3,726 matches
-
raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
împărțit intr-o secțiune de aur cu simbolul Φ. Raportul de aur este un număr irațional care poate fi calculat din ecuația: Care conduce la: Această ecuație algebrică de gradul al doilea are două soluții (rădăcini): Deoarece "φ" este o fracție cu numitor și numărător pozitiv, "φ" este întotdeauna pozitiv: Mulți artiști și arhitecți și-au proporționat lucrările conform raportului de aur, considerând că acesta conferă lucrării o estetică plăcută. În matematică acest raport are proprietăți interesante, și mai poate fi
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
au intrigat pe oameni încă din antichitate. Se spune că atunci când Hippasus din Metapontum a descoperit, în secolul V î.Hr., că Φ este un număr care nu este nici întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum Φ se repetă la infinit fără a prezenta nici o repetiție sau regularitate a pricinuit o adevărată criză filozofică. Unele surse susțin chiar că pitagoreicii au sacrificat
Secțiunea de aur () [Corola-website/Science/311883_a_313212]
-
studiat și "Elementele" lui Euclid, fiind, cu precădere, atras de celebrul postulat al paralelelor, căruia încearcă să-i dea o demonstrație. Se ocupă și de problema coeficienților binomiali, care apar în triunghiul lui Pascal. S-a ocupat și cu teoria fracțiilor analizând problema egalității a două rapoarte prin fracții continue. Lucrările lui Khayam vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole. În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască, împreună cu alți mari învățați ai vremii, un obsevator astronomic
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
atras de celebrul postulat al paralelelor, căruia încearcă să-i dea o demonstrație. Se ocupă și de problema coeficienților binomiali, care apar în triunghiul lui Pascal. S-a ocupat și cu teoria fracțiilor analizând problema egalității a două rapoarte prin fracții continue. Lucrările lui Khayam vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole. În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască, împreună cu alți mari învățați ai vremii, un obsevator astronomic. Aceștia au determinat lungimea anului solar cu o
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
numere prime și conjectura lui Bachet referitoare la descompunerea unui număr întreg în patru pătrate perfecte. Numele lui apare aproape peste tot în matematică. Astfel, este celebră teorema din teoria grupurilor care îi poartă numele, o altă teoremă referitoare la fracțiile continue, precum și ecuația diferențială a lui Lagrange. În analiza matematică el a dat formula restului pentru dezvoltările în serie Taylor, formula creșterilor finite și formula de interpolare; a introdus metoda multiplicatorilor pentru rezolvarea problemei aflării extremelor condiționate. În algebră a
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
creșterilor finite și formula de interpolare; a introdus metoda multiplicatorilor pentru rezolvarea problemei aflării extremelor condiționate. În algebră a elaborat teoria ecuațiilor (a cărei generalizare este teoria lui Galois), a găsit metoda de calcul aproximativ al rădăcinilor ecuațiilor algebrice cu ajutorul fracțiilor continue, metoda de separare a rădăcinilor ecuațiilor, algebrice, metoda de eliminare a variabilelor dintr-un sistem de ecuații. În domeniul ecuațiilor diferențiale, Lagrange a elaborat teoria soluțiilor singulare, precum și metoda variației constantelor. În fizică, precizând principiul minimei acțiuni și utilizând
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
gradul acelei variabile în acel monom. Pentru că formula 2, gradul unei variabile fără exponent este unu. Un monom fără variabile se numește "monom constant", sau doar "constantă". Gradul unui termen constant este 0. Coeficientul unui monom poate fi orice număr, inclusiv fracții, numere iraționale sau negative. Un polinom construit cu o singură variabilă se numește univariat. De exemplu, este un monom. Are coeficientul -5, variabilele sunt "x" și "y", gradul lui "x" este doi, iar gradul lui "y" este unu. Gradul întregului
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
acestor depozite este redusă(cca. 4-5 m.), elementele constitutive fiind elementele grosiere semirulate, de proveniență sedimentară. În zonele de versant, fundamentul stâncos este parazitat de o crustă deluvială, reprezentând în general, o alterare “în situ” a rocii din subasment, cu fracții granulometrice în spectrul de argilă-nisip, de culoare cafeniu-roșiatică, dezvoltată pe grosimi variabile(0.5- 3.5m.). Morfologia naturală a terenului , local a fost corectată prin intervenții antropice, rezultate în urma lucrărilor de sistematizare pe verticală. Materialul rambleiat, s-a depus în
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
