7,566 matches
-
încerca să le dăm o interpretare. Am dori înainte de toate să subliniem acele aspecte care în structura actului religios accentuează momentul de fractură și de disensiune și în depășirea lor simbolică o iau pe calea evaziunii emotive și a eliberării fantastice: «galeria» sportivă, spre exemplu, erotismul gratuit, experiența hippy. Acestea sunt, după părerea noastră, forme ale unei religiozități neîmplinite, întrucât privilegiază un aspect al modelului tipic experienței religioase pe care-l încarcă total cu o valoare semantică și eliberatoare specifică experienței
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
al trabucurilor de altădată, dar acum parfumat cu mosc și trezind un sentiment delicat, nostalgic. Pe scena din fața sălii se afla o cutie adevărată de portocale, adusă din port și plină de inscripțiile unei firme arabe. În sală, atrași de fantasticul mizei din acea seară, puteai recunoaște, în burnusurile lor albe, diverși magnați ai petrolului, vedete de cinema și cântăreți la modă, industriași cu plastroane scrobite și garoafă la butonieră. Fiecare acceptase, la intrare, să fie legat la ochi cu o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de fapt, nu am trăit niciodată. Poate că nu trăiesc într-o povestire valoroasă, poate că sânt doar un personaj secundar, dar pentru un om la capătul vieții orice perspectivă este preferabilă aceleia de-a dispărea pentru totdeauna. În privința șansei fantastice a Ruletistului s-au făcut sute de presupuneri. Ce pot face decât să mai adaug una, dacă nu mai reală, cel puțin mai coerentă decât majoritatea celorlalte? Cunoscîndu-l de mic pe Ruletist, știu că, de fapt, nu șansa, ci, dimpotrivă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de la Saragosa în legătură țeapănă de carton stacojiu, vreun metru de "Romanul secolului XX" și mult mai lungi șiruri pastelate de "BPT"-uri și "Univers"-uri, cărți lucioase, alb-negre, din "Biblioteca de artă" (ochesc îndată înțelepciunea formelor de Sendrail, Arta fantastică de Brion și tot soiul de alte pălăvrăgeli despre gotic, manierism, baroc, rococo și artă modernă - care ar fi toată de sorginte gotică, manieristă, barocă sau rococo). Grele, de consistența și aproape de dimensiunile unor planșete de desen, albumele de artă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
colțurile rotunjite ale sobei. Fâșia de geam mat a ușii se lumină brusc într-un galben murdar: tanti Aura aprinsese dincolo lumina. Acum ne striga cu vocea ei pătrunzătoare, graseiată: trebuia s-o admirăm pe "doamna Bach" gătită într-o fantastică rochie albastră cu model imprimat: crenguțe de cireș înflorit. Eram pitică pe lângă sperietoarele cu gesturi lente care umpleau sufrageria. La plecare, i-am condus pe sub cerul înstelat, prin țârâitul de greieri, până la poartă, de unde doamna Bach a luat-o puțin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de fericire, înaintam prin noapte, pe un drum larg cât distanțele dintre stele. Ajunsă la o barieră, care era mai degrabă în mine decât în afara mea, din locurile de negândit de dincolo de ea am văzut apropiindu-se de mine o fantastică auroră, în care fiecare scânteiere era o lume, în care fiecare punct de lumină era un Dumnezeu. Părea o explozie extatică a cosmosului, un apocalips și-o geneză amestecate. Totul mă atrăgea spre lumina de dincolo de lumină. Nu am putut
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
crescut doi sâni rotunzi și albi, cu vârfurile roze, iar părul buclat i-a coborât în vițe de aur până la șolduri. Un trandafir îi înflori între degete. L-am lăsat acolo, sub boltă, ca să-și ducă de-acum singur viața fantastică, și-am ieșit din nou în orașul pustiu. Păsări colorate, mai mari decîtvnoi, ne spionau de după ferestre. Altfel, orașul era cenușiu, așa cum sânt toate orașele care locuiesc într-o perlă. Când obosiserăm de-atîta rătăcit printre construcțiile de piatră, Carmina privi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
agitat, îi era teribil de frică. Dacă eu ratam, însemna că el trăise chiar degeaba. Ar fi îmbătrînit ca un eunuc, de pază la ușa unui harem care nu era al lui și cu care nu avea ce face. Toată fantastica lui genealogie s-ar fi dovedit inutilă. Ar fi trebuit să mai treacă cine știe câte sute de ani până ce un urmaș al lui Egor, la fel de lung și de filiform, ar găsi o altă fetiță care să viseze, conștiincioasă, visele. L-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
