3,512 matches
-
nu mai fie o una din problemele fundamentale. Dar să revenim la sublect și să privim romanul lui G. Călinescu și dintr-o altă perspectivă decât cea consacrată. Balzac nu este un clasic pur și am văzut că și autorul „Enigmei Otiliei” respinge puritatea ideologiilor estetice, ori afirmația privește literatura din toate timpurile. Clasicii (cu abaterile de la norme) Însă au dat omenirii opere memorabile, statuate În sistem. Experiențele au viață scurtă, intră În anonimat a doua zi, dar o creație urmând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmând o cale estetică riguroasă și din această cauză negată, pentru că nu e de ici de acolo să parcurgi algoritmii pentru a realiuza o construcție cu toate etajele ei, rezistă timpului, se eternizează și oricând exemplele pot demonstra afirmația. Că „Enigma Otiliei” este o capodoperă, e un adevăr incontestabil; dar nu trebuie să eludăm faptul că autorul acestui roman, nici clasic În Întregime, nici romantic peste măsură, nici realist la modul absolut, fiind din toate câte ceva, e un tot oferit cititorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a preocupat, În „Enigma Otiliei” de nici o teorie la modă asupra romanului, de nici o tehnică pretențioasă și cu veleități de sincronizare. (aceeași aluzie la teoria lui Eugen Lovinescu) A procedat clasic, după metoda balzaciană (deci tot un model, ca și În cazul lui Camil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se Înscrie Într-un sistem estetic și nu „În arbitrarietate” cum se Întâmpla aiurea. Ideea este, cu siguranță, hegeliană, că filosoful german exprima ideea că „artele frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea respectării „principiilor”. De ce rezistă „Enigma Otiliei” și nu se „Învechește”, este problema principală și nu e nici o exagerare dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea respectării „principiilor”. De ce rezistă „Enigma Otiliei” și nu se „Învechește”, este problema principală și nu e nici o exagerare dacă se afirmă că este o capodoperă. Explicația o dă autorul Într-un eseu („Echlibrul Între antiteze”) când abordează relația „tradiționalism și modernism”. Acestea devin „sub raport
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crudă, chiar dacă, peste timp, aceasta se pierde, că și o realitate are efemeritatea ei. Realistul nu poate ignora, chiar dacă Își propune să ignoreze elementele romantice, ori din acest punct de vedere, Călinescu exprimă un adevăr estetic incontestabil. Aprecierea că romanul „Enigma Otiliei” este balzacian prin excelență este, fără dubiu, exagerată. Autorul Însuși a dorit să realizeze ceea ce el numește „echilibru Între antiteze”. Ar fi absurd dacă s-ar căuta În paginile romanului modelul social supus demersului artistic, În realitate. Imaginarul din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Călinescu este un excepțional creator de caractere. Arta de a pune În pagina de carte o lume individualizată cu personaje trăind după o morală proprie la modul absolut, e o adevărată aventură. Și, luat În parte, fiecare personaj al romanului „Enigma Otiliei” are propria lui viziune despre viață, influența celor din jur nu tulbură cu nimic traiectoria lui ontologică. E o lume predestinată, imposibil de a i se aduce o corecție În scopul salvării ei, aflată În pragul prăbușirii și nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se trezește deja trăirea. Clasicul este un scriitor care pune un accent important pe rațiune, personajele lui au antenele receptive controlate (vezi concepția lui Nicolaus Boileau), puse În stare de normalitate. Toate aceste observații sunt aplicabile și În cazul personajelor „Enigmei Otiliei” a lui G. Călinescu. Procedeul antitezei funcționează, chiar dacă el vine din starea opusă viziunii estetice clasice. Dar G. Călinescu nu este un clasic pur. Peste tot domină starea de plusminus infinit. Corecțiile nu pot fi efectuate, liniile merg paralel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (pp. v-vi). Ideea istoriei ca "dispozitiv oracular" este înlocuită de înțelegerea istoriei ca deprivată de orice elemente profetice. Din carte oraculară în care viitorul se lasă întrevăzut, trecutul este redefinit ca enigmă, sau chiar contradicție. Ilustrativ în acest sens este citatul din C. Durandin (1998) instaurat ca motto menit să servească drept caveat lector pentru cititorul manualului de Istoria românilor, avertizat asupra faptului că "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturii. București: Editura pentru Literatură Universală. Bogdan, I. (1894). Însemnătatea studiilor slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Bogdan, I. (1904). Cîteva cuvinte despre sistemul româno-centric în predarea istoriei universale. Convorbiri literare, 38(4), 384-389. Brătianu, G.I. (1940). O enigmă și un miracol: poporul român. București: Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Budai-Deleanu, I. (1991). De originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. 14 După ce A.D. Xenopol și-a arătat mirarea față de "minunea" supraviețuirii românilor pe durata migrațiunii popoarelor, G.I. Brătianu (1940) va scrie o carte care va răspunde în ecou mirării lui Xenopol, intitulată O enigmă și un miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]