul său să-i calificăm drept elite specializate ale câmpului în chestiune pe cei care acced la poziții dominante. Ei țin de elită în două moduri. Pe de o parte, și-au asigurat efectiv o poziție de preeminență; pe de altă parte, au reușit să stabilească echilibrul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
speciile de capital”, după Bourdieu) puse în mișcare pentru a-și asigura o poziție dominantă. Nu este nimic nelalocul său să-i calificăm drept elite specializate ale câmpului în chestiune pe cei care acced la poziții dominante. Ei țin de elită în două moduri. Pe de o parte, și-au asigurat efectiv o poziție de preeminență; pe de altă parte, au reușit să stabilească echilibrul cel mai nefavorabil între diferitele specii de capital (capitalul cultural sau economic) ce asigură supremația în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
preeminență; pe de altă parte, au reușit să stabilească echilibrul cel mai nefavorabil între diferitele specii de capital (capitalul cultural sau economic) ce asigură supremația în câmp (ibidem, p. 56). La Bourdieu, principiul de legitimitate care permite impunerea noțiunii de elită este rezultatul unor acțiuni în sensuri diferite. Nu există... ...efect simplu și direct al acțiunii exercitate de către un ansamblu de agenți („clasă dominantă”) învestiți cu puteri de coerciție, ci efectul indirect al unui ansamblu complex de acțiuni care iau naștere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
recurs la noțiunea de câmp, fie că s-a păstrat limbajul mai tradițional al subsistemelor, competiția dintre domeniile de activitate este una dintre comportamentele echilibrului dinamic al oricărui sistem social și se poate traduce printr-o situație de concurență între elite specializate. Bourdieu furnizează un exemplu convingător al acestui fapt atunci când analizează relațiile dintre lumea televiziunii, ca element al „câmpului jurnalistic”, și „câmpul științific” (Bourdieu, 1966; Coenen-Huther, 1998). Câmpul jurnalistic și-a mărit considerabil importanța în cursul ultimului sfert de secol
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Rezultă o veritabilă inversare a raportului de forțe dintre câmpuri diferite. În urmă cu vreo 30 de ani, o prezență prea insistentă în mass-media putea compromite o carieră academică și-l putea împiedica pe un universitar să acceadă în rândurile elitei din câmpul științific. Așa a fost cazul lui Raymond Aron. După propria sa mărturie, faptul că nu era numai om de știință, ci, în egală măsură, și un colaborator stabil al ziarului Figaro a contribuit la sporirea dificultăților pe care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să le răzbată pe celelalte și să-și impună normele printr-o strategie a „calului troian”. Acestea fiind spuse, un câmp poate fi mai mult sau mai puțin autonom. Un câmp autonom rezistă cu succes la răzbaterea normelor câmpului jurnalistic. Elitele sale specializate rămân supuse judecății actorilor din propriul câmp. În fiecare dintre câmpuri - câmpul universitar, câmpul istoricilor etc. - există dominatori și dominați, în funcție de valorile interne ale câmpului. Un bun istoric este cineva despre care istoricii buni spun că este un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]