3,685 matches
-
cart, care are obligația să raporteze ofițerului de gardă despre sosirea lor. ... Secțiunea a 6-a Parada navală Articolul 409 Parada navală este o activitate care se execută de navele și ambarcațiunile militare din Forțele Navale cu ocazia unor evenimente festive. Articolul 410 (1) Parada navală se execută cu navele în marș sau staționare, în port sau la ancoră. ... (2) Parada navală se desfășoară pe baza unui plan întocmit de eșalonul care organizează această activitate și care trebuie să prevadă: cine
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
când se găsesc pe mare cu vânt puternic și valuri sau când se navighează pe fluviu în zone cu curent mare; ... e) în orice situație în care darea salutului ar periclita siguranța navigației. ... Articolul 420 (1) Cu ocazia unor zile festive sau a unor vizite oficiale, la ordin, navele militare pot acorda salutul solemn cu artileria de la bord, care constă din 21 de salve, iar pe timpul executării salutului solemn se intonează Imnul Național al României. ... (2) Modul de execuție în detaliu
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
de la dezastru trebuie să fie debarcați la uscat și predați oficialităților locale imediat ce situația permite. 6. Nu este permis nici unui militar să-și ia la bord familia pentru a locui sau a naviga împreună cu ea. 7. Cu ocazia unor zile festive sau în situații excepționale, se poate organiza transportul familiilor pe mare, cu nave militare, cu aprobarea șefului Statului Major al Forțelor Navale. 8. Primirea la bordul navei a fiecărui pasager trebuie să fie înscrisă în jurnalul de bord, specificându-se
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
participanții; ... d) data; ... e) durata; ... f) asigurarea materială; ... g) bibliografia; ... h) desfășurarea exercițiului. Anexa 11 la regulament CEREMONIALUL DE ACORDARE A PAVILIONULUI NAVEI 1. Ceremonialul înmânării pavilionului sau acordării distincțiilor pavilionului navei se desfășoară în cadrul unui program organizat în zile festive și constă în: a) primirea la bord a persoanelor care îl înmânează și a invitaților; ... b) prezentarea pavilionului navei în fața echipajului și sfințirea acestuia; ... c) citirea ordinului ministrului apărării naționale referitor la intrarea navei în serviciu; ... d) înmânarea pavilionului navei
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
și condus societatea studențească Arboroasa. A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
prima lucrare de acest gen din literatura noastră. După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având premiera la Brașov, în Sala Festivă a Gimnaziului Românesc), piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița. Printre
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
care a crescut, înainte a fost Franța și psihoza Micului Paris sau germanofilia. În plan teoretic, pe câmpul de bătălie al culturii, subiectivitatea delocalizată - și anume, axată pe centru - a intelectualului a suscitat o bogăție de interpretări mergând până la ontologizarea festivă a specificului național sau, invers, la tratarea traumei ca pe un blestem divin/istoric/existențial. Trebuie înțeles că toate aceste stratageme sunt fețe ale aceluiași Ianus și că rădăcina lor - condiția epistemic-periferică - este comună. În plan politic însă, lungul proces
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
întâi de toate prin "" și prin trilogia dramatică moldovenească. La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activități de prozator și dramaturg, scriitorul este ales membru al Academiei Române, urmând să rostească, peste un an, alocuțiunea omagială. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea rostește discursul "Din estetica poeziei populare", care va avea un ecou deosebit în lumea literară. În presa timpulului sunt reproduse ample fragmente, evidențiindu-se forța inedită a scriitorului de a argumenta întreaga
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11. Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,<br> În care te-adânciră barbarii de tirani!<br> Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,<br> La care să se-nchine și cruzii
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
