4,121 matches
-
pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete ovale de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu creștere rapidă și dreaptă. Pomii pe rod au înălțimea mai redusă, ramurile sunt aplecate și se frâng adesea sub greutatea fructelor. În primăvară, ramurile și axul principal al pomului prezintă în secțiune transversală, zone brunificate cu razele medulare foarte evidente, iar măduva este mult mărită. Ramurile se îndoaie ușor cu mâna fără a se frânge, de unde provine
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se frâng adesea sub greutatea fructelor. În primăvară, ramurile și axul principal al pomului prezintă în secțiune transversală, zone brunificate cu razele medulare foarte evidente, iar măduva este mult mărită. Ramurile se îndoaie ușor cu mâna fără a se frânge, de unde provine și denumirea "lemn de cauciuc". Frunzele pomilor infectați au culoarea galbenă. Patogenul se află în stare latentă la numeroase soiuri de măr sensibile, fapt ce a făcut ca boala să fie considerată de natură virotică sau micoplasmatică. Ricketsiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub forma unor pete de decolorare circulare sau eliptice, înconjurate de o zonă violacee. În condiții favorabile ciupercii, petele se brunifică, se extinde zona atacată și în final frunzele se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă. Tulpinile florilor atacate se frâng foarte ușor în dreptul țesuturilor brunificate și înnegrite. Bobocii cu sepalele atacate nu se mai deschid sau se deschid asimetric (fig. 196). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, picăturile apei de ploaie sau de irigație transportă sporii, răspândind ciuperca în cursul perioadei de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoare galben-brunie în dreptul cărora apar pete necrotice brune. Dacă temperatura este optimă între 28-30șC, petele se extind și apar zone brune cu o margine de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
omagiat, în sesiuni comemorative, personalitatea unică a celui dispărut a fost tocmai Theodor Codreanu, care s-a simțit chemat, în virtutea atâtor fapte luminoase săvârșite împreună, să întrețină cultul prietenului trecut vai! prea devreme la cele veșnice. Dacă tandemul s-a frânt, este de observat că Theodor Codreanu suplinește cu brio intempestiva dispariție, înnobilându-și destinul în "urbea dintre vii", tenace, serios, imperturbabil, surd la vocile de sirenă ale marilor orașe. În ultimii ani, ritmul de apariție al cărților criticului s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
matinală, îl anunța că incomodul său chiriaș e "foarte reu", gazetarul tipărea în Timpul un vitriolant editorial, denunțând intenția guvernului "de a-și subjuga presa". Și cerând sprijinul caracterelor tari, ieșind la luptă. Or, neîndoielnic, Eminescu a fost un caracter tare, frânt până la urmă, "depus" la acea casă de sănătate fără a fi fost vizitat de amici în perioada internării, cu un certificat medical întocmit abia la 5 iulie 1883, transferat apoi la Viena "tot pe ascuns" etc., tratat de un sifilis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iunie 1883 scenariul paradigmatic mioritic al crizei sacrificiale, e imbatabilă. Introducând în demersul său metoda dublului referențial, autorul cercetează cu maximă atenție întâmplările premergătoare momentului când poetul este aruncat în cămeșoiul de forță (bieții "inimici" și câți de-atunci se frâng într-o veselie corect politic! sub semnul nefast al negativității) și perioada exterminării celei mai strălucite minți, potolită (la cerere și ilegal) în "baie" de mercur, după ce a fost săltat cu brutalitate, cu concursul poliției, de la Baia Mitrașewski. De acord
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe drum. Muțule scump, când vii tu oare? Scrie-mi sau chiar dă-mi o telegramă, mi-ar fi mare bucuria să aflu că vii acasă. dar nu vorbe ca până acum. Nici nu-ți poți închipui cât mi se frânge inima de durere când scrii că nu mai vii după ce scriseseși mai întâi cu atâta precizie că vii de-îndată. Acum cred că nici nu mai ai răspunderea de până curând. Așa, cel puțin, bănuiesc din ultima ta scrisoare, de la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
emoționat decât revederea, după un interval de timp atât de mare, cu cei cu care ai pornit în viață pentru realizarea unui ideal? Au trecut peste capetele noaste furtuni puternice care ne-au zguduit din temelii, pe unii i-a frânt chiar, dar viața și-a continuat mersul înainte. Îți mulțumesc din toată inima pentru invitația ce mi-ai adresat și mă voi strădui să fiu la timp la liceul pedagogic unde va avea loc reuniunea. Sper că și ceilalți colegi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zăvoarelor - am suportat ușor, știind că de undeva îmi zâmbea un om curajos, optimist, plin de încredere în viitor. Iar când o situație - țesută din vise și nădejdi a fost destrămată, când aripi tinere se fluturau semeț, înălțimile au fost frânte și - tot el - le-a susținut căderea. Acum... acel om nu mai e. Moartea i-a înfrânt tăria. Mie nu-mi rămâne decât să-mi strig aerului amarul - lacrimi izbucnesc fără opreliști, lacrimi adunate din durerea mistuitoare a unei inimi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în mijlocul tablei de fîn, în fața bisericii de lemn INRI în roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul frînt dintr-una mase negre mișcate în sus, colțuri stîncoase antropice mai curînd, la înființarea liniei, pădure, doar pădure, o recunoaște scursura de pe fundul văii, metabolismul asociat cu minerale, electricitate, chemări, asta să fie soluția? intrăm pe Regionala CFR Iași, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curcubeu! arcul vecin în locurile vecine, alt arc peste stația Mirăslău, cu doi copii de mînă în sari albastru, țigancă din jalnica tragodie răpită în propriu-i vis Sakuntala, bănuială de curcubeu în tren, lucind geamurile, Aiud, Cheile Rîmețului, înălțimile frînte muchii pe mănăstire, le acoperă răutatea negurilor, au năpădit vătuite primul rînd de versanți, ține de flancgardă șoseaua cu mobilele ei, răgaz de vale largă, camuflaj cenușiu deasupra, liberi de cuiburile de mitralieră ale clădirilor, cuiburi de vipere, pe miriște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să spună nimănui nimic, ce a încercat, îl închide forma iluzorie urbanitate, forma om a stricat-o din sat, de la început Cain Cereală l-a ucis pe Abel Miel! Valašske Mejiřiči
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Remondi, licențiat în teologie, care, nevoind să mai aștepte un pic la Smirna (azi Izmir, Turcia) îmbunătățirea vremii și-a continuat drumul singur. Însă, aproape de Melitene a înaintat spre o urâtă nenorocire. Datorită iscării unei furtunii înfricoșătoare, corabia s-a frânt în două iar el și-a pierdut lenjeria, banii, cărțile, totul... ajungând la destinație a treia zi din Postul Mare numai cu hainele de pe el. După plecarea Pr. Remondi, Prefectul și-a continuat drumul de la Smirna împreună cu licențiatul în teologie
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii Școlii Ardelene. Lucrările acestora au definit coordonatele de bază ale primei formule a conștiinței istorice românești, care, transpusă ulterior în manuale de istorie, s-a sedimentat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu ideea că "Monarhia autoritară a lui Carol al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau al doilea loc în fiecare circumscripție uninominală, în mod obișnuit. Ar putea exista minorități de diferite tipuri (dar mai mult etnice, religioase, lingvistice) concentrate din punct de vedere geografic și de neclintit în comportamentul lor politico-electoral, astfel încît să frîngă bipartidismul în circumscripții și să cîștige un anume număr de mandate în circumscripțiile din zonele în care este majoritară concentrația lor. Sistemul pluralitar și bipartidismul Această prezență a minorităților ireductibile și concentrate pe o arie geografică impune o redefinire a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
detaliază cum a pus la cale directorul școlii din Cursești să scape de învățătorul care intrase la inima localnicilor. Folosindu-se de tinerii participanți la o nuntă, unde Tănase a făcut-o pe conocarul, i-a asmuțit împotrivă, astfel că frânt în bătaie și șchiopătând, deabea s-a mai putut târî până în cealalt capăt al satului unde locuia și unde a avut parte de o altă surpriză. „În seara aceea, mi-am găsit casa prădată. Mare lucru de la mine nu putea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a face paradă de iubire creștină și de simț civic e obscen. E iresponsabil. Și recunosc că ori de câte ori văd un fost disperat reciclat în analist politic la câte o emisiune de televiziune, sau adus, cu comentarii funebre, în studio ca să frângă inimile concetățenilor, mi se pare că, pentru întreținerea stării de disperare, guvernul și presa colaborează armonios, de pe poziții egale. Uite că se poate! E o vorbă a lui Radu Cosașu. Când cineva se miră, în prezența lui, de vreo nefăcută
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
putea să fure, căci n’avea decât 3-4 degete - nici ea nu știa precis, oricum nu acelea 5 regulamentare - s’a decis să se pocăiască; o chema Hyracotherium și era vulpe doar ca dimensiuni. Treaba a durat ceva vreme când, frângându-și degetele de remușcare sau de ciudă În lungi penitențe a rămas, rând pe rând, doar cu unul; pe acela n’a mai putut să-l piardă, căci era protejat de o copită. Dar a crescut, devenind Equus caballus, calul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-ți voi - pisicindu-se, Îl adulmecă. Iar bietul Cristi nu miroase a nimic altceva decât „a mine“, a parfum „Chat noir“. Așa cum eram Înainte ca trenul să se fi urnit spre capitală. Iar Grinuț pândește apoi clipa În care Cristi, Întors frânt din alergătura zilei, preferă să converseze cu prietenul lui, dar Întins pe canapea: Suit pe el, Îl „frământă“ cu lăbuțele dinainte, „ștampilându-l“, „tipărind“ mesajul către mine. „Scris“ cu o „cerneală“ cu mult mai rezistentă decât cea din stilou: feromonii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Din nefericire pentru noi toți, a fost și primul plecat în lumea celor drepți și asta pentru că dobândise o slăbiciune cardiacă la Revoluție, care ulterior l-a răpus. Acum se odihnește la Cimitirul Eroilor din Brăila și amintirea lui îmi frânge aripile și parcă îmi doboară așteptările, dacă mai pot ele exista astăzi, sau cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și nicăieri, așa cum își construiseră lumea străbunii noștri; eram peste tot
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]