degetele sale conturau în aerul verii un pean închinat lui Apollo, în care saxofonistul recunoscu o compoziție a lui Onesicrates. Abia pe seară se îndură să plece, dar de atunci încolo Profesorul avea să vină în fiecare zi să asculte fantasticele creații ale organistului. Noaptea, cât nu era agresat de frumoasa și senzuala Iolanda, tânărul citea și recitea manualele sale de istorie a muzicii, marcând cu un semn stadiul la care ajunsese arhitectul și chiar încercînd să prevadă pașii pe care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
valurile succesive, avântate și apoi reținute ca o uriașă suferință, ale Valsului de Ravel. Marele Mishiba putea reconstitui orice sunet natural sau emis de vreun instrument. Timp de câțiva ani, Emil Popescu nu făcu altceva decât să exploreze neobosit posibilitățile fantastice ale sintetizatorului. Din când în când, printre cele mai fidel redate zgomote naturale, foșnete de frunze uscate, fluierat de mierlă, șipot de râu, inflexiuni de voce feminină de o dulceață care te sfârșea, zgomot de avion la decolare, bolboroseală de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Atunci se vor afla în fața unui fapt împlinit și vor trebui să mi-o dea, căci nimeni altul nu ar fi luat-o. De-abia acum înțeleg cât de mult o iubeam pe Maitreyi, dacă mă gândeam la asemenea soluții fantastice. Zilele s-au scurs aceleași, cu repetate spaime și cu tot mai primejdioase riscuri, până la faptul pe care îl voi povesti mai jos. Un singur eveniment a întrerupt șirul acesta de zile desperate și fără memorie (căci, dacă n-aș
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vecinătățile Almorii cuprind cele mai frumoase păduri de pin pe care le are Himalaya, și le cutreieram în lung și în lat, reluând necontenit același film interior al dragostei mele cu Maitreyi, închipuind fel de fel de întîmplări, unele mai fantastice decât altele, prin care noi doi ajungeam fericiți, întîlnindu-ne într-o singurătate nepătrunsă de nimeni sau în acea cetate moartă de la Fatehpur-Sikhri, sau în vreo colibă părăsită diri junglă. Asistam ziua întreagă la desfășurarea aceluiași vis fantastic, care ne izola
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîmplări, unele mai fantastice decât altele, prin care noi doi ajungeam fericiți, întîlnindu-ne într-o singurătate nepătrunsă de nimeni sau în acea cetate moartă de la Fatehpur-Sikhri, sau în vreo colibă părăsită diri junglă. Asistam ziua întreagă la desfășurarea aceluiași vis fantastic, care ne izola pe noi doi, pe mine și pe Maitreyi, de cealaltă lume. Fapte de mult uitate își recăpătați prospețimea, și închipuirea mea le împlinea, le adâncea, le lega între ele. Amănunte pe care atunci nu le luasem în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fost fotografiați se găseau două căldări cu păcură. - E un fel de hypermnezie cu efecte laterale, spuse Profesorul. - E îngrozitor, continuă. E prea mult, și e inutil. - Pare inutil pentru că nu știm încă ce să facem cu ea, cu această fantastică recuperare a memoriei... În orice caz, adăugă zâmbind, să-ți dau o veste bună. În câteva zile, vei primi din biblioteca dumitale de la Piatra Neamț cărțile pe care le-ai notat în prima listă, adică toate gramaticile și dicționarele de care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
repetă subliniind cuvântul - ca să pună mâna pe dumneata. Ai să înțelegi îndată de ce. Printre intimii lui Goebbels se află și un personaj enigmatic și ambiguu, un anume doctor Rudolf, care, de câțiva ani, a elaborat o teorie la prima vedere fantastică, dar care cuprinde și anumite elemente științifice. El crede, anume, că electrocutarea printr-un curent de cel puțin un milion de volți poate produce o mutație radicală a speciei umane. Nu numai că cel supus unei asemenea descărcări electrice nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
au văzut ceva similar, la mai mare depărtare. După aceea, o singură dată a mai existat o asemenea apariție, îndoielnică însă. Firește, toată lumea (inclusiv eu) discuta acest fenomen și au existat numeroase teorii care făceau o legătură, prin cele mai fantastice speculații, între farfuria zburătoare și „Inelul“ din jurul orașului Ennistone. De astă-dată era vorba într-adevăr de un semn autentic, de o reală prevestire a apropierii uneia din acele „bizare perioade“. A urmat și un alt semn prevestitor, la care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
