272,843 matches
-
opera republicată recent. Și asta nu numai datorită vârstei. Cum se simte un scriitor elvețian la ceasul împlinirilor? Sunt mulțumit că după pensionarea mea de la catedră, în 1981, am avut răgazul să lucrez la ce mi-am dorit, să-mi folosesc timpul după placul inimii. Am scris mult, fără un scop material și fără să știu ce voi face mai târziu cu manuscrisele mele. Peste ani, unele lucruri nu mi-au mai plăcut și le-am lăsat deoparte, mai ales dacă
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu toate astea, și Eminescu l-ar fi folosit". În continuare, Divinul remarcă asemănările dintre poezia Mai departe a lui Samson Bodnărescu și eminesciana Peste vîrfuri. Un alt istoric literar consideră a putea afla o similitudine între poemul lui N. Nicoleanu, Secreta mea durere, și Melancolia lui Eminescu. Reproducem
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
nu înțelegi? - Cum?" Distanța între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o lume în care idealul a murit, nu mai este, ca să folosesc o sintagmă a scriitoarei "obiect prețios", a devenit o pseudo-problemă. Din păcate, "falsele obiecte prețioase" prezente în existența noastră și detectate de scriitoare printre adevăratele valori fac parte dintr-un alt "fals obiect prețios" care este volumul însuși. Alexandra Târziu
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
de stânga - Lucrețiu Pătrășcanu , Alexandru Sahia, Petre Țuțea -, ideolog visător și observator realist al moravurilor, el a investit energie în toate aceste direcții de manifestare, lăsând pe ultimul plan preocuparea de a-și face un nume. (Nu întâmplător a și folosit diverse pseudonime, cum amintește Ion Nistor într-un riguros tabel cronologic: Petre Dragu, Gaius, Marcu-Balș, Petre I., G. Bacovia, Petre A. etc.) Contribuția lui s-a dizolvat în climatul cultural și moral șl epocii (al epocilor) în care a trăit
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
chemînd în sprijin democrația lingvistică. Toate cuvintele din limba română au drepturi egale, a pretins, în esență, demnitarul. E adevărat. Numai că un cuvînt, o expresie au, pe lîngă un anumit înțeles, diferite conotații, ceea ce înseamnă că nu pot fi folosite indiferent de împrejurări, de context. Există, se știe, stiluri, jargoane, există argou, există limbaj popular sau limbaj academic, fiecare cu lexicul lui. Anumite expresii academice sună pretențios ori chiar ridicol în conversația familială, altele, populare, argotice, sînt jignitoare într-un
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
periodice cronicile sale literare scrise timp de 32 de ani), îl sfătuia pe deziluzionatul său corespondent: "Eu am în vedere un volum inedit și unitar care să releve personalitatea lui Simuț." Și îl întreba, neliniștit, dacă sfaturile sale concrete îi folosesc unui tînăr care se pregătește de o lungă carieră, venite din partea unui bătrîn olog, scriind în caznă fiziologică. Anii optzeci și optzeci și unu au fost bogați epistolieri și nici optzeci și doi n-a fost mai slab. Mă tot
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
care terminologia de specialitate (re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul curent. Verbul a accesa, de exemplu, englezism tipic limbajului informatic - "Internetul este accesat de 40 milioane de oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine din cronica la un film în care chiar povestea de amor e întrețesută cu detalii electronice (corespondența purtată prin
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
cred că e vorba tot de o aplicare metaforică, apărută în limbajul colocvial și tineresc al utilizatorilor de computere, chiar dacă un dicționar succesiv (Anca Volceanov, George Voc Evident, multe din formele citate sînt creații ad-hoc, efemere, dar tendința de a folosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există și e chiar foarte normală: orice domeniu la modă și puternic implicat în viața cotidiană își oferă colocvialității glumețe cuvintele și expresiile.
