5,879 matches
-
pentru care cultura corespunde unui ansamblu format din "cunoștințele, credințele, arta, morala, obiceiurile și toate celelalte aptitudini pe care omul le deprinde ca membru al unei societăți".210 În ceea ce-l privește el adoptă un punct de vedere mai puțin folcloric, cutumier și static care-l apropie în definitiv de unele concepții mai recente ale unei culturi în mod constant evolutive și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
decît înainte, în cazul vechilor națiuni. Aceasta îi va permite apoi să stabilească o cronologie a expansiunii și consolidării conștiinței naționale. Conform teoriei sale, într-o primă fază, aceasta se traduce doar printr-o dorință de recunoaștere artistică, literară sau folclorică destul de apolitică, circumscrisă cîtorva cercuri de militanți culturali: ne gîndim la Jocurile florale catalane sau la școala literară provensală. Într-un stadiu mai avansat, mîndria de sine regăsită va cuprinde grupuri de pionieri mai vaste mobilizînd o burghezie care nu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
loială dinastiei vieneze. O bulversare se produce cu toate acestea în 1891, cînd curentul "tinerilor cehi" preiau controlul Dietei în urma alegerilor și inițiază lupta pentru abolirea statutului privilegiat al minorității germane. Limba națională va fi reînviată pe baza rămășițelor sale folclorice 269. Organizațiile sportive unificate în sînul Sokols, vor încarna un fel de contra-stat, în așteptarea nașterii unei na-țiuni veritabile. În plus, situația se va radicaliza după 1900, o dată cu formarea Partidului popular al lui Thomas Masaryk. Dar nu se întîmplă nimic
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
estetică maiestoasă și perimată mate-rilealizează susceptibilitatea patrioților spanioli.405 În fapt însă, această estetică maschează o extremă densitate de formule poli-tice reale, de la cele mai radicale la cele dictate de conformismul instituțional, trecînd și printr-o serie de înlănțuiri oarecum folclorice inspirate de vechile tradiții medievale. Privită în ansamblu, Spania cuprinde mari comunități care pot reclama precedente istorice pe baza unei identități culturale specifice, opunîndu-se astfel tuturor celorlalte. Primele dintre acestea, respectiv Catalania, Țările basce și, cu mai puțină fermitate, Galicia
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a urgisit pe nimeni". "Răufăcătorul este 48 Ne putem întreba de ce n-a mâncat-o pe loc, dar Ghilgameș și-a păstrat-o pentru mai târziu; cf. A. Heidel, op. Cit., p. 92, n. 211. 49 E vorba de o temă folclorică bine cunoscută: despuindu-se de pielea sa cea veche, șarpele își înnoiește viața. 50 Tableta XII, redactată în sumeriană, a fost adăugata mai târziu; întâmplările relatate nu au raporturi directe cu narațiunea pe care am rezumat-o. 51 "A Pessimistic
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cunoscut. Dar, în versiunea hittită, Dragonul nu mai este monstrul terifiant care se întâlnește la numeroase mituri cosmogonice sau lupte pentru suveranitatea lumii (cf. Tiamat, Leviathan, Typhon etc.). EI reprezintă de pe acum anumite trăsături care-i caracterizează pe dragonii poveștilor folclorice: lui Illuyanka îi lipsește inteligența și este lacom 1]. Zeul furtunii, învins într-o primă luptă, temă atestată și în alte părți, sfârșește prin a triumfa nu grație eroismului său, ci ajutorului unei ființe omenești (Hupașiya sau fiul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
moartea lui Moise și cucerirea Canaanului sub conducerea lui losua. De mai bine de un secol, critica s-a străduit să separe elementele "verosimile" și, prin urmare, "istorice", din aceste narațiuni biblice, de masa de excrescențe și sedimentări "mitologice" și "folclorice"23. S-au folosit, de asemenea, documente filologice și arheologice referitoare la istoria politică, culturală și religioasă a egiptenilor, canaaneenilor și a altor popoare din Orientul Apropiat. Cu ajutorul unor asemenea documente se spera să se clarifice și să se precizeze