te-ar așeza cineva, te apuci să citești. Și ții minte tot ce citești, se depozitează undeva, într-o crăpătură a minții tale. Mintea mea n-are crăpături. Hai să bem ceva. Am descoperit un dulap ticsit cu niște chestii fantastice. Nu putem să le consumăm băuturile. — O să le punem la loc. — Scoate drăcia asta de pe tine! — Scuză-mă, am și uitat de ea. Dumnezeule, am lăsat apa să curgă în baie. Tom se năpusti sus. Își și închipuia tavanul salonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
făcătura diavolului, magia care îmbină binele și răul, locul magic unde binele și răul fac casă bună, Platon a avut dreptate în ce privește arta. — Nu apreciați nici una din formele artei? — Nu. — Atunci, desigur... metafizica e artă. — Asta-i... da... un gând fantastic! Filozoful rămase tăcut, de parcă vorbele preotului ar fi invocat cine știe ce vedenie cumplită. Apoi urmă: — Vezi... mă muncește o bănuială, nu numai că nu spunem adevărul, dar nici nu-l putem spune - ăsta-i blestemul nostru. Piatra de moară. Cum părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
avea storuri interioare, toate decorate de Ned Larkin, tânărul pictor descoperit de Geoffrey Stillowen. Scena cea mai ambițioasă, care reprezenta întreaga familie în grădina Belmont, se afla în camera de zi, la parter, dar ferestrele fiecărei camere purtau amprenta lumii fantastice a domnului Larkin. Dormitorul principal, în care se găsea acum Alex, înfățișa, în spațiul ferestrei obturate de deasupra banchetei lungi, un cer albastru traversat de un avion argintiu, privit de jos de un câine, un terier negru cu alb, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
place? — Da, în linii mari. — Performanțe? — Medii, doar. — Cum ai de gând să-ți câștigi existența? — Încă nu știu. Ce ți-ar plăcea să faci? Să fiu scriitor. Scriitor? Tom își spuse: „Vrea să-i scriu eu biografia! Ce chestie fantastică! Călătorii în America...“ Ce-ai scris până acum? O, numai versuri și una sau două povestiri... Ai publicat ceva? O poezie în Ennistone Gazette. Dar, desigur, cred că aș putea scrie orice - mă interesează biografiile... Nu vrei să devii filozof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acel prețios moment nu va mai putea fi niciodată recuperat. Acest gând contribuise și el la lacrimile care-i veniseră în ochi când Brian îi vorbise despre thé dansants. Părintele Bernard stătea la fereastra lungă a promenadei, privind la dansul fantastic al fulgilor minusculi care, în aerul rece, lipsit de vânt, păreau incapabili să se decidă dacă să cadă sau să se avânte în sus. Probabil, însă, că unii fulgi cădeau totuși pe jos, pentru că marginea bazinului se albise, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ochi și apucă mâna de piatră de pe masă. Ce faci aici? o întrebă Ruby pe Diane. Ruby hoinărea prin grădină, amestecându-se printre petrecăreți și oprindu-se din când în când cu brațele încrucișate la piept să se holbeze la fantastica scenă. Spectacolul părea să-i inspire o bizară satisfacție. Stând la pândă ca un câine și adulmecând urma temutelor vulpi, în perimetrul zidului de piatră care împrejmuia grădina Belmont, dăduse peste Diane, pitită, ghemuită sub crengile joase ale unui arbust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
drept în ochi. Tom constată cu mirare că pe fața rotundă, băiețească, a lui George radia o expresie ciudat de luminoasă. Arăta ca un om pradă unei exaltări emoționale, gata să plângă de bucurie în urma unei vești extraordinare, a unei fantastice realizări sau descoperiri. Tom ar fi vrut să rostească un cuvânt potrivit, care să-i exprime afecțiunea, pentru că lumina de pe fața fratelui săi îi reînsuflețise brusc întreaga afecțiune pentru George. În același timp, se întrebă dacă nu cumva, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Rolul consilierului PR este asemănător cu acela al unui individ singur cunoscător al drumului printr-un teren minat. Un singur pas greșit poate determina o explozie, dar trecerea prin terenul minat, ajungerea de partea cealaltă aduce cu sine un plus fantastic de imagine. Acestea sînt principalele modalități care promovează dialogul deschis cu toți sau cu mulți dintre membri sistemului. Sigur că nu sînt singurele, dar scopul final al tuturor acestor manifestări este unul singur, de a obține înțelegere și un climat
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
spațial și treaptă regională: în familie, în trib, în națiune, în lume, în cronologie, în tip de probă, în sesiuni, în ediții, în relație, pe care o constituie sau o imită sportul. Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este prezent în majoritatea basmelor românești:de apă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]