6,495 matches
-
Bachmeier, pr. Gheorghe Peț (membrii consultori)1002. În 1942, episcopul Robu îl informa pe mareșalul Ion Antonescu că Presa Bună din Iași devenise una dintre cele mai moderne tipografii din țară1003. Această mențiune s-a făcut în contextul tipăririi de către Episcopia Catolică de Iași a unei serii de cărți instructive cu scopul de a fi utile în anii de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea editurii s-a putut remarca existența unei tendințe naționaliste, care era agreată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Robu1004. În anul 1944 însă,după aproape două decenii de activitate cu multe realizări considerabile, Tipografia Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005. Responsabilii cu acțiunea de mutare au fost preoții Dumitru Matei, Mihai Bejan și Gaspar Bachmeier. La 19 iunie 1944, D. Matei scria episcopului Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deciziei episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, de a descărca vagoanele în localitatea Holod. Ulterior, Tipografia Presa Bună a ajuns la Beiuș, dar a rămas neasamblată, din cauza situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la Iași. Marcu Glaser, noul administrator apostolic, a afirmat într-o scrisoare adresată episcopului Frențiu, din 12 noiembrie 1944 că a regretat că nu a putut lua tipografia de la Beiuș. În toată această perioadă, ea a rămas neinstalată și nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
volumul 24 (1932-1939), volumul 19 bis (1920-1931), volumul 20 (1932-1939), volumul 6 (1935-1944), volumul 21 (1940-1944). ADMAE, Fond 71/1920-1944.Vatican. Relații cu România. 10 Convenții R2, volumul 1(1920-1924), volumul 2 (1925-1928). ADMAE, Fond Italia, volumul 60 (1930). Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași (AERC Iași), dosar 1/1885, dosar 1/1861, dosar 3/1904, dosar 2/1908, dosar 4/1909, dosar 1/1917, dosar 1/1919, dosar 1, 2, 3/1920, dosar 2, 3, 4/1921, dosar 1, 4/1922, dosar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de război, Editura Incitatus, București, 2000. Vrânceanu, Florica, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zanfirescu, Dan, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice, Editura Roza vânturilor, București, 1992. IV. Lucrări speciale Auner, Carol, "Episcopia Milcovului", în Revista catolică, nr. 1, București, 1912, pp. 533-551. Idem, "Episcopia de Siret", în Revista catolică, nr. 2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zanfirescu, Dan, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice, Editura Roza vânturilor, București, 1992. IV. Lucrări speciale Auner, Carol, "Episcopia Milcovului", în Revista catolică, nr. 1, București, 1912, pp. 533-551. Idem, "Episcopia de Siret", în Revista catolică, nr. 2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale de Nicola Gioseppe Camilli 1840-1915. Premier évêque de Jassy-Roumanie, Extrait de la These Doctorale, Roma, 1980. Idem, "Alexandru Theodor Cisar, episcope de Iași (1920-1924)", în Pro Memoria, nr.2/2003, București, 2003, pp. 175-190. Idem, "Episcopia catolică de Iași în secolul al XX lea", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 23-40. Idem, "Activitatea Fraților Minori Conventuali în Dieceza de Iași (1884-2005)", în Buletin istoric, nr. 6, Iași, 2005, pp. 129-142. Doboș, Dănuț, "115 ani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura", II, în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. Moraru, Alois, "Incursiune în istoria celor 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași", în Buletin istoric, nr. 5, Iași, 2004, pp. 7-44. Idem, "Prezența Societăți lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 34-63. Idem, "Prezența Societății lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, Papa Pius IX a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Totodată, au fost înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Totodată, au fost înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4%83 cu Roma, Greco-Catolic%C4%83, consultat la data de 22.06.2012, ora 13.02
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4%83 cu Roma, Greco-Catolic%C4%83, consultat la data de 22.06.2012, ora 13.02). 257 Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, (se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Extrait de la These Doctorale, Roma, 1980, p. 13. 268 Ion Dumitru Snagov, Monumentan Romaniae Vaticana. Manoscritti. Documenti. Carti, Biblioteca Apostolica Vaticana, Roma, 1996, p. 186. 269"Papismul era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopiilor catolice, parte a unui proiect de cucerire religioasă a întregii Românii de către Sfântul Scaun", (Pietro Tocănel, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III/2, Il Vicariato Apostolico e le missioni dei frati minori conventuali in Moldova, Edizioni Messaggero, Padova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p. 151. 743 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 744 I, Naghiu, "Figuri de educatori", în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local nu s-a putut utiliza această tipografie până la 15 mai 1927, când s-au făcut toate sforțările pentru deschiderea ei. Tipografia Presa Bună nu urmărește scopuri materiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etc.; date despre situația economică (fabrici, producție, aprovizionare cu materii prime etc.) și în general din toate domeniile activității de stat”. Principalii „complici” ai lui Augustin Pacha erau: Adalbert Boros, Joseph (Iosif) Schubert, ambii episcopi clandestini; Iosif Waltner, directorul Cancelariei Episcopiei de Timișoara; Ioan Heber, secretarul aceleiași Episcopii, „recrutați de către serviciul de spionaj al Vaticanului”. Din lot mai făceau parte doi cetățeni italieni, Eraldo Pintori și pr. Pietro Ernesto Clement Gatti, ultimul fiind acuzat de apartenență la „serviciul de spionaj al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aprovizionare cu materii prime etc.) și în general din toate domeniile activității de stat”. Principalii „complici” ai lui Augustin Pacha erau: Adalbert Boros, Joseph (Iosif) Schubert, ambii episcopi clandestini; Iosif Waltner, directorul Cancelariei Episcopiei de Timișoara; Ioan Heber, secretarul aceleiași Episcopii, „recrutați de către serviciul de spionaj al Vaticanului”. Din lot mai făceau parte doi cetățeni italieni, Eraldo Pintori și pr. Pietro Ernesto Clement Gatti, ultimul fiind acuzat de apartenență la „serviciul de spionaj al Vaticanului” și de faptul că “începând din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era restabilirea condițiilor normale ale vieții religioase în țările cu populație catolică din Europa de Est, ceea ce presupunea o ierarhie acceptată și de Vatican, recunoașterea de către guvernele comuniste a jurisdicției Romei asupra catolicilor în probleme de credință, precum și libertatea de comunicare cu episcopii. Interesul Sfântului Scaun pentru restabilirea unei ierarhii care să aibă învestitură canonică a înlesnit negocierile în problema consacrării ca episcop a pr. Petru Pleșca, conducătorul agreat de guvern al diecezei latine de Iași, la sfârșitul anului 1965. (Trebuie precizat însă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]