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vremii poezia socială sau cea închinată tovarășului Stalin, poezia combativă 52, așa că pe lângă scriitorii mai vechi sau mai noi, convertiți la noua literatură, se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan Deșliu, care, pe model folcloric, construiește adevărate imnuri închinate muncitorului. Astfel după Lazăr de la Rusca (1949), în care tonul de baladă capătă uneori nuanțe de cântec de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tipul de discurs este însă mai apropiat de acela al literaturii apreciate de tinerii de la Cadran. Tot în primul număr mai apar și alte două texte, unul semnat Mihai Beniuc, Ființe, în genul prelucrărilor, la nivel prozodic, blagiene după textele folclorice: "Fără formă, grea, stângace/ Firea oarbă, tace, tace.// Sclave unei legi fatale/ Au încremenit cristale.// Răsărind greoi din tină/ Plante pipăie lumină.// În priveliște de seară/ Stă la pândă ochiu de fiară.// Omul în lumina slabă/ E neliniștit și 'ntreabă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unei posibile evadări dintr-un univers claustrant: Se pregătește undeva o ardere violentă, cu chipuri prelungi, transparente, vii, ca pentru o viață viitoare". Poemul lui Marin Sârbulescu - Dialog - se situează undeva în vecinătatea poeziei lui Blaga (din textele de inspirație folclorică) sau a celei a lui Ion Barbu: "Merg spre vis de empireu", continuarea însă, "să ne ierte Dumnezeu" e o alunecare spre poezia mediocră, spre derizoriu. Tot în acest număr se propune și o traduce din Richard Dehmel, aceea a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
spulberate de fluxul viu al poeziei ce se situează în prezentul continuu... Nici generația precedentă, nici cea de după, nici propria promoție nu au vreo însemnătate deosebită, în afară de cea sentimentală și cea legată de înlesnirea memoriei critice. Poemul, începând cu cel folcloric, nu e niciodată creat de un grup hăulind în cor, ci de un bărbat sau o femeie față cu necesara, vremelnica izolare a exprimării patetice de sine.", "Din câte adevăruri, Confesiuni", în România literară, nr. 41/17 octombrie 2008. 33
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
floare/ Albă și nevinovată,/ De ce-ai tremurat tu oare/Și te-ai ofilit îndată?//... înțelegi tu vieții șirul/ Floricică de izvor, -/ Ori te-a tremurat zefirul/ Pe cînd eu plîngeam de dor?...” Cum se vede: o retorică facilă, diminutive folclorice, epitete uzate. Lîngă „Marguerite”, „Alean” apare mult mai pregnant decît ar fi fost plasat altundeva singur: un pastel realist, în tonuri de gri, sobru și evocare cu un accent nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la o viziune policoloră: „Dar cînd despre ziuă cocoșu a cîntat,/ Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi,/ Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd/ Roșii, galbeni și verzi”1). Prin faptul că se bazează pe o pretinsă aluzie folclorică și nu pe o experiență directă, „Strigoii” constituie o excepție în cadrul liricii bacoviene. După determinările Agathei, data scrierii poemului e anul 1902. Acum, într-o vreme de oboseală și deziluzie aproape generale, cuvîntul „basm”, a cărui carieră a început, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scenelor. Un alt exemplu este necrologul scris pentru Harper's Weekly în 1885 despre Jean Montanet, marele preot voodoo din New Orleans (Last of the Voudoos 42). În plus, Hearn era un scriitor de succes în domeniul ficțiunii, al studiilor folclorice și antropologice, și a altor categorii de proză care sfidează orice fel de încercare de catalogare. Între cele mai speciale se numără ceea ce aș numi "fanteziile", scrieri romantice și mistice pe care el le caracteriza într-o scrisoare către prietenul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi considerat jurnalism literar, dar aveau cu toții o gândire largă și erau încurajați să scrie într-un stil pitoresc și pe un ton personal. Colecția ghidurilor, spre exemplu, nu era doar o serie de instrucțiuni turistice. Ea conținea pe deasupra eseuri folclorice și descrieri personale ale comunităților și ale muncitorilor din diferite industrii. Era într-un fel o formă de realism social american. Până la o analiză mai minuțioasă, ce putem detecta sunt doar urme de jurnalism literar. Spre exemplu, romanciera Zora Neale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
