4,787 matches
-
mimă fragmentul audiat. → „Povești amestecate” Elevii vor fi dirijați să sesizeze și să corecteze greșelile făcute inteționat de către profesor, care reda conținutul unei povești introducând elemente dintr-o altă poveste. ¾ „UNDE ESTE?” Scop: Formarea deprinderilor de orientare spațială în mediul familiar (ambientul clasei) și utilizarea noțiunilor spațiale propuse (în, pe, lângă, la stanga, la dreapta, sus, jos, în față, în spatele, sub) Sarcina didactic\: Manipularea unui obiect în funcție de repere spațiale date, precizarea noțiunii spațiale; Reguli de joc: Elevii stabilesc locul unui obiect în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
clasei) și utilizarea noțiunilor spațiale propuse (în, pe, lângă, la stanga, la dreapta, sus, jos, în față, în spatele, sub) Sarcina didactic\: Manipularea unui obiect în funcție de repere spațiale date, precizarea noțiunii spațiale; Reguli de joc: Elevii stabilesc locul unui obiect în spațiul familiar, verbalizând acțiunea și precizând poziția spațială. Apoi vor manipula ei înșiși un obiect, în funcție de repere date de profesor sau alese de ei. Material didactic: obiecte concrete, jucării, imagini/plânse sugestive. Elemente de joc: surpriză, aplauze, manipularea materialelor. Desf\[urârea jocului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
înșiși un obiect, în funcție de repere date de profesor sau alese de ei. Material didactic: obiecte concrete, jucării, imagini/plânse sugestive. Elemente de joc: surpriză, aplauze, manipularea materialelor. Desf\[urârea jocului: Profesorul alege un obiect plasându-l în interiorul clasei, având repere familiare mai întâi (ușa, geamul, catedră, tabla), si precizând noțiunile spațiale folosite „lângă”, „pe”, „sub”. Apoi, elevii vor fi solicitați să urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masa/în fața mesei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
au exersat comenzile simple și au învățat să asocieze litera de pe tastatură cu grafemul care apărea pe ecran (tipărit și scris de mână; în diferite poziții, mărimi). Au recunoscut și citit litera, au scris și citit silabe, pornind de la imagini familiare. Pentru unii copii progresele au fost spectaculoase și îmbunătățirea comportamentului lexicografic a fost evidență. Pentru toți copiii s-au observat: compensarea unor deficiențe funcționale prin adaptarea la reguli, dezvoltarea coordonării vizual-motrice, stimularea dorinței de participare/implicare în activități de învățare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
activității: terapie de grup Obiective operaționale Cognitive: O1 Să pronunțe corect sunetul „s” în vorbirea independența și în vorbirea reflectată. O2 Să articuleze corect sunetele „s”, „z”, „s”, „j”, diferențiindu-le în onomatopee. O3 Să recunoască și să denumească obiecte familiare pe baza suportului intuitiv-concret. O4 Să articuleze corect cuvinte ce conțin sunetul „s” în diferite poziții: inițială, finala, mediana. Psihomotorii: O5 Să execute corect, prin imitație, mișcările aparatului fonoarticulator pregătitoare pentru obținerea pronununției sunetului „s”. O6 Să execute corect exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unor surse sonore din mediul înconjurător Obiective operaționale: • Să identifice animalele prezentate după mulaje/imagini/jucării • Să recunoască unele onomatopee având ca suport intuitiv/auditiv materialul audio (casetă imprimata cu onomatopee) • Să asocieze imaginea cu onomatopeele corespunzătoare • Să recunoască zgomote familiare produse de profesor • Să recunoască zgomote produse de om pe baza unui suport intuitiv auditiv materialul audio (casetă imprimata cu diverse zgomote) • Să asocieze imaginea cu zgomotul corespunzător • Să utilizeze limbajul mimico gesticular în colajul muzical propus Obiective afective: • Participarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Jocul didactic Scopul activității: • Diferențierea zgomotelor produse în natură de cele produse de om • Identificarea și diferențierea unor surse sonore din mediul înconjurător Obiective operaționale: • Să identifice animalele prezentate după imagini • Să asocieze imaginea cu onomatopeele corespunzătoare • Să reproducă zgomote familiare numite de profesor • Să asocieze cuvântul cu zgomotul/sunetul pe care îl reprezintă • Să utilizeze limbajul mimico-gesticular în activitatea propusă Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție Strategia didactica: • Metode și procedee: conversația, jocul didactic, exercițiul senzorio motor, dramatizarea • Material
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este subiectul ce urmează a fi descris. Mai mult, este mai corect să se utilizeze doi termeni specifici pentru a acoperi un subiect decât un termen general. 176. Cum se face alegerea descriptorilor de subiect? R: 1. Termenul cel mai familiar în vorbirea curentă (mai ales pentru biblioteci publice ). 2. Termenul cel mai des utilizat în alte cataloage pentru că beneficiarii consultă de obicei cataloagele mai multor biblioteci (cataloage on line). 3. Termenul care are cele mai puține sensuri pentru a evita
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
elemente de limbaj plastic, diferite semne simbol , semnificații, etc.Ă. Urmează mai multe încercări de combinare pe baza unor relații și a găsirii unor configurații originale cu o anumită expresie. În această perioadă se recomandă efectuarea unor sarcini algoritmizate sau familiare, care reclamă o concentrare redusă, fără să se antreneze, capacitățile mintale reduse. Astfel, elevii în această fază își pot însuși anumite tehnici de lucru. Incubația este facilitata „de gradul ridicat de libertate psihologică, de atitudinea mai permisiva față de propriile impulsuri
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
