5,319 matches
-
puțin. Încetase și viscolul. Norii cenușii și grei amenințau cu o nouă ninsoare, dar deocamdată era bine. Am traversat podul de vest și am luat-o spre nord. Am văzut fumul înălțându-se dincolo de Zid. Ca de obicei. La început fâșii albe, subțiri, apoi tot mai groase și mai întunecate... pe măsură ce ardeau animalele. Paznicul era deci în crângul cu meri. Zăpada îmi ajungea până la genunchi și înaintam greu, dar încercam să mă grăbesc ca să ajung cât mai repede la ghereta lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o forță încât traversă încăperea și făcu o gaură în perete. (N-am văzut asta pentru că mă chioram la cenușa care se așternuse pe generator. Scriitorul mi-a relatat scena mai târziu, pe avion.) Tavanul deasupra noastră se despică în fâșii lungi, zimțuite, prăfuindu-ne părul cu solzi de gips. (Nu-mi amintesc să fii văzut asta dar scriitorul insistă că am văzut-o. Scriitorul a spus: Căscai ochii.) Vopseaua începu să se cojească în valuri pe pereți. Nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Nu m-am alarmat pentru că ceva ce era pe jos mi-a distras momentan atenția, substituind curiozitatea în locul panicii. Se afla lângă ușa deschisă, un pic într-o parte. În timp ce mă apropiam am crezut că era un bol modelat din fâșii mototolite de ziar (asta era) în care cineva pusese două pietre negre. M-am gândit că e vorba de un proiect pentru orele de artă plastică. Dar pietrele negre erau ude. Luceau. Și cum stăteam deasupra bolului, privind drept în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Rusia, care împacă în același grad spiritul de cucerire și cel de abținere, care simte independența superiorității sale, este în prezent în posesia acestei mări plină de consecințe și a avantajelor sale. Acum, pretenția și luarea în posesie a unei fâșii de pământ la Marea Neagră, fără importanță în sine și pustii, de către ruși, pune în stare de șoc îndepărtatele și puternicele puteri maritime care, de câțiva ani încoace, dădeau mult ajutor acestor ruși. Atât de mare, atât de stringent este în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și Poieni au fost din nefericire astfel despărțite și împărțite de linia de graniță stabilită, încât mari părți din toate ogoarele, câmpiile, pășunile și în unele cazuri din casele supușilor sunt de partea cealaltă. Aceste proprietăți se află pe acele fâșii înguste, scurte și neregulate de pământ, care încep de la orașul Suceava și merg până la domeniul Chilișeni-Știrbăț. O fâșie cu o lungime de aproape 2 mile și o lățime de numai o jumătate de oră de mers. Această soartă nefericită aduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din toate ogoarele, câmpiile, pășunile și în unele cazuri din casele supușilor sunt de partea cealaltă. Aceste proprietăți se află pe acele fâșii înguste, scurte și neregulate de pământ, care încep de la orașul Suceava și merg până la domeniul Chilișeni-Știrbăț. O fâșie cu o lungime de aproape 2 mile și o lățime de numai o jumătate de oră de mers. Această soartă nefericită aduce cu sine o suită întreagă de neobișnuite și triste neajunsuri. Petiționarul e deja amenințat de ruina totală. R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care a dispus, nu i-ar fi oprit. La cererea subsemnatului s-au întrunit comisii; a fost cântărită oficial situația locală; s-a intenționat luarea unor măsuri care să ușureze traiul sărmanilor supuși; s-a încercat chiar excluderea comercială a fâșiei de pământ respective; însă din toate acestea nu s-a înfăptuit nimic. Acum, femeile și copiii suferă de foame acasă, îngheață de frig, vitele se pierd pe pășune și cad în mâinile contrabandei, fânul putrezește pe pajiște, fructele de câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Transnistria devine provincie sub administrație românească cu o suprafață de 40.000 km2 și o populație de 2.327.000 locuitori și Împărțită În 13 județe. După război provincia revine parțial Republicii Moldova iar din 1992 Își declară autonomia pe o fâșie din stânga Nistrului de mărimea unui județ cu capitala la Tiraspol. Românii constituie majoritatea relativă 40 %. Conducerea administrativ politică aparține aproape În totalitate rușilor și ucrainenilor. Președintele Filialei și Membru de Onoare al Societății Ginta Latină Ion Iovcev directorul școlii românești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de