5,084 matches
-
Poltergeist (1982) regizat de Tobe Hooper și avîndu-l ca producător și co-autor pe Steven Spielberg 6, prezintă un interes deosebit întrucît exprimă spaimele subiacente ale noii clase de mijloc în perioada mandatului Reagan. Împreună cu filmul lui Spielberg E.T. (1982), Poltergeist explorează cu înțelegere, ba chiar cu afecțiune, societatea și modul de viață al noii clase de mijloc și prezintă proiecții simbolice ale sentimentelor de teamă și insecuritate. În vreme ce E.T. prezintă o alegorie fermecătoare și optimistă a vieții aceleiași clase de mijloc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
jos din pat și plecînd a doua zi dimineață, în timp ce colegul de cameră al tînărului se uită la televizor în aceeași încăpere. Totul se derulează fără ca personajele să schimbe vreun cuvînt pe parcursul acestei scene. S-ar putea spune că filmul explorează suprafața lucrurilor și, în ciuda faptului că apar momente de conversație extrem de alerte sau pline de umor, nu e vorba de o evoluție a personajelor, de o dezvoltare și de un deznodămînt al acțiunii sau de construirea unor semnificații profunde care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Thing (DRT, prescurtat de acum), mă voi întoarce la Malcolm X (X, prescurtat de acum) și voi concluziona făcînd apel la comentarii mai largi asupra opiniilor politice ale lui Lee și asupra strategiilor sale estetice 6. Voi continua, apoi, să explorez vocile ce reprezintă radicalismul negrilor din ghetou, de pe arena muzicii rap și voi examina cîteva dintre controversele cu privire la acest aspect, încheind cu unele reflecții asupra culturii de rezistență și a luptei împotriva hegemoniei. Do the Right Thing ca poveste morală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și să sporească ura de clasă, nu-și are rostul aici. Filmul lui Lee relevă, mai curînd, condițiile de viață și tensiunile și conflictele rasiale care au toate șansele să producă violență rasială și alte forme de violență urbană. DRT explorează mediul social care produce violență și revolte în mediul urban. În interviurile de după apariția filmului, Lee a protestat împotriva acuzelor de a fi descris numai problemele urbane și de a nu fi oferit și soluții, iar această poziție pare întru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
așa cum am notat mai devreme, Lee tinde să celebreze consumatorismul și să definească identitatea culturală în termenii modelelor stilistice și de consum. Mai mult, el nu reușește să transmită realitatea și dinamica procesului oprimării de clasă. De fapt, Lee nu explorează cu adevărat în filmele sale exploatarea subclasei negre și mizeria vieții acesteia. Reflectînd propria sa perspectivă, a unui component al clasei de mijloc, majoritatea personajelor lui Lee aparțin acestei clase de mijloc sau clasei negrilor care se îndreaptă spre o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Însă cu toții se îndreaptă înspre o poziție socială mai bună. Scena dintr-un restaurant fastfood, în care studenții se confundă cu clasa muncitoare a negrilor, sugerează ostilitatea și diferența între aceste categorii ale afro-americanilor contemporani, însă aceste diferențe nu sînt explorate în mod adecvat în filmele lui Lee. Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos a negrilor. Astfel, deși toate personajele din DRT sînt locuitori ai ghettoului, fenomenul clasei și al oprimării de clasă nu este explorat cu adevărat, cum nu este nici în celelalte filme, inclusiv în X. Negrii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos a negrilor. Astfel, deși toate personajele din DRT sînt locuitori ai ghettoului, fenomenul clasei și al oprimării de clasă nu este explorat cu adevărat, cum nu este nici în celelalte filme, inclusiv în X. Negrii din ghetouri prezentați la început în X au costume și coafuri în ton cu ultima modă și dansează în săli de bal amețitoare unde pot agăța femei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o lume a infracțiunii, unde întîlnește un lord al crimei din Harlem care îl ia sub oblăduirea sa, sugerîndu-i că ura de rasă și nu opresiunea de clasă îi împinge pe negri la crimă. Lupta de clasă nu este nicăieri explorată în mod adecvat de către Lee. Malcolm, cel care se convertește la islamism, își însușește în mod hotărît și valorile clasei de mijloc și astfel clasa de jos a negrilor aproape că dispare din film o dată ce el