11,414 matches
-
dintre ele cimentul este stricat, fiind o bortă mare prin care un copil ar putea să cadă oricând în hazna”. Și în Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor moldovenești, igiena corporală a locuitorilor a fost întreținută prin intermediul băilor publice evreiești. La începutul secolului al XX-lea, în Bacău funcționau dou) băi publice, ambele construite de comerciantul Faiviș Klein. Prima dintre ele - Baia Centrală - a fost ridicată în anul 1894, „pe locul caselor unde s-a născut marele poet V. Alecsandri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
caselor unde s-a născut marele poet V. Alecsandri”, iar cea de-a doua pe malul Negelului. Aceasta din urmă era destinată „pentru oamenii mai de jos, cu prețuri mai mici”. Odată cu apariția lor au ieșit din uz vechiul feredeu evreiesc din strada Pavel și Ana Cristea și fosta baie din strada Lecca (construită în anul 1874 de evreul Ștrul zis Giuvaergiulă. În anul 1899, printre „serviciile” puse la dispoziția băcăuanilor de către administratorii Băii Centrale se număra și „un relaxant tratament
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
complicate, legea a reușit să producă efecte concrete numai în cazul câtorva zeci de persoane. Dealtfel, legea a fost abrogată în luna noiembrie 1918, cu puțin timp înainte ca România să reintre în război alături de aliați. Dată fiind contribuția comunității evreiești la dezvoltarea generală a României, dar și implicarea efectivă, fizică sau materială, la succesul celor mai importante momente din istoria modernă a țării (Războiul de Independență, războiul balcanic din 1913, Războiul pentru Întregirea Neamului), cererile acestora erau mai mult decât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Independență, războiul balcanic din 1913, Războiul pentru Întregirea Neamului), cererile acestora erau mai mult decât îndreptățite. Sursele arhivistice locale menționează înhumarea unui număr de 35 de evrei în „Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial” din Bacău. În cimitirul vechi evreiesc se mai află mormintele a încă patru evrei căzuți la datorie în timpul Marelui Război, în vreme ce noul cimitir adăpostește osemintele caporalului Iancu Feldman, decorat cu Ordinul „Bărbăție și Credință”, clasa a II-a. Lista Eroilor sanitari morți pentru patrie în perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de provincie, fără atribute urbane bine conturate, care să-l înscrie între marile orașe moderne ale 199 țării. Conform aprecierilor lui Grigore Ilisei, Bacăul interbelic „lăsa impresia unui spațiu al golului, unde nevrozele înfloresc, un târg al cazărmilor, al prăvăliilor evreiești din casele-vagon, ce tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata apropiere a râului Bistrița, dar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de partea locuitorilor de religie mozaică: tradiția negustorească adânc înrădăcinată, capitalul financiar și priceperea manevrării lui, o riguroasă organizare comunitară, deschiderea pe plan extern ș.a. Fenomenul s-a manifestat cu predilecție în mediul urban din Moldova - punctul terminus al imigrației evreiești în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. De altfel, în această perioadă, comunitatea evreiască a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
organizare comunitară, deschiderea pe plan extern ș.a. Fenomenul s-a manifestat cu predilecție în mediul urban din Moldova - punctul terminus al imigrației evreiești în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. De altfel, în această perioadă, comunitatea evreiască a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur al economiei băcăuane - strada Mare - era în proporție de peste 85% evreiesc. O explicație pentru această evoluție a hărții etnice a economiei orașului, încearcă să ne ofere același Costache Radu. Pe de o parte, acesta pune fenomenul pe seama migrației benevole a românilor din sfera economică spre cea administrativă. Negustoria și afacerile românilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
