3,990 matches
-
racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În "lungul râurilor" se dezvoltă pâlcuri de anin și
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și Românilor, face trecerea între depresiunile Baraoltului și Homoroadelor; Merești (770 m) face legătura între comuna Merești și Valea Vârghișului spre Băile Chirui și pe potecă prin cheile Vârghișului spre comuna Vârghiș. Pantele munților Perșani sunt acoperite cu păduri de fag și carpen, iar zonele interfluviale (unde se remarcă suprafața de eroziune Poiana Mărului) cu pășuni și fânețe.
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc stăncile de la "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie, datorită erodării exercitate de vânt și de către apele de șiroire. Menționat în literatura în “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu, se suprapune
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
și Oligocen cea de Tarcău și Oligocenului cea de Vrancea). Din punct de vedere litologic: Vegetația Munților Tarcău este în proporție de 90 % de tip forestier, deosebindu-se două etaje: cel al molidului (Picea abies - Picea excelsa) și cel al fagului(Fagus sylvatica), asociate secundar cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și bicarbonatae, calcice, magneziene, hipotone) și feruginoase. O parte sunt captate, mai puțin cele din Lucăcești. Cândva orașul a figurat printre stațiunile balneare din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Rece - Muhoș, valea găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mare de specii amenințate de floră (>72) de statut național și internațional. 1,4% sunt considerate acum "extincte", 17% "vulnerabile" sau "rare" ( conform Listei Roșii) . Un exemplu al importanței acestei arii la nivel de comunități ecosistemice îl reprezintă pădurea de fag și carpen dobrogean, care este unică în România. Un alt exemplu, la nivel de specie, este cel al lui (clopoțelul dobrogean), Parcul Munții Măcinului fiind singurul Parc din lume care ofera protecție acestei specii endemice, întâlnită numai în această regiune
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Habitate și în Convenția de la Berna. Principalele tipuri de habitate prezente în Munții Măcinului sunt: pajiștile pietroase, calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, pădurile de Tilio-Acerion pe povârnișuri, grohotișuri și viroage, panțele de rocă silicioasa cu vegetație casmofitică, pădurile de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
povârnișuri, grohotișuri și viroage, panțele de rocă silicioasa cu vegetație casmofitică, pădurile de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de cazare și de popas pentru persoanele aflate în tranzit pe aceste locuri. În Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații forestiere, trei rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se află mănăstirea Cocos, monument de arhitectură, așezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Parcul reprezintă un punct deosebit de atracție, în principal datorită valorilor deosebite ale zonei: peisaj caracteristic variat, biodiversitate deosebită
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
nu dispun de toate facilitățile necesare. Activitățile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar în cazul turismului de wek-end sau cel de vacanță,cu camparea în zonele pitorești din parc (Culmea Pricopanului, Creasta principala, rezervatia Valea fagilor, valea Luncavița în zona "La Scapeți"), va ajunge la apariția vetrelor de foc, a resturilor menajere, deranjarea vânatului.
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
tinere, mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puțin una-două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legată deasupra capului cu cotoarele în sus și acoperea tot corpul ca un con de verdeață. Rămurelele erau împestrițate cu panglici roșii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casă la
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
50 m de la intersecție, valea face un cot de aproximativ 360° și dispare în subteran printr-un frumos ponor (Ponorul Runcșorului, denumit de localnici, datorită formei sale, „La Întorsuri”). Deasupra acestuia, cu circa 20 m, mascată de o pădure de fag, se află Peștera de la Ponorul Runcșor (denumită de localnici, datorită persistenței stratului de zăpadă și în anotimpul cald, „La Ghețar”). De aici, drumul se poate continua pe Valea Runcșorului spre Remeți sau Depresiunea Acre ori se poate reveni la drumul
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]