părăsește închisoarea și devine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și nu reușește să treacă dincolo de acest nivel. Însă ele reflectă și șovinismul bărbaților din cadrul comunităților minoritare negre sau de altă natură și intensitatea conflictului dintre bărbați și femei tensiuni explozive articulate și în muzica rap. Însă cinematografia sa nu explorează cauzele acestor tensiuni, nici nu propun vreo soluție. În mod asemănător, el nu reușește în final să redea cauzele ori să propună soluții în problema oprimării politice a negrilor. În mare parte, Lee acordă privilegii moralității în pofida politicii în filmele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face atunci cînd vom fi treji? O astfel de politică concretă pare să depășească capacitățile de vizionar ale lui Lee sugerînd limitele strategiei sale. Mai mult, el pare să fie preocupat în primul rînd de situația și de oprimarea negrilor, neexplorînd pe aceea a altor grupuri. Acest lucru ar putea fi trecut cu vederea pe motiv că este folositor să ai pe cineva care să-și asume acest efort, însă există și limite, după cum am arătat, cu privire la explorarea de către Lee a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
candidatura pentru președinție din 1988 a lui Jesse Jackson. Însă și aici politica negrilor este subliniată în sloganuri și imagini, iar politica proprie lui Lee, a identității culturaliste, nu trece niciodată dincolo de acest nivel. Așa cum notează Bell Hooks, Lee nu explorează niciodată politica de alianțe, nereușind să-și dea seama că "Combaterea rasismului și a altor forme de dominație ar necesita ca negrii să se solidarizeze cu oameni diferiți care împărtășesc opinii politice similare. Rasismul nu este eradicat în clipa în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mult, opiniile politice ale lui Lee, susținute sus și tare, nu fac decît să trivializeze realitățile politice dezbătute în lucrările sale, diminuîndu-le astfel efectele politice constructive". În afară de această (contestabilă) remarcă a lui Gilroy, ceilalți critici nu au încercat încă să exploreze asemănarea dintre strategiile estetice comune lui Lee și Brecht. Pentru o prezentare mai pe larg a opiniilor estetice și politice ale lui Brecht, vezi Kellner, 1981. 8 Vezi Barthes (1975) în legătură cu textul modernist care necesită un cititor activ. 9 Jameson
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unui rol, deși tot ea definea starea de sănătate drept "fluiditatea accesului la diferitele aspecte ale sinelui" și sugera că jocurile de rol pe computer ar putea fi folosite drept o formă de psihoterapie (David, 1994:44). În continuare, vom explora alte transformări ale identității în societatea contemporană în teoriile lui Jean Baudrillard și literatura cyberpunk în capitolul 9. Dar mai întîi să examinăm personalitatea Madonei, celebritate și mașină de produs identități la acest sfîrșit de mileniu. Continuînd analiza culturii, politicii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sensibile coarde ale sexualității, rasei, clasei, oferind imagini și produse culturale provocatoare în ambele sensuri ale cuvîntului dar și unele care susțin convențiile dominante. Constructul Madona este prin el însuși un set de contradicții și în paginile ce urmează voi explora imaginile, codurile și efectele ce constituie fenomenul Madona. Modă și identitate Madona prezintă interes pentru studiile culturale datorită faptului că activitatea sa artistică, popularitatea și influența ei revelează trăsături importante ale naturii și rolului modei și identității în lumea contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care îndemna oamenii să voteze, amenințîndu-i cu o chelfăneală pe cei care refuzau s-o facă. În 1992, l-a susținut pe Bill Clinton în campania prezidențială. După despărțirea de soțul ei, Sean Penn, în 1989, Madona a continuat să exploreze reprezentările genului și ale sexualității, trecînd într-o nouă etapă a activității sale în care ea va pune sistematic sub semnul întrebării reprezentările convenționale ale acestora. Această fază, plasată în anii '90, a atras grupuri numeroase de lesbiene, homosexuali, feminiști