paletă largă de prodese - fiare vechi, flori de tot soiul, porumb fiert, „floricele”, obiecte din lemn sau os, cazane, ceaune etc. Trebuie să precizăm faptul că aceste realități economice locale - caracterizate, din punct de vedere etnic, printr-o incontestabilă dominație evreiască - erau valabile, în debutul secolului al XX-lea, pentru cea mai mare parte a centrelor urbane din Moldova și nu numai. Explicația preponderenței economice evreiești e cât se poate de logică: din 1859 și până în anul 1919, handicapul nenaturalizării a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
că aceste realități economice locale - caracterizate, din punct de vedere etnic, printr-o incontestabilă dominație evreiască - erau valabile, în debutul secolului al XX-lea, pentru cea mai mare parte a centrelor urbane din Moldova și nu numai. Explicația preponderenței economice evreiești e cât se poate de logică: din 1859 și până în anul 1919, handicapul nenaturalizării a forțat segmente importante ale comunității evreiești să performeze în singurele domenii în care clasa politică internă a considerat concurența drept „suportabilă” - domeniul economic și cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XX-lea, pentru cea mai mare parte a centrelor urbane din Moldova și nu numai. Explicația preponderenței economice evreiești e cât se poate de logică: din 1859 și până în anul 1919, handicapul nenaturalizării a forțat segmente importante ale comunității evreiești să performeze în singurele domenii în care clasa politică internă a considerat concurența drept „suportabilă” - domeniul economic și cel cultural. Mai mult decât atât, dacă ar fi să lu)m în calcul procentul important al bugetelor anuale - naționale și locale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sunt obiectul unei marginalizări și ostracizări, în structurile și organele lăuntrice ale acestuia, ei nu doar că sunt asimilați, dar apar chiar pe palierele semnificative ale piramidei socio-ocupaționale, conferindu-li-se statusuri și roluri corespunzătoare; (...) în cele din urmă, etnia evreiască apare - sub raportul multor indicatori - mai dezvoltată decât alte grupuri etnice sau clasiale din societatea românească globală”. Cu alte cuvinte, ipoteza „emancipării reale, de fapt”, a locuitorilor evrei din vechiul Regat - lansată de același Hary Kuller-, deși contravine unei legislații
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
emancipării reale, de fapt”, a locuitorilor evrei din vechiul Regat - lansată de același Hary Kuller-, deși contravine unei legislații nedemocratice privind acordarea cetățeniei române, este susținută și confirmată - cel puțin în domeniul economic - de datele statistice „din teren”. „Oficializarea” preponderenței evreiești în economia locală avea să se petreacă odată cu debutul perioadei interbelice, ca urmare a efectelor produse de noua legislație privind acordarea împământenirii pentru „străini”: 30 decembrie 1918 - decret-lege pentru obținerea cetățeniei române; 28 mai 1919 - decret-lege pentru acordarea drepturilor cetățenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Ion Antonescu. La sfârșitul perioadei interbelice, conform datelor din raportul privind activitatea administrației locale pe anul 1939, în Bacău erau înregistrate un număr de 1.603 firme comerciale (1939). Distribuția etnică a acestora era după cum urmează: 1.110 firme evreiești (69,25%), 451 firme românești (28,13%), 14 armenești, 5 cu patroni italieni, 3 firme germane, 5 sârbești, 2 cu patroni bulgari, 12 firme ungurești și 1 firmă condusă de un grec. Considerăm că exemplele prezentate sunt edificatoare în privința dominației
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1908), precum și fabrica de casânci și panglici „Gloria” - Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă fabrică din țară în această branșă. Dintre unitățile industriale înființate în Bacău de membri ai comunității evreiești până la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai amintim aici fabrica de cărămidă și bazalt, proprietatea lui Ventzel Zingher (1870), fabricile de cărămidă „A. Marcovici” sau cea aparținând lui A. Moscovici, fabricile de săpun înființate de Daniil. I. Daniil și Bercu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în numai 6 ani) și la 109 în anul 1925 (creștere de 154% în 17 ani). Cea de-a doua concluzie, facilitată de perspectiva interpretării etnice a datelor expuse până acum, surprinde, la fel ca și în cazul comerțului, dominația evreiască asupra industriei locale. Mai mult decât atât, considerăm că este demn de a fi subliniat faptul că această preponderență a fost o caracteristică a industrializării Bacăului de la apariția primelor fabrici și până la naționalizarea din anul 1948. Criza economică mondială din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