provine din termenul grecesc “sinecticos” - reunire a unor elemente fără legături între ele. Sinectica este denumită și metodă analogiilor. Organizarea unei ședințe (lecțiiă se fundamentează pe două principii importante: transformarea straniului, ciudatului ( a ceea ce este necunoscut, nouluiă în familiar; transformarea familiarului în straniu, în ceva inedit. O sedinta de sinectica presupune parcurgerea a patru pași. Primul pas este cel în care educatorul prezintă tema de rezolvat. Exemplu: Tonuri de culoare. Cel de-al doilea pas se desfasoara când grupul clasa reformulează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sinectica presupune parcurgerea a patru pași. Primul pas este cel în care educatorul prezintă tema de rezolvat. Exemplu: Tonuri de culoare. Cel de-al doilea pas se desfasoara când grupul clasa reformulează problemă așa cum a înțeles-o (transpunerea straniului în familiară. Este o transfomare a ei într-o formă accesibilă cu posibilități de rezolvare: trepte de culoare de la cea mai închisă până la cea mai deschisă cu ajutorul negrului și albului. Sunt prezentate detaliile ce o compun, se folosește mult material vizual de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
cu posibilități de rezolvare: trepte de culoare de la cea mai închisă până la cea mai deschisă cu ajutorul negrului și albului. Sunt prezentate detaliile ce o compun, se folosește mult material vizual de specialitate, încercând să se traducă traseul principal prin termeni familiari - de a face ceea ce este străin, familiar. Pasul următor constă în îndepărtarea de problema (transformarea familiarului în straniu, inedit). Educatorul poate sugera una dintre tipurile de analogii folosite în sinectica: -analogia directă: se recurge la acest mijloc atunci când, pentru rezolvarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
negrului și albului. Sunt prezentate detaliile ce o compun, se folosește mult material vizual de specialitate, încercând să se traducă traseul principal prin termeni familiari - de a face ceea ce este străin, familiar. Pasul următor constă în îndepărtarea de problema (transformarea familiarului în straniu, inedit). Educatorul poate sugera una dintre tipurile de analogii folosite în sinectica: -analogia directă: se recurge la acest mijloc atunci când, pentru rezolvarea unei probleme, se apelează la un domeniu cunoscut; în cazul nostru se pot face analogii cu
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca frecvență, durată, și timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument muzical. Ca și vorbirea, muzica transmite, comunică exprimând mesaje afective și expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Acest fapt se datorează, pe de o parte experienței limitate în perceperea sunetelor muzicale anterior implantării, dar s-a constatat că și după implant expunerea la muzică este minimală. Pentru multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de o parte experienței limitate în perceperea sunetelor muzicale anterior implantării, dar s-a constatat că și după implant expunerea la muzică este minimală. Pentru multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
muzicale anterior implantării, dar s-a constatat că și după implant expunerea la muzică este minimală. Pentru multe persoane perceperea muzicii se rezumă la recunoașterea unei melodii familiare sau a unui cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o temă cunoscută cu persoane familiare un nivel acceptabil. Evaluarea abilităților de comunicare la începutul programului inteligibilitatea vorbirii, limbaj receptiv, limbaj expresiv, interacțiunia fost realizată cu ajutorul Scalei Webster, domeniul Comunicarea. Rezultatele evaluării inițiale relevă deficiențe la nivelul tuturor subdomeniilor, exceptând claritatea limbajului, unde se situează la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
unde se situează la nivelul 2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în acestă etapă. VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar unui program individualizat de antrenament auditiv-verbal. În prima etapă a intervenției am avut ca obiectiv
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea vocabularului copilului care era deficitar. Dificultățile de identificare la nivelul cuvintelor monosilabice s-au redus considerabil pe parcursul programului. Poate identifica propoziții simple cu lungime diferită, precum și cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de a utiliza forme simple de întrebări, de a cere denumiri pentru obiecte pe care nu le cunoaște. În ceea ce privește interacțiunile, copilul poate participa la jocuri și activități, contribuie vocal la acestea, este atent la schimburi de replici între două persoane familiare. Se remarcă dezvoltarea laturii receptive și expresive a limbajului,vocabularul activ al copilului conține aproximativ 80 de cuvinte,la nivel receptiv limbajul fiind mai dezvoltat, copilul poate înțelege și răspunde la întrebări simple formate din două elemente, răspunde adecvat la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor referitoare la propria persoană, dând răspunsuri corecte la 6 din cele 10 întrebări. Concluzii: Participantul M.C a înregistrat progrese la toate subdomeniile comunicării vizate, precum și la dezvoltarea capacității de percepție
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
înșine, în presupusa și bănuita noastră profunzime. Prin autoeducație, ne dăm șansa de a ne adânci în noi și de a ne dilata existența. Cucerim din interiorul nostru, ne tulburăm - într-un fel - tăcerea lăuntrică spre a ne fi mai familiari. Amenințăm de-la-sine-înțelesul stării de fapt pentru a ne asuma (auto)investigația, (auto)descoperirea, (auto)creația. În toată această autodezvăluire pentru sine, autocunoaștere și autoconfigurare, autoeducația nu vine cu mai multă (sau cu prea multă) iubire de sine. Nu narcisismul, histrionismul
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
intens; dorind să poată construi independent figurinele învățate în clasă, școlarii vor memora etapele de lucru; -lecțiile de “Abilități practice prin tehnica origami” constituie un cadru propice organizării unor activități dinamice, în care metodele și strategiile moderne să fie elemente familiare elevilor; -practica origami poate fi utilizată și ca pretext de organizare a unor activități extracurriculare interesante și educative; pe lângă vizitele la muzee, grădini botanice, zoologice, excursiile în care bagajul de cunoștințe al elevilor se va îmbogăți, se pot organiza acțiuni
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]