5,061 matches
-
amestecat respirația,/ Din sursele de pe urmă ale ființei își trage seva poemul meu” (De mai puțină crezare). Chiar și în relația erotică expierea copleșește trăirea sentimentului („Sunt locuit de tine ca de moarte” - Nespusul), totuși pasul apropierii de ființa iubită emană candoare și o emoționantă delicatețe („Cortul tău e o piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
ei sunt agenți de legătură Între echipa managerială, care definește marile orientări, și bază, care deține informații cu privire la disfuncționalitățile prezente și viitoare și fezabilitatea ordinelor primite. În practică, ringi Înseamnă detectarea unei probleme sau a unei sugestii de ameliorare ce emană de la un agent de legătură (1) și elaborarea de către acesta a unui proiect al subiectului identificat (de exemplu, scăderea productivității muncii cu 10% Într-o anumită zonă a firmei). Acest proiect este Încredințat unui redactor (2), de regulă un subordonat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe principiul dreptății, al cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu fruntașii satului recurge la furt
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
râdica, cu cuvântul dzilele în cumpănă măsura, cu răspunsul sufletul de la mormânt înturna, iar cu singur numele Biruinții toată frumsețe biruia și covârsiia"47. Trăsăturile pe care Hamelonul le reține sunt în primul rând fizice, semn că, deși neprihănită, Biruința emană un erotism paralizant. Singura ei rivală, din acest punct de vedere, este Helgea, soția adulterină a Strutocamilei, care stârnește gelozia autorului. De altfel, există și în această scenă, ca și în cea în care autorul pune în contrast magnetismul lasciv
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Erotismul nu are cum să fie ignorat din această ecuație cu o singură, dar nerezolvabilă, necunoscută: puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce pentru orice alt muritor ar fi hipnotizant atracția erotică pe care Biruința o emană. Răspunsul său este simplu și fără echivoc: "precum el Dianii, și nu Afroditii, să fie închinat apofasisticos mi-au răspuns"51. Prin urmare, Inorogul se închină înțelepciunii, nu iubirii. El alege abstinența, reușind să-și controleze simțurile, dovedindu-și, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și logica lui Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura alegorică medievală, literă de lege. Ciacalul din Istoria ieroglifică intervine în dezbaterea privind "hirișia" Strutocamilei într-un moment critic, imediat după ce Corbul emanase "siloghismul" cel șchiop, iar celelalte păsări acceptaseră obediente natura de pasăre a hibridului, în timp ce animalele, de teama vreunei represiuni, din lașitate, se arătau dispuse să primească judecata strâmbă a tiranului. Într-o astfel de atmosferă încordată, Ciacalul are intenția de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
textelor și a temelor care, plecând de la imaginarurile miturilor, basmelor, călătoriilor, utopiilor* și, ținând seama de schimbarea intervenită în Renaștere în raporturile omului cu lumea, au permis să i se confere singularitatea specifică imaginarului științific și, plecând de la textele care emană de aici, să contribuie la apariția unui domeniu original. 1. Imaginarul înainte de Renaștere Prin intermediul miturilor, care sunt universale, trăim într-un univers analogic (cf. Descola, 2005)9. Aceste narațiuni orale întemeiază și ilustrează credințele și, prin ele, oamenii își dau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
PTSD-ului. Prin urmare, în consens cu rocada care s-a produs prin anii '80, când psihoterapia a părăsit centrarea pe școli, în favoarea centrării pe pacient, respectiv pe afecțiunea lui (Huber, 1993), această suplețe terapeutică este din ce în ce mai evidentă. De aici emană tenta eclectică sau integrativă, care definește atmosfera actuală din psihoterapie. Este vorba de o tendință activă îndeosebi în lumea anglo-saxonă (dar care are o arie în plină expansiune). Dezideratul integrativității în psihoterapie are premise încă în operă freudiană, dar s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vitro, deloc infailibilă, de altfel. Este vorba de respectarea dreptului științific elementar la diversitate, la politropie (multiplicarea căii), pe care o prefigura M. Miclea, încă în anul 1998. Poziția acestuia este cu atât mai credibilă și mai autorizată cu cât emană din interiorul însăși al psihologiei cognitive (pe care a consacrat-o în România) și a unei școli (cea clujeană), care prin atracția ei față de experiment și statistică i-a oferit posibilitatea de a testa deopotrivă victoriile și înfrângerile acestor metode
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori graba și stângăciile părinților emană din prejudecata obtuză că un eventual eșec la acest capitol (ca orice eșec educativ), evocă o inabilitate notorie în postura lor parentală. Nu este mai puțin adevărat că stilul lor pripit în efortul deprinderii toaletei de către copil, poate fi alimentat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a multor din aceste experiențe și de faptul că subiecții trăiesc un imens sentiment de pierdere atunci când le părăsesc” nu poți avea experiențe înalt structurate și clar reamintite cu un creier grav lezat sau dezorientat”. Un alt grupaj de explicații emană de pe teritoriul farmacologiei. Mai precis, se prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Monsieur Jourdain care făcea proză fără să știe, ține de acest tip de gândire. Molière scria Burghezul gentilom în jurul lui 1670, fiind contemporan cu dezbaterea academică despre "geniul limbii franceze" care impusese nu numai ideea că limba franceză poate să emane în mod spontan valori literare, ci și că aceste valori sunt cele ale prozei. În același fel trebuie citită sintagma lansată de Alecsandri, "tot românul e născut poet". Ca și multe alte propoziții similare din noile culturi naționale, ea e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Oricine face fraze, poate face și literatură. Malherbe spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dispersează în secolul al XIX-lea spre domeniile marginale ale vieții naturale (forme de relief și de climă, demografie etc.). În sfârșit, în al treilea rând, în această "bătălie" a geniilor naționale s-a definit un gen diferit de literatură emanată de limbă. Cum am anticipat deja, "proza" modelului francez a fost înlocuită cu "poezia" literaturilor naționale. Important e că astfel s-a deschis posibilitatea unei acces diferit la limbă și la tehnicile ei. Poezia a angajat o rețetă de exploatare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