totală a industriei mari - practic, din cele 67 de unități de producție, doar dou) aparțin industriei mici (o sifonerie și un atelier de cufere). Singurul atribut care s-a menținut neschimbat până la sfârșitul perioadei interbelice a fost cel al preponderenței evreiești din industria locală: în anul 1939, din cele 67 de unități industriale 55 aveau patroni evrei - 82,1% din total (în creștere față de situația din anul 1925, când a fost înregistrat un procent de 70%). Confruntând structura etnică a demografiei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de unități industriale 55 aveau patroni evrei - 82,1% din total (în creștere față de situația din anul 1925, când a fost înregistrat un procent de 70%). Confruntând structura etnică a demografiei locale - majoritar românească - cu cea din domeniul economic - majoritar evreiască -, ne-am simțit obligați să găsim un răspuns pertinent la următoarea întrebare: în ce domenii au activat, totuși, etnicii români? Într-un fel, răspunsul a fost anticipat încă de la începutul acestui capitol: de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exercitat asupra populației românești din mediul citadin moldovenesc era de aproximativ 50% din total: din 419.081 orășeni români, 29% se ocupau cu munca câmpului și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să tratăm separat „secvența” denumită <<fabrica de hârtie „Letea”>> datorită încărcăturii simbolice aparte ce s-a aflat în spatele acestui adevărat brand băcăuan încă din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
faptului că majoritatea negustorimii locale întrunea, în bună măsură, această condiție, pentru comercializarea produselor au fost selectați numai o parte dintre ei. De pildă, în anul 1919, zahărul a fost distribuit prin intermediul a 19 comercianți - 17 dintre ei aparțineau comunității evreiești (Avram Swartz, Lupu Issac, I. Carniol, Avram Kraiter, A. M. Goldstein, S. Goldstein, Natan Issac, Calman Marcus, M. Altman, Ițic Kerpel, H. Avram, S. Wolfshant, M. Rosman, I. Exinberg, F. Simsemsohn, Moise Kendel, C. Samuelă, și numai doi erau români - Vasile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
materiale de culoare deschisă, albul fiind una din culorile preferate. Bacăul dintre cele dou) războaie mondiale a avut un număr ridicat de croitorii. În anul 1925, numai pe strada Mare funcționau un număr de 28 de astfel de ateliere, toate evreiești, dintre care cele mai cunoscute, dar și cele mai scumpe, erau „La Leon”, „Guttman”, „Rosenfild” sau „I. Schwartz”. Acest fapt ne indică nu doar existența cererii pentru costumele de comandă, ci și un anumit nivel al preocupărilor legate de actualizarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
5 Artilerie Grea”, acesta s-a desfășurat în cadrul saloanelor domnului Milcovici, ce erau „feeric ornate și luminate a giorno”. O atracție a acestui tip de eveniment era și acordarea unui premiu pentru cel mai bun cuplu de dans. Conform tradiției evreiești, balurile mascate erau organizate și cu ocazia sărbătorii de Purim - „simbol al veseliei și al abundenței”. O „cronică” a primei zile de Purim din anul 1935, ne oferă detalii prețioase cu privire la modul în care se desfășurau aceste baluri, dar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din urmă, la controlul medical, 18 au fost găsite sănătoase, iar dou) au fost înregistrate cu blenoragie, fiind imediat internate. Numărul stabilimentelor a rămas neschimbat și în anul 1908: „dou) case de prostituție publice, ținute de doi români de origine evreiască, și o singură casă clandestină descoperită”. În schimb, numărul femeilor de moravuri ușoare crescuse la 47 - 10 clandestine și 37 în casele aflate în evidența poliției și a medicului comunal. Dintre acestea din urmă, după criteriul naționalității, 30 erau românce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de 48
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]