9,442 matches
-
decât despre subiectele consacrate. Certitudinea din final ("fapt e") intră în jocul replicilor ironice, doar descrierea aceasta a cerului, la nivel cromatic și a stelelor, la nivel cantitativ, pare a fi reală și în literatură și în viață, restul e ficțiune. Tabu, un metatext ironic, adoptă aceeași structură a textului exagerat retoric. Repetițiile funcționează și aici ca un semnal de alarmă pentru deturnarea textului de la lirica așa-zis serioasă. Tabu semnifică, în realitate, tocmai o încălcare a tabuurilor literare. Reușita textului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu sfeșnice de alamă/ (...) dar spânzuratul trecu nepăsător în abis". Accentul acesta pe negură, pe noapte, pe întuneric e mai degrabă o replică ironică dată romantismului decât o prelucrare a lui. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
joc nu se realiza decât aparent pentru că vechile convenții literare sunt înlocuite cu unele noi: lipsa de convenții și ridiculizarea celor vechi. În literatura contemporană se produc câteva mutații esențiale, unele dintre ele fuseseră propuse și de reprezentanții generației războiului: ficțiunea deliberată, tendința spre narațiune, suprapunerea vocilor, a registrelor, înlocuirea metaforei cu metonimia. Mircea Tomuș 237 identifica, la rândul său, în "literatura actuală" (din 1974) două direcții principale de evoluție: una având la bază o neîncredere profundă în limbaj ceea ce duce
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
propria existență este singura care poate fi supusă observației. 3.1. Autoreferențialitatea Pierderea încrederii în consistența lumii, nu numai în puterea umană de a o cunoaște în totalitate duce și la tratarea ei ca pe un imens text, o imensă ficțiune, de aici atât fragmentarismul cât și autoreferențialitatea poemelor ce caracterizează postmodernismul: "desubstanțializarea lumii fiind una din trăsăturile viziunii postmoderne, efortul acestei literaturi se îndreaptă spre omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere. Retorica, practica textuală egalizează totul și nu întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
behăie/ și până găsesc eu ce să rumege el, terfeloage, acolo/ pomul, ăsta, tembelizat, care face fricoși,/ din bibliotecă îl și/ înjunghie." (Pe dreptunghiuri de iarbă). Însăși necesitatea existenței poeziei este pusă sub semnul întrebării pentru că, în orice caz, elementele ficțiunii au invadat realitatea. Textul poetic dobândește așadar ceva din violența nihilistă a avangardei istorice, literatura pe cale de a se scrie, acționând independent de voința creatorului, este ea însăși brutală autodistrugându-se. Procedeul se regăsește, într-o oarecare măsură și la Geo
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de realitate se transformă în text: "Astăzi privesc lumea cu ochiul de duminică/ plouă/ țin în mâini o fotografie/ fotografia înfățișează o femeie/ spălând cămașa bărbatului/ poate că de-aici/ trebuia început." (Nașterea vinovată). Universul întreg pare a fi devenit ficțiune și la Ion Caraion: "Circul meu suferă de promiscuitate dirijată/ - era război și lepră -/ fiecare cal a trebuit să se nască încă o dată/ pentru că în ordinul de serviciu strecurase cineva explicația "bis"." (Memorie). Cuvântul scris este cel care o modifică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Noi suntem nebunii care vor muri/pe marginea dintre noapte și zi/ fără îmbrăcăminte, fără adăpost/ lângă toate înțelepciunile veacului prost". Accentuarea eului poetic, introducerea elementelor autobiografice în text sunt modalități prin care se încearcă ștergerea granițelor dintre realitate și ficțiune, procedeul nu este nou, dar, în cazul poeziei secolului al XX-lea, el exprimă o atitudine protestatară, un protest față de "ipocrizia" literaturii de dată recentă. 4. Realismul. O poetică a faptului divers, a banalului O caracteristică a literaturii moderne este
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și ea o scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește modalitățile de refacere a autenticității exprimării poetice, însă finalitatea s-a schimbat. Scriitorii au acceptat limbajul cotidian (popular, argotic etc.) ca o condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele specifice oralității, de la interjecții, interogații sau exclamații la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dintre cele două "sisteme" pe care le separă (v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994, p. 104). Aici prezența măturătorului în arenă, îl include în universul circului, ca parte a acestei "pânze cenușii", o ficțiune a destinului atins de moarte. 228 Oren Soffer, "The Textual Pendulum", în Communication Theory, International Communication Association, August 2005, pp. 266-291. 