realism magic, impregnat cu caracterul studiilor din propriul său folclor pe tema experienței afro-americane în Florida. Este tărâmul biblicului arbore de camfor, un tărâm al viselor și al unui aligator de proporții epice și mitologice, comparabil cu Grendel din tradiția folclorică a albilor, mai precis a anglo-saxonilor. La un anumit nivel al conștiinței, aceasta era metoda lui Hurston de a determina o societate predominant albă să încerce o subiectivitate diferită, afro-americană, ce face apel la cele mai profunde arhetipuri mitice. Venind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la cele mai profunde arhetipuri mitice. Venind din partea lui Hurston, acest lucru nu ar trebui să ne mire. Pe lângă munca depusă în culegerea folclorului, ea a scris și Moses, Man of the Mountain (Moise, omul muntelui, n. trad.), o adaptare folclorică afro-americană pe tema evreilor din biblie, publicată în 1939. Ceea ce încă nu știm sigur este cât anume din lucrările scrise în cadrul Proiectului Scriitorilor Federali poate fi considerat jurnalism literar. De o importanță mai mare este faptul că acest proiect a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
naturii, izvoare de ape minerale, mofete, nămoluri, peșteri, lacuri, faună, floră etc.) ca și cele antropice, create de mâna și inteligența omului (muzee, monumente istorice și de arhitectură, baza materială de cazare și masă, agrement, tratament, elemente ale civilizației noastre folclorice și culturale, cele industriale și sociale etc.) și care la un loc, armonios Îmbinate și amenajate se constituie ca părți componente ale produsului turistic. Cu toate acestea, unele elemente ale resurselor turistice, care În paralel cu rolul turistic, Îndeplinesc și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Tudor Vladimirescu, generalul Dragalina, Samuil Micu, Ecaterina Teodoroiu, etc.), sau care prin activitatea lor creatoare au devenit personalități deosebite ale neamului (Constantin Brîncuși, Badea CÎrțan, Octavian Goga etc); muzee și colecții muzeale (de istorie, etnografie, tehnică populară etc.)minunatele vetre folclorice cum ar fi cele din zona: Mărginimii Sibiului (cu localitățile: Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Săliște, Sadu, Sibiel, Tilișca, etc.), Gorjului, Muscelului (CÎmplung-Rucăr), Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Brașov etc.; a numeroaselor festivaluri interjudețene
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca și vechimea deosebită a acestora, unele chiar de peste 2000 ani cum ar fi cea de la Herculane, ca și de prezență numeroasă a izvoarelor de ape minerale, termale și chiar nămoluri; prezența unor zone de mare interes etnografic și folcloric a unei abundențe deosebite de obiective de arhitectură populară, cum ar fi de pildă numeroasele mori de apă, case vechi, porți din lemn etc. 2.7.3. Situația resurselor turistice de ordin natural Resursele naturale pe care le posedă Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista și Decebal și apoi pe cea a Daciei romane; e) O abundență de monumente istorice și de arhitectură, inclusiv de tehnică și arhitectură populară; f) Numeroase și originale zone etnografice și folclorice, cum ar fi cea din Mărginimea Sibiului, Gorj, VÎlcea, Mehedinți, Muscel-Rucăr etc.; g) Cea mai veche și mai interesantă stațiune balneoclimaterică din țara noastră (Herculane), cele mai bune stațiunii pentru tratamentul bolilor de ficat și rinichi (Călimănești, Căciulata, Cozia, Olănești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că În special aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul poate evoca măreția trecutului, plin de legende și cîntat de numeroși scriitori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dezvoltat o puternică viață spirituală și materială transmisă din generație În generație pînă În zilele noastre. În cadrul acesteia un loc aparte revine datinilor, obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale. Putem afirma de fapt că România este Încă posesoara unui tezaur etnografic și folcloric de mare frumusețe, sensibilitate și atractivitate - la care Carpații Meridionali se Înscriu ca parte componentă, foarte activă. Prin profilul lor de mare respirație, etnografia și folclorul nostru exprimă deopotrivă Înțelepciune și frumusețe, elemente care nu pot decît să atragă interesul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ocupații se mai practică Încă și În zilele noastre, iar produsele obținute se utilizează fie ca Îmbrăcăminte, fie În Înfrumusețarea interioarelor caselor etc. Turiștii interni și externi, găsesc În Carpații Meridionali - ca și În Întreaga țară - un tezaur de valori folclorice și etnografice, pentru că aici sunt concentrate mai multe zone folclorice: Muscel, Gorj, Mehedinți, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și a Făgărașului, a Hațegului și a Loviștei etc. Această mare bogăție a Carpaților Meridionali este reflectată și de abundența deosebită a unor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]