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
Emblematic răspuns al unui român care, trăind dintr-un venit de 80 de dolari, cu nevastă șomeră, într-o garsonieră de bloc, câștigă la un post de televiziune un milion, tot de dolari. Întrebat cum are de gând să-i folosească, declară: "N-am să mai muncesc nici o zi în viața mea". Cât timp așa gândim, și cam așa gândim, noi suntem "socialiști". Iar socialismul ăsta are rădăcini vechi. În principate, dar și în Ardeal, lucrând majoritatea ca iobagi pe moșii
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
sensibilitate (sper că nu și tendință) "slovenă", ori "croată", adică sentimentul că avem de pierdut - în planul nivelului de trai - prin conviețuire în ansamblul național. Dacă-i așa, trebuie reacționat. Dar nici suspiciunea și nici eventualele măsuri coercitive n-ar folosi. Să observăm cum ceea ce pare a fi un argument al tezei este, în fond, și un răspuns, ca și o schiță de proiect. În '92 și '96, s-a votat geografic. Vestul țării a fost pentru schimbare. A apărut un
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
mai la ele acasă decît într-o carte de sine stătătoare, fie ea și o introducere, pasajele respective cîștigă, cred, prin transfer. Alta este după mine problema cu acest tip de portrete. Hrănindu-se din același tip de întorsături retorice, folosind aceeași rețetă de poveste cu picanterii fizice și comportamentale pe care vecinătatea privilegiată cu personalitatea le oferă, portretele tind să se repete. Un portret al unui critic din Preludiu (1977, una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Alex. Ștefănescu
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
al II-lea, eșecurile partidelor, cu deosebire cele ale PNȚ) au adus apă la moara legionarilor, care, în 1930, se pare la sugestia lui Vaida Voevod, și-au luat numele de Garda de Fier. Au organizat așa-numitele marșuri și, folosindu-se de dezamăgirea generală, au cucerit aderenți printre intelectuali tineri (grupul de la revista Axa), dar și printre țărani și muncitori. Și sprijinul intelectual al unor Nichifor Crainic (cu ziarul Calendarul), al lui Nae Ionescu (cu ziarul Cuvîntul), al lui Traian
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
în fata asperităților vieții Te rog să dezvolți puțin acest aspect care te-a ajutat să te adaptezi la oraș, în București și mai apoi, într-o mare metropolă din Lumea Nouă, adică la Montreal. Primul sens în care am folosit acest termen a fost ca să marchez un individ plin de complexe. În prima perioadă a vieții mele am suferit îngrozitor de aceste racile ale unei origini care nu îți oferea mai mult decât un loc la un liceu industrial mizerabil, un
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
ci celelalte femei. Ca să trăiască altfel, femeile ar trebui mai întâi să se elibereze de ele însele. Pe de altă parte, femeile scriitor care își iau libertatea de a vorbi despre femei sunt tratate de colegii scriitori drept feminiște, termen folosit evident în sens negativ. Feminismul este un curent demult depășit, dar termenul ca atare a rămas ca o acuzație la adresa celor care își permit să spună numai un cuvânt rău despre bărbați. Și, deși feminismul a apus chiar și în
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
mariaj și felul fiecăreia de a se salva și a se elibera de cămașa de forță a tradiției. Este vorba despre universul domestic al familiei surprins într-un cadru foarte rustic, construit după modelul satului românesc medievalizat și mitizat. Am folosit chiar o variată a basmului Tinerețe Fără Bătrânețe, care mi se pare o parabolă extraordinară despre relația noastră cu timpul. De la Țara Brânzei nu am mai lucrat cu atâta pasiune la un roman. Este pentru prima oară când îmi zic
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
terminat. În ultimii ani s-au produs două asemenea dezvăluiri de plagiat incontestabil. Dl Alexandru George a demonstrat, în România literară, prin clasica așezare pe două coloane, că lecția inaugurală a cursului de metafizică a lui Nae Ionescu s-a folosit, fără să o citeze vreodată, de o carte a lui Max Scheler, Liebe und Erkenntnis. La fel a procedat acum vreo doi ani, d-na Marta Petreu, în România literară, dovedind că un curs de metafizică al aceluiași profesor prea