din Bârlad, sub auspiciile Asociației Studenților Creștini „Alexandru Vlahuță”). (Rezumat în "Credința", 10 ianuarie 1935.) 11 februarie - ciocnire, vreme de câteva ore, între jandarmi și legionari; aceștia din urmă voiau ca Nae Ionescu să țină o conferință. Conferențiază în sala festivă a primăriei din Oradea, în cadrul „Astrei", despre unele noțiuni curente în sociologie. (Rezumatul "Familia", martie 1935.) 25 aprilie - conferința " Ce înseamnă a fi român" (Brăila, ciclu organizat de "Analele Brăilei"). În anul universitar 1935-1936 predă un curs de "Logică a
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
în Varșovia. Festivalul își trage originile dintr-un ritual pașnic păgân în care fetele necăsătorite lasă coroane de flori în apă pentru a prevesti când se vor mărita și cu cine. Din secolul XIX această tradiție a devenit un eveniment festiv ce continuă și astăzi. Consiliul orașului organizează concerte și alte evenimente. Fiecare eveniment de vară, pe lângă coroanele de flori ce sunt aruncate în apă, săriturile pe deasupra focului, căutarea florilor ferigă, au loc și concerte muzicale, discursuri ale demnitarilor și artificii
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
condiții, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Națională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegați. La adunare au participat aproximativ 100.000 de persoane și s-a desfășurat într-o atmosferă decentă și festivă. Adunarea Națională hotărăște unirea cu România a teritoriilor locuite de români. După unirea din 1918 cu România, timp de un an și jumătate, Transilvania rămâne autonomă în cadrul statului român, fiind condusă de un Consiliu Dirigent. Hotărârea Adunării este transmisă Regelui
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Kafka scrie prima povestire lungă, "Descrierea unei lupte", la care va mai aduce îmbunătățiri până în 1909. Cu excepția a două fragmente care apar în "Hyperion" în 1909, lucrarea rămîne nepublicată în timpul vieții autorului. "Descrierea unei lupte" începe letargic, într-o atmosferă festivă, cu un erou principal introvertit și mult prea complexat de propriul fizic. Capitolul al doilea plonjează de-a dreptul într-un infern suprarealist: protagonistul se urcă în spatele unui prieten și îl călărește cu sălbăticie, apoi întâlnește un om gras din
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
aceeași perioadă datează și obiceiul spontan intrat în conștiința populară, de a adăuga o fâșie oranj drapelului național, în semn de fidelitate față de Casa de Orania. Fâșia oranj este adăugată drapelului de Ziua reginei (30 aprilie) sau cu alte ocazii festive ce au legătură cu familia regală. Pe 19 februarie 1937, prin decret regal sancționat de Regina Wilhelmina, finalmente a fost stabilit ca roșu, alb și albastru să fie culorile drapelului național (culorile heraldice sunt: vemillon deschis, alb și albastru de
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
Comitatului Zarand și aprobată de Ministerul de Culte și Instrucțiune prin ordinul 11387/14 iulie 1869. Cu această ocazie s-a fixat și denumirea oficială: „Gimnaziul greco-ortodox din Brad”. Gimnaziul și-a început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori au fost Georgiu Părău și Constantin Costin. Inițial, în 1969, gimnaziul a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
atât a liceului, cât și a profesorilor. Tot în 1923 liceul a scos prima promoție cu examen de bacalaureat. Acțiunile de dotare au continuat, următoarea sarcină fiind realizarea și dotarea unei săli de sport cu scenă, utilizabilă și ca sală festivă, respectiv sală de spectacole, obiectiv finalizat în 1928. În anul 1948, prin Legea pentru reforma învățământului, adoptată prin Decretul 175/3 august 1948, liceul a fost desființat, în clădirile sale fiind înființate Institutul de Minereuri Neferoase Brad și Școala Medie
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
școala cu clasele I-IV, un magazin alimentar, măcelărie, magazin mixt, o cazarma (viitorul cinematograf , o nouă tâmplărie și garajul pentru camionul primit (un Ford) și un JEEP marca Skoda (captură de război). Întreprinderea minieră dispunea de o sală mare festivă unde trupa de artiști amatori puneau in scenă multe spectacole. În anul 1947 a fost pus in funcțiune primul cinematograf în sala mare din „Colonia de jos” iar în anul 1957 primul televizor (Rubin) de fabricație sovietică care transmitea emisiuni