Prof. E. Hurmuzachie.. Au funcționat sub patronajul medical al Epitropiei Sf. Spiridon sanatoriile de la: Bugaz, Șaba, Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca. După ocuparea sudului Basarabiei de către Ucraina s-a permis Republicii Moldova să-și construiască sanatorii pe o fâșie restrânsă În special În localitatea Sergheevca unde o perioadă de timp personalul medicosanitar era format din moldoveni. Dr. P. Negrescu de la Chișinău Întocmind o monografie a resurselor balneoclimatice din Moldova descrie și această zonă. În anul 1996 Ginta Latină a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au spus că disputele cinefile, chiar între prieteni foarte buni, tind să fie mai violente decît cele ce provin din pasiunea pentru alte arte ; șansele de consens total sînt întotdeauna zero, niciodată nu pare să existe mai mult de o fîșie îngustă de teritoriu comun în rest, ceartă. Nimeni nu se înțelege cu nimeni, nimeni nu reacționează vreodată la filme exact la fel ca altcineva. Ironia este că filmul a putut fi luat cîndva drept un limbaj universal, în care se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
s-a născut, să zicem, în 1958, și sînt mult mai puțin (sau deloc) ale cuiva care s-a născut în 1985, decît sînt ale mele. Dar, chiar și așa, deocamdată rămîn ale noastre, mai ale noastre (stăpîne peste o fîșie mai întinsă de memorie colectivă) decît orice capodoperă a filmului romînesc. și, prin urmare, oricît de false ar fi, spun ceva despre cine sîntem noi. Orice cultură pop face asta, oricît ar fi de încătușată și de contrafăcută. și așa
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cînd emigranții pornesc la drum, nu vedem vaporul în plan general, avîntîndu-se triumfător în larg. Postul nostru de observație e undeva la nivelul punții superioare sau poate chiar mai sus și de acolo ne uităm fascinați, și din ce în ce mai neliniștiți, la fîșia întunecată de apă care crește ca o pată între cheiul italian și flancul vaporului ce se desprinde de el. Tot așa, atunci cînd vaporul se huțupește să reziste unei furtuni, nu-l vedem din afară ; rămînem înăuntru, unde pasagerii se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i chiar o minge de plajă. E mai mică și mai grea. Un domn în slip mulat se desprinde din grupul compact de pe plajă și recuperează mingea. Nu-mi dă nici o atenție. Mă-ntorc cu spatele la mare și pedalez pe o fâșie asfaltată cu gropi. Pe stânga și pe dreapta sunt buticuri. Țigări, suc, bere la cutie și la pet, colace chinezești cu Mickey Mouse, colace chinezești cu asfințituri mov, colace chinezești cu Lady Gaga, pistoale cu apă (chinezești), pistoale cu bule
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe dreapta. La fiecare poartă, un carton mare pe care scrie AICI CAZARE. Pedalez în voie. Încetinesc în dreptul unor limitatoare de viteză, fac stânga și ajung la linia ferată. Nu vine nici un tren. Trec peste șine, fac dreapta. Văd o fâșie lungă de asfalt. Pustie. Pedalez. O Dacie de pe vremea lui Ceaușescu trece încet, în sens invers, încărcată cu damigene. Liniște. Bubuitul se aude foarte încet, undeva departe, în spatele meu. Prind viteză. Îmi desprind ușor mâinile de pe ghidon. Trec vreo douăzeci
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu bicicleta prin parc și trece din când în când pe lângă mama lui. Uite, mami, fără picioare. Se mai plimbă un timp. Uite, mami, fără mâini. Mai trece un timp. Uite, mami, fălă dinfi.) Îmi pun mâinile pe ghidon. Brusc, fâșia asfaltată se termină. Drumul continuă, dar e doar o adunătură de pietre ascuțite. Văd o potecă îngustă de pământ uscat care șerpuiește pe lângă drum. Intru pe ea și pedalez încet, atent la cioburile care apar din când în când în fața
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
lucru. Străduța e blocată, se toarnă asfalt. Merg înainte, întorc la primul giratoriu. Găsesc o altă străduță perpendiculară pe șosea. Fac dreapta. În capătul străduței e marea. Faleza e pustie. Asfaltul e decupat pe ici, pe colo, cu precizie geometrică. Fâșii dreptunghiulare lipsesc din drum. Fac slalom printre dreptunghiuri, cu 20 la oră. Recunosc hotelul în care am stat acum șase ani. N-are nici un etaj. Doar parter. Și multe balcoane. Albastrul fațadei a pălit și s-a decolorat de prea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
