3,756 matches
-
pe de o parte, și europarlamentarii din cadrul Parlamentului Uniunii Europene, pe de altă parte, în ceea ce privește drepturile la pensia de serviciu. Se susține că, asemenea magistraților, statutul parlamentarilor impune acestora anumite "constrângeri", fără a arăta în ce constau acestea, iar în ceea ce privește europarlamentarii, se arată că aceștia au dreptul la o "pensie specială viageră", a cărei sursă de finanțare o reprezintă, în ultimă instanță, bugetele statelor membre ale Uniunii Europene, între care și România, astfel încât, din această perspectivă, apare ca nejustificat tratamentul discriminatoriu
DECIZIE nr. 964 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248101_a_249430]
-
excepției realizează o comparație între parlamentarii forului legislativ național, pe de o parte, și deputații din Parlamentul European, pe de altă parte, în ceea ce privește drepturile la pensia de serviciu, concluzionând că există o discriminare evidentă între aceștia, dat fiind faptul că europarlamentarii au dreptul la o pensie de serviciu, a cărei sursă de finanțare o reprezintă, în ultimă instanță, bugetele statelor membre ale Uniunii Europene, între care și România. Și această susținere urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit
DECIZIE nr. 964 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248101_a_249430]
-
constantă a conducerii MAE la ședințele comisiilor și trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual - mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naționale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona; 2. o mai bună interacțiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European; 3. sesiuni regulate de reflecție strategică cu alte instituții cu contribuții la politica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru identificarea modalităților optime de realizare; 4. promovarea unui dialog structurat între minister și
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]
-
disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; ... h) procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora; ... i) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora; ... j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale; ... k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianță politică ori în alte forme de asociere; ... l) condițiile în care își încetează activitatea; ... m) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare
LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003*) (*republicată*) a partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243884_a_245213]
-
disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; ... h) procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora; ... i) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora; ... j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale; ... k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianță politică ori în alte forme de asociere; ... l) condițiile în care își încetează activitatea; ... m) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare
LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003*) (*republicată*) a partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261536_a_262865]
-
teme de interes actual - mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naționale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona, precum și în Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; 2. o mai bună interacțiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European; 3. sesiuni regulate de reflecție strategică cu alte instituții cu contribuții la politica externă pe toate temele importante din Programul de guvernare, pentru identificarea modalităților optime de realizare; 4. promovarea unui dialog structurat între minister și
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
2) Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face și de către: ... a) procuror, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului instituției; ... b) senatori sau deputați ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... d) reprezentanții serviciilor de probațiune, în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituției din care face parte; ... f) persoane care desfășoară activități liberale, care
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013 (*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258804_a_260133]
-
nu există un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități, întrucât Președintele nu a făcut altceva decât să respecte Constituția și jurisprudența Curții Constituționale cu privire la rolul său politic activ, Guvernul nefiind împiedicat în exercitarea atribuțiilor privind organizarea alegerilor europarlamentare. Constituția interzice Președintelui să dețină calitatea de membru al unui partid politic, iar nu exprimarea unor opinii politice. Declarațiile și conduita imputate Președintelui nu au fost de natură să prejudicieze competiția electorală și nu au determinat un blocaj instituțional, care
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
decât acel candidat independent. În cazul examinat de Curtea Constituțională prin decizia menționată, autorul excepției a susținut că ar trebui să fie eliminată condiția întrunirii pragului electoral de către candidații independenți la alegerile locale, așa cum aceasta lipsește la repartizarea mandatelor de europarlamentar, unde singurul criteriu pentru această categorie de participanți la alegeri este atingerea coeficientului electoral. Curtea a reținut că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, astfel că nu se
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral este reglementat prin lege organică, astfel încât legiuitorul este liber să aprecieze și să stabilească modalitățile concrete de exercitare a drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, în limitele cadrului constituțional. Ca atare, legiuitorul a stabilit, prin dispozițiile art. 96 din Legea nr. 67/2004 , două condiții pentru ca unui candidat la alegerile locale să-i fie repartizat un mandat de consilier local. Indiferent că este vorba despre
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