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
prietenească. La banchet, maestrului i s-au oferit câteva daruri simbolice: o călimară de bronz, un ceasornic de buzunar, o pană de argint și un tablou pictat de I.V. Voinescu. În acea zi, a fost tipărit un număr de revistă festiv și unic, pe opt pagini, cu titlul "Caragiale". Pe copertă avea un desen de N. S. Petrescu și o caricatură de Constantin Jiquidi, iar textele - proză și poezii - au fost semnate de cei mai de seamă prieteni ai sărbătoritului. Evenimentul
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Control au avansat unele propuneri de protocol, pe baza cutumei și pe baza protocoalelor folosite de alte țări, cum ar fi India și Statele Unite. Aceste îndrumări nu au însă caracter obligatoriu. Prin tradiție, drapelul național este rezervat scopurilor informative și festive. Un unic exemplar al drapelului plasat în fața sau deasupra unei clădiri oficiale îi indică acest statut. Mai multe drapele, pe de altă parte, se utilizează de regulă pentru a decora clădirile publice și private la ocazii speciale, cum ar fi
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
pe care le face conștiința românească pentru a evita o confruntare autentică cu aspectele (mai mult decât) incomode ale trecutului său politic. Au devenit perfect familiare figurile de cadril impuse pentru menținerea bon ton-ului cultural autohton, adică a sentimentului festiv și confortabil că în cultura română lucrurile au stat în fond foarte bine, personalitățile sale tutelare fiind totdeauna luminoase și, în fond, inocente, nicidecum virulente sau resentimentare, nicidecum responsabile...”" (Adrian-Paul Iliescu,) În acest context, istorici și jurnaliști evrei din România
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
încep să își facă cunoscută prezența începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La Brașov a fost confecționată și instalată o copie a celebrei statui Lupa Capitolina, simbolul latinității poporului român. Statuia a fost plasată în fața intrarii festive a Primăriei Brașov. În preajma Bisericii Negre se află statuia lui Johannes Honterus, dezvelită în anul 1898, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la nașterea marelui umanist. Statuia a fost realizată din inițiativa lui Francisc Obert care începe o acțiune
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
posesia luteranilor. În anul 1728, după eliberarea Transilvaniei din sfera de influență otomană și instaurarea administrației austriece, complexul de edificii al fostei mănăstiri dominicane a fost atribuit călugărițelor ursuline și populat de un grup de călugărițe aduse de la Pojon. Recepția festivă a ursulinelor la Sibiu a fost făcută în anul 1733 în grădina iezuiților din strada Reconstrucției, grădină în care a fost ridicată ulterior Biserica dintre Brazi. Biserica Ursulinelor a trecut prin mai multe etape de refaceri radicale care au dus
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
comandamentelor politice, sociale și ideologice ale vremii: ”Din lemn își durau docare, / Duce-i-ar la-nmormântare! / Fagule, tu nu uita / Că i-ai tras și-n țepi cândva”. La pagina 12 a revistei "Securitatea" nr.3 din 1968, număr festiv dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea Securității, la 30 august 1948, Nicolae Tăutu a publicat poezia "„Ofițerul de Securitate”", o adevărată odă în 8 strofe care se încheie apoteotic cu versurile: În timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
de către Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași. Preotul Păuleț a fost numit de episcop la 1 octombrie 2010 ca decan de Bucovina. La 11 decembrie 2011, comunitatea romano-catolică din Suceava a sărbătorit, în cadru restrâns, bicentenarul înființării parohiei. La liturghia festivă oficiată cu acel prilej au participat credincioșii din Parohia Suceava, cu filialele Ițcani și Mihoveni, precum și o parte din credincioșii din Parohia Moara, care au aparținut de Suceava. Liturghia a fost celebrată de preoții din Parohia Suceava (pr. paroh Iosif
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]