229 Stéphane Labat, La poésie de l'extase et le pouvoir chamanique du langage, Maisonneuve et Larose, Paris, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Vlad, Lectura, 187-191; Mircea Iorgulescu, „...unul dintre acele imprimate cu conținut românesc”, RL, 1978, 34; Vasile Andru, Procesul memorandiștilor, VR, 1978, 10; Valentin F. Mihăescu, „Procesul unui proces”, LCF, 1978, 48; Ardeleanu, Mențiuni, 182-190; Ungheanu, Lecturi, 352-356; Nicolae Bârna, Între ficțiune și realitate, RL, 1980, 5; Nicolae Georgescu, „Nici cuceritori, nici cuceriți”, LCF, 1983, 6; Ion Dodu Bălan, „Andra”, CNT, 1983, 19; Paul Dugneanu, Ziua nemuritoare, CNT, 1984, 35; Aurel Dragoș Munteanu, „O zi pentru nemurire”, LCF, 1985, 18; Mircea Vaida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
de unul de antropologie vizuală, aproximativ două sute de ilustrații susținând demersul științific. După decenii de tabuizare a subiectului, lucrarea a declanșat o dezbatere vie. Microromanele parabolice din Cutia cu bătrâni (1995) continuă firesc lucrările științifice ale lui O., transpunând în ficțiune problematica sinuciderii din eseistica lui Camus (Comisionarul) sau reconstituind misterul unor individualități prin colajul baroc al amintirilor și viziunilor trezite de colecția mateină de obiecte stranii (Arhivarul). Ele trădează o anumită ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
cartea I Know Why the Caged Bird Sings poate fi considerată unul din reperele epocii asociate cu Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT). Apreciată atât pentru scrierile sale (cărțile sale inspirate din propria viață au continuat seria începută cu ficțiunea sa autobiografică publicată în 1969) cât și pentru implicarea sa în spațiul public, Angelou a fost invitată să recite la inaugurarea președintelui Clinton (vezi MORRISON, TONY pentru afirmația că acesta ar fi primul președinte american de culoare), s-a implicat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
existențiale, a unor convenții literare, în special romanul polițist, și a unor paradigme culturale (modernism și postmodernism) din perspectivele unui american cosmopolit al zilelor noastre. Auster dramatizează aspecte importante ale construcției realității și ale mercantilizării artei, în care consumatorul de ficțiuni impune autorului reciclarea parodică a celor mai populare genuri, pe de o parte, iar autorul postmodern acceptă provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile cititorilor și autorului. "Închipuie-ți cum ar fi spus povești Raymond Chandler dacă ar fi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
interesul lui Paul Auster, desigur, nu în interes personal (ce persoană reală în deplinătatea facultăților mentale ar imagina un asemenea scenariu de auto-anihilare?). S-ar putea crede că Paul Auster însuși este în camera încuiată, filozofând despre limbaj, realitate și ficțiune, identitate, în orașul de sticlă bântuit de fantomele postmodernismului, și că a aruncat cheia pe fereastra înaltei clădiri new-yorkeze în care locuiește, în speranța că un cititor mai puțin postmodern va ști să o folosească. AXIS OF EVIL În ianuarie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
impact în cercuri intelectuale americane, Barth se lansase cu romane considerate existențialiste (The Floating Opera, 1956, și The End of the Road, 1958), dar care sunt mai degrabă abordări parodice a ceea ce el numea literatură premodernistă, precum și ale filozofiei existențialiste. Ficțiunile care l-au consacrat printre protagoniștii paradigmei postmoderne au apărut în anii șaizeci (romanele The Sot-Weed Factor, 1960, și Giles Goat- Boy, 1966, precum și celebra culegere de povestiri Lost in the Funhouse, 1968). The Sot-Weed Factor (literal, neguțătorul de tutun
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
depășit de evenimente, ce trăiește oarecum departe de lumea dezlănțuită a capitalismului, urmează oarecum tradițiile unei literaturi regionale, în care, din nou, figura lui William Faulkner este copleșitoare. Jurnalismul de investigație american și ceea ce se numește de la o vreme non- ficțiune creativă au un punct important de reper în volumul In Cold Blood (serializat în The New Yorker în 1965, publicat integral în anul următor), descrierea faptelor comise cu sânge rece de Richard Hickock și Perry Smith la reședința fermierului Herbert
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