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se opune dezvoltării unor sisteme de semnificații. Ea urmează uneori interdicția lui David Byrne: "Stop Making Sense" și realizează în schimb spectacole care sînt doar atît: spectacole. În vreme ce Madona cîntă și dansează în lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sale atunci cînd a fost amenințată de poliția din Toronto, care dorea ca ea să mai atenueze scena de masturbare din cadrul concertului. Într-o discuție ulterioară, ea a arătat că dorea ca și în continuare să manevreze resorturi care să exploreze limitele a ceea ce este permis și să aibă o atitudine politică. Într-un interviu din 1992 apărut în USA Today, ea s-a autocaracterizat drept "un spirit revoluționar", ultimă expresie a teoriei moderniste și a politicii (9 octombrie 1992:D1
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un viitor imaginat. Este o modalitate de a face față groazei și terorii pe care mi-o inspiră lumea în care trăim" (Mondo 2000, numărul 7, 1990:59). Este tocmai ceea ce încerc să demonstrez și eu, și anume că Gibson explorează prezentul din punctul de vedere al unui viitor imaginat, arătînd posibilele consecințe ale unor direcții de dezvoltare contemporane. În mod particular, el identifică impactul pe care îl au noile tehnologii asupra vieții omului, creînd noi indivizi și noi peisaje tehnologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care autorul o face în întregul volum. În cea mai mare parte a cărții sale de călătorie, el traversează în viteză deșerturi și metropole, fie singur, fie însoțit de universitarii care l-au invitat să țină cursuri. Dimpotrivă, cyberpunk-ul explorează cele mai joase straturi ale societății, pe toți cei refuzați și respinși de afluența lumii capitaliste. Pe de altă parte, el prezintă puterea extraordinară a corporațiilor care dețin monopolul bogăției și puterii, dar și tehnologia și informația care devin din ce în ce mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
toți cei refuzați și respinși de afluența lumii capitaliste. Pe de altă parte, el prezintă puterea extraordinară a corporațiilor care dețin monopolul bogăției și puterii, dar și tehnologia și informația care devin din ce în ce mai clar arbitri ai bogățiilor și puterii. Cyberpunk-ul explorează intensitatea, posibilitățile și efectele noilor forme ale vieții mediate de tehnologie; în același timp, Baudrillard traversează în viteză peisajele din vest și se angajează în reflecții banale asupra deșertului, golului marilor orașe și a sfîrșitului lumii. În concluzie, teoreticianul francez
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o revitalizare a democrației care în ultimele decenii a fost în criză (vezi Kellner, 1990a și concluziile la acest volum). În contrast cu activismul cyberpunk, Baudrillard este tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mod general eticheta de "postmodern" (vezi Kellner, 1994a). În mod destul de curios, tocmai cînd Baudrillard renunța la demersul teoretic pierzîndu-și inițiativa, Gibson și autorii cyberpunk au preluat ideea, începîndu-și propriile explorări ale noii lumi a viitorului pe care o explorase și teoreticianul francez. 4 Mondo 2000, numărul 7 (1990): 56. Fanii literaturii SF și ai literaturii postmoderne au fost la fel de elogioși. Vezi articolul lui Mc Caffery, 1991. În plus, ziarele literare și culturale, revistele și presa electronică au prezentat numeroase
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și noi cîmpuri deschise luptei și intervenției politice. Noii "ciber-intelectuali" ai prezentului s-ar putea să nu aparțină în mod organic unei clase, dar noi am putea deveni tehnointelectualii reprezentanți ai noilor tehnologii, ai unor noi experiențe și spații culturale, explorînd și navigînd în această "mîndră lume nouă" a culturii media și a tehnoculturii. Aceste tehnologii pot fi utilizate ca instrumente de dominație sau de emancipare, de manipulare sau de iluminare socială și nu depinde decît de producătorii de cultură și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a produce noi spații și noi alternative care să coexiste cu aceasta. Cu alte cuvinte, este o greșeală să-i întorci spatele, să o ignori ori să o adopți fără rețineri. Cultura media trebuie atent analizată, posibilitățile sale trebuie explorate pentru a interveni în curentul culturii dominante, dar și pentru a oferi alternative la modurile culturale și discursurile în uz. Ea este poate destinul nostru și ambientul nostru cultural în goana noastră către viitor; ca urmare, trebuie să explorăm acest
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]