scop în sine; - se impune o mai bună comunicare referitor la conexiunile dintre procesele politice de la nivel național și cele de la nivelul UE; - este necesar să se prezinte în mod clar afilierea partidelor politice naționale și candidaților acestora la alegerile europarlamentare la partidele politice paneuropene, în scopul evidențierii legăturii dintre partidele politice paneuropene și partidele naționale, și ar trebui ca acestea să facă publică, înainte de alegeri, afilierea lor la partidele politice europene; - ar fi în beneficiul alegătorilor ca fiecare partid politic
HOTĂRÂRE nr. 53 din 30 septembrie 2013 cu privire la transmiterea punctului de vedere la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfăşurării eficiente şi democratice a alegerilor - COM (2013) 126 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255130_a_256459]
-
2) Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face și de către: ... a) procuror, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului instituției; ... b) senatori sau deputați ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... d) reprezentanții serviciilor de probațiune, în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituției din care face parte; ... f) persoane care desfă��oară activități liberale
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254174_a_255503]
-
au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru". În acest sens, a fost formulat și răspunsul Comisarului European pentru agricultură, Phil Hogan, dat europarlamentarilor în cadrul ședinței Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European din 24 mai 2016, potrivit căruia este în sarcina fiecărui stat să aibă grijă de propriul patrimoniu*46). ────────── *46) Revista Ferma nr. 10 din 14 iunie 2016, articol disponibil
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
2) Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face și de către: ... a) procuror, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului instituției; ... b) senatori sau deputați ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... d) reprezentanții serviciilor de probațiune, în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituției din care face parte; ... f) persoane care desfășoară activități liberale, care
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269148_a_270477]
-
2) Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face și de către: ... a) procuror, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului instituției; ... b) senatori sau deputați ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... d) reprezentanții serviciilor de probațiune, în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituției din care face parte; ... f) persoane care desfășoară activități liberale, care
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269149_a_270478]
-
2) Ascultarea persoanelor condamnate în incinta penitenciarului se poate face și de către: ... a) procuror, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe baza împuternicirii conducătorului instituției; ... b) senatori sau deputați ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte; ... d) reprezentanții serviciilor de probațiune, în exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... e) orice altă persoană abilitată prin lege, împuternicită de conducătorul instituției din care face parte; ... f) persoane care desfășoară activități liberale, care
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273638_a_274967]
-
nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
conținut a dreptului de a fi ales, cum susține autoarea excepției. Trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
prim ministru este cea mai influentă funcție politică. Constituția, în forma sa actuală, a intrat în vigoare la 1 martie 2000, și a fost modificată de la 1 martie 2012. Cetățenii pot candida și vota la alegeri parlamentare, municipale, prezidențiale și europarlamentare. Conform Constituției, șeful statului este președintele. Finlanda a fost considerată republică parlamentară semiprezidențială, dar după adoptarea Constituției din 2000, și mai mult după modificările ei din 2012, președinția a devenit un post ceremonial, fără atribuții executive. Funcția prezidențială cuprinde câteva
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
opozant față de autoritățile regimului comunist din România. Încercarea de mutare a lui de la Timișoara a fost scânteia care declanșat Revoluția română din 1989. Între 1990-2009 a fost episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, cu sediul în Oradea. La alegerile europarlamentare din 2007 a fost ales eurodeputat independent din partea României, cu 176.533 de voturi, reprezentând 3,44% din totalul voturilor exprimate pe țară. În 2009 a fost reales în această funcție pe lista UDMR. Din 2010 până în anul 2012 a
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
cu 176.533 de voturi, reprezentând 3,44% din totalul voturilor exprimate pe țară. În 2009 a fost reales în această funcție pe lista UDMR. Din 2010 până în anul 2012 a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. La alegerile europarlamentare din 2014 a obținut un nou mandat, de data aceasta ca reprezentant al Ungariei, fiind ales pe lista FIDESZ. Are dublă cetățenie, atât română cât și maghiară. s-a născut la 1 aprilie 1952, în familia lui István Tőkés, pastor
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
Tőkés a declarat de mai multe ori că în anii comunismului se încercase contactarea și racolarea sa de către Securitate și că a refuzat. Cu o majoritate de voturi s-a decis că Tőkés nu a colaborat cu Securitatea. La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007 a fost ales deputat independent din partea României în Parlamentul European, cu 3,44% din totalul voturilor exprimate pe țară. La 17 decembrie 2009 președintele României, Traian Băsescu l-a decorat pe László Tőkés cu Ordinul Național
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
amestec în politica internă a României. Legat de aceasta, mulți politicieni de la București au solicitat retragerea Ordinului Național "Steaua României" acordat preotului Tökés în 2009. În februarie 2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, ca nefondat, recursul europarlamentarului László Tőkés privind decizia nr. 1973 din 20 iunie 2014 a instanței de fond, Curtea de Apel București, prin care aceasta a respins contestația privind decizia Consiliului Național al Ordinului Național „Steaua României” de retragere a decorației. Motivul pentru care
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]