poetică, în care autorul poate să imagineze ceea ce lipsește, în mod inevitabil, din documentare, oricât de laborioasă ar fi ea, și poate să sublinieze și să exagereze detalii pentru a le face mai accesibile sau mai interesante. Cartea rămâne totuși ficțiune, cu o importantă dimensiune documentară, valoroasă prin demersurile autorului de a înțelege resorturile aberante, într-o oarecare măsură detectabile, ale violenței și efectele sale psihologice asupra celor ce o comit. In Cold Blood, că a fost scrisă cu sânge rece
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
somptuoasă, amenințată de mulțimi furioase la un moment dat. Lucrul cel mai important, din punct de vedere financiar, este pierderea colosală de bani prin speculațiile valutare neinspirate. Este epoca post-industrială în care te îmbogățești sau dai faliment jucându-te cu ficțiuni de tipul valorii curente a yen-ului sau a dolarului american, în care marii actori ai globalizării stau pe Internet, urmărind bursele metropolelor mondiale. Adică Cosmopolis. Falling Man își propune să abordeze mai mult decât căderea financiară a unui miliardar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fiecărei generații, impresia de caracteristici comune fiind dată de expunerea la, și reacții la, evenimente importante ale epocii, dar a presupune că a existat o generație Beat, sau X, sau Jones, este o copilărie dacă e făcută ... serios, sau o ficțiune interesantă, dacă e scrisă de un autor precum Coupland, discutat în Generation X, mai jos. GENERATION X Romanul Generation X al lui Douglas Coupland prezintă personaje (Dag, Andy, Claire), născute, precum autorul, la începutul anilor șaizeci, prima generație după seriile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
viitor). Generația X este generația ce are de digerat fast food și programe de televiziune goale de conținut, într-un melanj derutant ce mai include și extrem de scumpe haine și încălțăminte de firmă, brand-uri și iconuri create de puterea ficțiunii unor campanii subtile de marketing și reclamă. Albumul grupului Nirvana, Nevermind (1991), ce anunță printre altele și dezabuzarea unui întreg segment al unui contingent demografic și cultural, a anunțat noul stil muzical numit grunge, dând în același timp voce tinerilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prosperelor cluburi afiliate ei, atât din SUA cât și din Canada. Celălalt NBA, The National Book Award, se referă la o serie de premii acordate în fiecare an pentru a răsplăti cele mai bune creații literare (premii distincte pentru poezie, ficțiune, non- ficțiune, literatură pentru tineret), începând cu 1950. Treptat, proiectul s-a extins, premiind realizări importante din filosofie și religie, istorie și biografie, traducere, roman de debut, urmărind consolidarea valorii culturale a creației de calitate în SUA. De mai bine
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
afiliate ei, atât din SUA cât și din Canada. Celălalt NBA, The National Book Award, se referă la o serie de premii acordate în fiecare an pentru a răsplăti cele mai bune creații literare (premii distincte pentru poezie, ficțiune, non- ficțiune, literatură pentru tineret), începând cu 1950. Treptat, proiectul s-a extins, premiind realizări importante din filosofie și religie, istorie și biografie, traducere, roman de debut, urmărind consolidarea valorii culturale a creației de calitate în SUA. De mai bine de două
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
culturale ale unei societăți rasiste, Ellison adoptă, în bună măsură ca un alt fel de răspuns literar, promovarea unui alt tip de afro-american în Invisible Man, 1952 (vezi ELLISON, RALPH). În 1953, în ceea ce se poate numi un dialog cu ficțiunea lui Ellison dar și cu realitățile în schimbare ale societății americane, Wright publică The Outsider. Protagonistul este Cross Damon, un afro-american mult mai inteligent decât Bigger Thomas, dar la fel de nefericit de poziția sa de outsider într-o societate rasistă. Ca
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
facile sau romanțioase nu reușesc să tulbure fluxul simpatetic între sinceritatea scriitorului și cititorii săi din epocă sau de mai târziu. Volumul Dans les Carpathes roumaines (Les Bucégi), publicat la Paris în 1906, uzând de motivul „jurnalului găsit” și de „ficțiunea străinului”, a avut la apariție o bună primire și ulterior mai multe suplimente de tiraj. Tradus în anul următor la București cu titlul În Bucegi, se citește până azi cu încântare, în ciuda unor dialoguri nefirești și pe alocuri a unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
totuși unica întrupare a unei speranțe. Purtător al morții prin sete și sufocare, trenul e așteptat cu înfrigurare, luat cu asalt la fiecare oprire, fiind ultima șansă de evadare din infern. Asemenea unora dintre cărțile anterioare ale autorului, scrierea îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare. Epicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]