apără poetul local. N-am nici o lețcaie în buzunar ca să fi plătit clopotarii Sătmarului...! Moartea observă că arabescurile mânerului seamănă cu niște cârpe: încercă să-și tragă înapoi mâna de pe cuțit, dar pânzele cleioase i se înfășurară pe degete precum fâșiile de pe trupul muribunzilor. Icni, se smulse și sări în apele Someșului bolborosind printre reziduurile orașului și cioturi de rădăcini. Poetul local țâșni de pe bancă fredonând: "De la crâșmă am venit... Tra la la ... Din pământ ne naștem În pământ ne vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
abdomen li se dă se bea lichide pentru a compensa pierderea de sânge (se interzice alcoolul). La pansarea rănitului se vor folosi pansamente sterile ce ar trebui să se afle în trusa de prim ajutor sau mijloace improvizate (batiste, cravate, fâșii din lenjeria proprie a aceluia care intervine sau a rănitului etc.) În cazul hemoragiilor arteriale în care sângele are o culoare roșuaprins și țâșnește în jeturi sacadate, în același ritm cu pulsațiile inimii compresiunea se va face deasupra leziunii pentru
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
ei. E indignată: "Fiul meu! Ce treabă are fiul meu cu toate astea?" Pentru fiul ei s-ar lăsa tăiată în bucăți. Profitând de încurcătura ei, Cléa o împinge pe pat și-i suspendă deasupra un cerc de care atârnă fâșii de pânză colorată. Trebuie să compună, în acest cerc, un mozaic din fâșiile de pânză, după un model dat. Ah! Mozaicurile, altădată încercase să alcătuiască mozaicuri... Când? Odinioară, de mult... Haide, în cinci minute ești gata. Dar abia a ieșit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Pentru fiul ei s-ar lăsa tăiată în bucăți. Profitând de încurcătura ei, Cléa o împinge pe pat și-i suspendă deasupra un cerc de care atârnă fâșii de pânză colorată. Trebuie să compună, în acest cerc, un mozaic din fâșiile de pânză, după un model dat. Ah! Mozaicurile, altădată încercase să alcătuiască mozaicuri... Când? Odinioară, de mult... Haide, în cinci minute ești gata. Dar abia a ieșit Cléa și ea își dă seama că nu se mai poate mișca. Brațele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
știe, a doua oară. Se lasă noaptea și nu poate citi. Vrea să se întoarcă, dar e beznă. Nu mai știe unde se află. Negru absolut. Cum se face că a căzut iar în capcana întinsă de Cléa? Cercul cu fâșii de pânză este, ca și ieri, atârnat deasupra patului, iar alături vede ceva nou, o masă de biliard cu bile care trebuie împinse într-o gaură. Practic imobilizată, se zbate și geme. Calvarul durează mult. Și pe urmă, același ritual
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și cultivat, discutau des despre muzică. Într-o dimineață, soarele își arătă, în sfârșit, ochiul tulbure, ca după o pileală, dar decalat față de acoperișul casei vecine. Trecuse ceva timp de la sosirea lui în Bugaz... Ceața stătea să se destrame în fâșii largi, ziua se anunța frumoasă. Ieși în curte. Motea, care-l aștepta, dădu fuga să-i deschidă poarta mare. O înhăță, o săltă în brațe ca pe o pană și o învârti de două ori în aer, înainte s-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
P o pâlnie din sticlă, acoperită cu un capac prevăzut cu un orificiu; C cușcă din sârmă suspendată de capacul pâlniei; R reper; T tub de cauciuc ce leagă pâlnia de o micropipetă M. Mod de lucru Se taie o fâșie de agar-agar astfel încât să încapă în cușca de sârmă, apoi se cântărește la balanța analitică. Se notează cu m masa sa. Se umple micropipeta și tubul de cauciuc (până la un nivel superior reperului R) cu apă distilată, având grijă să
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774, folosind o gamă variată de „argumente”, inclusiv mituirea înalților funcționari otomani. Imperiul Habsburgic ocupă, începând cu toamna anului 1774 partea de nord-vest a Moldovei, pe care o va numi Bucovina. Nu era doar o fâșie de pământ, un culoar de trecere, era o bucată de țară cu o suprafață de 10.400 km2 și o populație de 75-80.000 locuitori, în mare majoritate români, în care se găseau vechile capitale ale Moldovei - Baia, Siret și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era uscată pe un cadru special, se îndepărta părul, se măsura piciorul, se croia bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi erau însăilate pe toată marginea superioară, încrețind pielea după forma piciorului. Dintre clăcașii mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]