execuție, de-realizarea lor, regresia lor în materia proteică din care au fost generate. Transferul în literatură al acestei dimensiuni a limbajului va fi ghidat de ideea de a regăsi starea de disponibilitate plurală, multidirecționată și echivocă a cuvântului. Poezia emanată de limbă se va înscrie într-un spațiu al densității semantice și morfologice (multe sensuri în același cuvânt, multe cuvinte în aceeași formă) și al dedublării. În teorie, așa cum autorii francezi se gândeau că se poate face literatură din simpla
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest context cred că trebuie înțeles efortul lui Heliade Rădulescu de a defini o societate a singularităților radicale prin reprezentarea unei "multitudini". Din acești indivizi, care își revendică dreptul la libertatea alegerii și care refuză supunerea la o voință comună, emană "puterea". Corpul social plural coincide de fapt cu corpul creator al națiunii, cu dispoziția ei "capabilă", în stare să producă literatură și valori spirituale în cadrul noii culturi. Individualitatea reprezintă instanța productivă, resursa creatoare, realitatea din care urmează să se nască
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în -ești și mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de transmisie patrimonială, fie în acela al improvizării, al proiectului creator insuficient definit. În producția acestui tip de bogăție sunt mobilizate tocmai valențele negative ale culturilor periferice: deficitul de organizare, dispersia, descentralizarea, intermitența și inconsistența vieții culturale, uitarea. Averea nu emană dintr-o putere, ci dintr-o slăbiciune. Nuvela binecunoscută a lui Vasile Voiculescu, Capul de zimbru 2 relatează o aventură a unui asemenea obiect prețios în timpul războiului. Un ofițer german filatelist deține un Cap de bour de care e mândru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un cuvânt, într-o cântare ieșită din adâncul inimei, uită suferințele prezente 61. Condusă de interpretarea lui Michelet, analiza lui Rosetti astabilit o legătură puternică între poezie și viață. Să remarcăm însă definiția specifică a acestei "vieți" din care emană poezia. E vorba, mai întâi, de o reprezentare a existenței ca formă comună și nesingularizată. Rosetti a descoperit un univers al pasiunilor interschimbabile, care aparțin în aceeași măsură a lui Alecsandri, "haiducului" din poezie și sieși, ca cititor. În acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le vede ca imaginea prin excelență a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri fragmentare trecerea timpului se răsfrânge dublu, prin alterarea integrității materiale și prin obscurizarea intențiilor. Poezia lui Bolliac e inegală, așadar, pentru că ceva din energia care a emanat-o s-a pierdut: versurile indiferente sunt cele care atestă perisabilitatea textului, fragilitatea sa, risipirea inerentă a investiției originare. Poezia nu e un act fericit al expresiei, ci o formă de viață incompletă, amenințată în permanență de pierdere, care ajunge
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
existențe; acest orizont de reprezentări avea să constituie un "regim al singularizării", asupra căruia mă voi opri în capitolul următor. Practic, Revoluția de la 1848 a creat în același timp mai multe oportunități pentru dezvoltarea literaturii române, "monumentalizarea" și "singularizarea" fiind emanate de o singură conjunctură istorică. Neșansa "monumentalizării" a fost acest raport de concurență: a pierdut în fața unui model care oferea societății românești resurse mai interesante ca să își gândească raportul cu literatura. Și aici cred că putem specula asupra unei a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o practici, ar trebui să fie posibilă și o meserie bazată pe vocația care te animă. Este soluția dominației totale a câmpului acțiunii pentru că implică invenția unor forme de activitate în funcție de dispozițiile personale. Nu profesia inspiră dorința, ci invers, dorința emană o profesie. "Mai degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
clipa în care intră și până când iese din scenă, Tănas;e e comic. Râsul izbucnește în spectatori spontan și irezistibil, ca un motor, pus în mișcare prin mise en marche automatique. Dar calitatea de căpetenie a lui Tănase e că emană simpatie. E simpatic. Eminamente simpatic. Tănase n-ar putea fi luat în serios, dacă ar încerca să exprime ura sau sarcasmul. Expresia lui denunță o bunătate fără margini. Tănase nu e numai comic, e și vesel, ceea ce e aproape, dacă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La loc TELEcomanda Alex SAVITESCU De ce ne poate lua nayba-chul Suntem o nație de prostănaci și ne merităm soarta cu vârf și îndesat. Ce alt diagnostic i s-ar potrivi, oare, unui popor care digeră, zi și noapte, tot ce emană Gigi Becali pe la conferințe de presă? Cum să pui altă patalama „bobulației“ care asistă, ca la un film din care n-ar face parte, cum Nicu Gheară stă în tribună lângă Traian Băsescu? Cât de credibili mai suntem când urmăritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nișe în număr și capacități suficiente, prevăzute cu instalație de gaz, apă și canal de scurgere, cu o bună ventilație, care să fie menținute într-o bună stare de funcționare. Se interzice lucrul în vase deschise, cu substanțe toxice care emană vapori, gaze sau praf toxic sub nișe care nu au aspirația asigurată perfect. Este interzis să se încarce nișa cu vase sau aparate de laborator în afară de cele ce sunt necesare la efectuarea operațiilor curente. *Este interzis a se lăsa instalațiile
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]