număr este numit „algebric” dacă este soluția unei ecuații algebrice cu coeficienți raționali, de genul x-3x+3=0. Numărul irațional formula 6, de exemplu, este algebric, în timp ce numerele e și π s-a demonstrat că sunt transcendente. Numerele iraționale sunt întotdeauna fracții zecimale cu un număr nesfârșit de zecimale, neperiodice. În scris, zecimalele cele mai puțin semnificative se reprezintă simbolic cu 3 puncte "..."; de exemplu π = 3,1415926... , sau e = 2,7182818... Dacă un număr zecimal oarecare are un număr infinit de
Număr irațional () [Corola-website/Science/308891_a_310220]
-
π este cunoscut ca identitatea lui Euler: de unde rezultă că Mai mult, folosind legile exponențierii, numită și formula lui de Moivre. Numărul "e" poate fi reprezentat ca număr real în mai multe moduri: ca o serie, ca produs infinit, ca fracție continuă, sau ca limita unui șir. Principala reprezentare, mai ales în cursurile de analiză matematică introductivă este limita ca și seria dată prin evaluarea seriei de puteri pentru "e" la "x"=1. Există și alte reprezentări mai rare. De exemplu
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
șir. Principala reprezentare, mai ales în cursurile de analiză matematică introductivă este limita ca și seria dată prin evaluarea seriei de puteri pentru "e" la "x"=1. Există și alte reprezentări mai rare. De exemplu, "e" poate fi exprimat cu ajutorul fracției: Sau, în formă mai compactă: Care poate fi scrisă mai elegant permițând și zero: Numărul de zecimale ale lui "e" cunoscute a crescut dramatic în ultimele decenii. Aceasta se datorează atât creșterii performanțelor calculatoarelor, cât și dezvoltării de algoritmi. formula 57
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
casa de pariuri (profit + miza) în cazul unui eveniment câștigător și la care ați pariat o miză de o unitate (ex. 1 leu). Cota Britanică (formatul fracționar) este reprezentată printr-un număr rațional ("X"/" Y") indivizibil scris sub formă de fracție ordinară. Numitorul "Y" reprezintă miza în unități pe care trebuie s-o parieze pariorul, pentru a avea un profit de "X" unități în cazul unui eveniment câștigător. Se poate transforma foarte ușor în formatul zecimal 'calculând' fracția și adunând 1
Pariuri Sportive () [Corola-website/Science/305564_a_306893]
-
sub formă de fracție ordinară. Numitorul "Y" reprezintă miza în unități pe care trebuie s-o parieze pariorul, pentru a avea un profit de "X" unități în cazul unui eveniment câștigător. Se poate transforma foarte ușor în formatul zecimal 'calculând' fracția și adunând 1. "Exemplu:" o cotă de 1/4 în sistemul britanic înseamnă a rezolva calculul 1/4+1, adică 0.25+1, deci 1.25. O cotă de 3/1 înseamnă 3/1+1, adică 4.00. Cota Americană
Pariuri Sportive () [Corola-website/Science/305564_a_306893]
-
raportul dintre lungimea acestuia și lungimea segmentului mai scurt. Proporționalitatea respectivă a fost adoptată în diferite lucrări ale lui Platon sau ale filozofilor școlii neopitagorice care, bazați pe faptul că raportul respectiv era un număr irațional putând fi exprimat prin fracția continuă: dădeau numărului diferite simnificații mistice. Fiind singurul număr a cărui fracție continuă conține doar cifra „1”, numărul a fost definit ca „cel mai nobil număr irațional”. Termenul de „proporția de aur” ca denumire a numărului formula 2 a fost introdus
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
fost adoptată în diferite lucrări ale lui Platon sau ale filozofilor școlii neopitagorice care, bazați pe faptul că raportul respectiv era un număr irațional putând fi exprimat prin fracția continuă: dădeau numărului diferite simnificații mistice. Fiind singurul număr a cărui fracție continuă conține doar cifra „1”, numărul a fost definit ca „cel mai nobil număr irațional”. Termenul de „proporția de aur” ca denumire a numărului formula 2 a fost introdus abea în 1835 de către matematicianul german Martin Ohm. Problema proporțiilor optime nu
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
număr întreg ("n" =3, 4...) Această formulă poate fi generalizată pentru a se aplica și atomilor mult mai complicați decât hidrogenul, însă în această expunere ne vom limita a ne referi doar la hidrogen (din acest motiv deîmpărțitul din prima fracție este exprimat ca un număr ridicat la pătrat). Următorul pas as fost descoperirea Efectului Zeeman, numit astfel după Pieter Zeeman (1865-1943). Explicația fizică a efectului Zeeman a fost dată de Hendrik Antoon Lorentz (1853-1928). Lorentz a emis ipoteza că lumina
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
când s-a dezvoltat metoda modernă de împărțire, numită metoda șahului, deoarece a fost inspirată de unele mișcări pe tabla de șah. Unele din primele descoperiri matematice țin de extragerea rădăcinii pătrate, a rădăcinii cubice, rezolvarea unor ecuații polinomiale, trigonometrie, fracții, aritmetica numerelor naturale, etc. Acestea au apărut în cadrul civilizațiilor akkadiene, babyloniene, egiptene, chineze și civilizațiile de pe valea Indului. În Grecia antică, matematica, influențată de lucrările anterioare și de specificațiile filosofice, generează un grad mai mare de abstractizare. Noțiunile de demonstrație
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]