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
marginea orașului, în timp ce/ ceilalți se vor întoarce de la cimitir cu un gust amar în gură,/ ca de pastramă arsă, sau pelin..." (Sau pelin...). E aci o antigratuitate, deci o tendențiozitate sui generis, care nu îmbracă însă programul unor anume revendicări, folosindu-se de instrumentul vieții însăși. Viața fiind infrastructura acestei creații, îi pune la îndemînă propriile sale imprescriptibile criterii, a căror respectare duce la o autenticitate morală. Nu e nevoie de specificarea unor valori, căci acestea se subînțeleg în decurgerea naturală
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
care pare veșnic: "Ca-ntr-o imensă încăpere, firicele de păianjen pe o pînză/ țesută sub ochi, crezi că se pierde urma/ care a ucis așa cum ucid criminalii/ noaptea pe străzi întunecate oameni nevinovați, acele cuvinte/ pe care le-am folosit în zadar, schivnici în munți de tăcere,/ cînd de fapt ar fi trebuit să iubim cum iubește orbul lumina,/ fiece clipă să fi fost o înfrîngere a morții, moartea/ să se fi ascuns pe vecie/ în praful pe care nimeni
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate - tensiunea dialogului, Adrian Oțoiu: Principiul dicționarului, Mircea Țugulea: O istorie retrospectivă ș.a.) și articolele despre cărți și autori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
decît de frică. Cu aceeași problemă au de-a face și guvernanții, de mai mulți ani încoace - vor respect, dar nu se comportă respectabil. Profesorul, aici e nenorocirea, la el la clasă e tot un fel de guvernant care poate folosi pîrghii pe care nici un prim-ministru nu le are. Dar dacă abdică temporar de la rolul său de guvernant, el nu prea mai are motiv să se aștepte la o guvernare liniștită după aceea.
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
lucrează ca la noi, la Reșița. Primul meu imbold e să-mi împărtășesc pornirea și celorlalți colegi ce mă însoțesc, însă, cu un ultim efort, mă abțin... Ca să înnobilez scena, aveam să spun ulterior că asta - mătura primitivă de nuiele folosită de cei doi negri - umaniza momentul. Venind - cei mai mulți dintre scriitori - din Est, generosul program american sponsorizat de mulți oameni de afaceri inteligenți avea să fie o investiție socială uriașă în cei ce avură norocul să se bucure de el. Și
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de autenticitate a conținutului - dar și de libertate în modificarea formei lingvistice; se confirmă astfel faptul că ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
1977 cînd a dispărut și el, evident îngropat în cimitirul "său". De atunci, inscripțiile au rămas în grija discipolului Dumitru Pop zis Tincu, născut în 1955. Cum toți acești talentați și originali artiști populari erau departe de a fi cultivați (folosind un palid eufemism!) nu este de mirare apariția unor variante în scriere (doctor/doftor, sărvi/servi), anacoluturi numeroase, "stîlcirea" unor neologisme (a căpsa, bacalariat, servici - formă care, regretabil, apare și astăzi în vorbirea unora dintre intelectualii noștri...). Dar ceea ce interesează
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
mod dezolant cu stilul cunoscut al scrisorilor redactate de inși cu un nivel de instrucție limitat. Un exemplu semnificativ îl oferă un interviu (rubrica " Viața mea e un roman", în "Evenimentul zilei", 2317, 2000, 5), în care interlocutoarea, o profesoară, folosește doar mijloacele sintactice și lexicale standard ale oralității familiare ("una-alta", "e lemn pentru limbi străine", "se aruncau exact ca disperații", "ăsta", "nu ne despărțim nici morți", "din prima", "ca lumea", "mă tocau", "nici de-ai dracului", "dom'le", "lălăială
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
cu personajele create de el, cu unele din ele, mai ales, de pildă cu unul ce avea să fie ghilotinat și care uita, din cînd în cînd, să-și lipească la loc capul... Nerval, sumbrul... Ce haz pe el!... De folosit, în cazul unui prozator ratat condamnat să se facă una cu toți eroii creați de el... Se jură mereu pe autenticitatea personajelor, chinuindu-se să demonstreze că "trăiește ca ele". Arta lui care, de atîta nevoie de autenticitate, devine falsă
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]