3,717 matches
-
soarte: Am obosit să mă nasc din idee,/ Am obosit să nu mor -/ Mi-am ales o frunză,/ Iată din ea mă voi naște,/ După chipul și asemănarea ei, ușor/ Seva răcoroasă o să mă pătrunză/ Și nervurile îmi vor fi fragede moaște;/ De la ea o să învăț să tremur, să cresc,/ Și de durere să mă fac strălucitoare;/ Apoi să mă desprind de pe ram/ Ca un cuvânt de pe buze./ În felul acela copilăresc/ În care/ Se moare/ La frunze.//". Am obosit) Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei rețete, străbătute, din când în când, de nervuri, sub forma unui strigăt: " Mi-am ales o frunză,/ Iată din ea mă voi naște,/ După chipul și asemănarea ei, ușor/ Seva răcoroasă o să mă pătrunză/ Și nervurile îmi vor fi fragede moaște;/ De la ea o să învăț să tremur, să cresc,/ Și de durere să mă fac strălucitoare;/ Apoi să mă desprind de pe ram/ Ca un cuvânt de pe buze./ În felul acela copilăresc/ În care/ Se moare/ La frunze.//" (Am obosit) Un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de ani, În Tokyo și despre experiența de translator avută aici. Romanciera debutează la Începutul anilor 90. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993, vorbește, la persoana Întâi, despre o copilăria naratoarei care, la o vârstă fragedă (șapte ani), este obligată să petreacă trei ani, Împreună cu părinții - diplomați În Ministerul Afacerilor Externe - Într-o Chină post-maoistă Îngropată sub beton și ventilatoare, vara, sub beton și gheață, iarna. Beijingul anului 1972 este pentru diplomații străini trimiși aici un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tocmai datorită supradotării intelectuale, Înzestrată cu o monstruoasă voință de viață. Romanciera debutează la Începutul anilor 1990. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993, vorbește, la persoana Întâi, despre o copilăria naratoarei care, la o vârstă fragedă (șapte ani), este obligată să petreacă trei ani, Împreună cu părinții - diplomați În Ministerul Afacerilor Externe - Într-o Chină post-maoistă Îngropată sub beton și ventilatoare, vara, sub beton și gheață, iarna. Beijingul anului 1972 este pentru diplomații străini trimiși aici un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu ai alegere, nu ai timp,/ fă-ți din ele inel, prinde-l de gol,/ fă-ți din ele frânghie/ încleștează-te strâns..." Retrăiește cu aceeași pasiune de-odinioară identitatea cu natura: "am pierdut lungimea de undă a pădurii/ întâia, frageda identitate, când erau frunze cutremurate/ și țipam cu țipătul rupt al nervurii... În elemente și cântec, li-s aproape,/ și totuși străină și surdă chemării". Volumul " Oricine și ceva" încearcă, la nivelul sugestiei, să creeze sau să ascundă probleme: Am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din părinți" poartă aparent lumea începuturilor în care nunta, nașterea, viața stau în lumina unor concepte care vizează o lume liberă în afara constrângerilor. A. Păunescu se întoarce la folclor, imaginația lui este robustă, clocotitoare, spiritul inventiv.1 Astfel, miei "prea fragezi", rupți dintr-o lume a ținuturilor reci, vin spre "așezări" gata oricând să se "răstoarne" în părinți, dacă e "frig primejdios". Obiceiul este familiar, din moși-stră moși se petrece așa. Mieii nu vor încerca să-și depășească condiția: "și mieilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cercetată și cunoscută. Lipsesc rapoartele oficiale în domeniu și, în general, populația este prea puțin preocupată de această problemă, deși indicatorii prezenței acestui fenomen sunt din ce în ce mai vizibili. În plus, în gospodăriile rurale se obișnuiește ca minorii să muncească de la vârste fragede, în dezacord total cu capacitățile lor și cu legislația în vigoare. Ancheta realizată în 2003 de către Institutul Național de Statistică și Organizația Internațională a Muncii relevă faptul că peste 82.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 15 și 17
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt capabile să ia măsuri eficiente de prevenire a instituționalizării. Studiul a confirmat situația anormală și paradoxală a mediului instituțional de tip rezidențial: un mediu de tip „cazon”, marcat de violență, mai ales în raport cu cei nou-veniți sau de vârstă mai fragedă, dar, totodată, un mediu care, prin protecția pe care o oferă, rupe contactele cu societatea reală. De aici, șocul acuzat și resimțit de majoritatea subiecților în momentul părăsirii instituției. În absența unui suport social, tinerii apelează la soluțiile care le
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poate fi înțeleasă sau interpretată decât în funcție de contextul în care apare: valorile, credințele mediului social și familial (Ramberg, 2002). Mai mult, fenomenul necesită o abordare interculturală aprofundată, ținând cont de faptul că implică forme diferite, se manifestă la vârste foarte fragede și, în plus, este înțeles și evaluat conform unor legi și principii care, și astăzi, în unele țări, prevalează în detrimentul celor axate pe drepturile omului. Jeffry Edleson et al. (1985) au identificat o serie de factori aflați în strânsă legătură
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
agresorilor. Infidelitatea, izolarea și controlul, insultele sunt doar câteva dintre „expresiile violenței domestice” constatate (Liiceanu, 2003, p. 170). Violența extremă: „honor killings” sau „customary murders” În cultura musulmană, femeia este învățată și îndrumată către instituția căsătoriei încă de la o vârstă fragedă, bărbatul sau bărbații care reprezintă autoritatea supremă în familie având obligația să le găsească soți. Bărbații consideră, că odată căsătorite, „femeile trebuie să le fie obediente” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). În mod normal, căsătoriile sunt aranjate între familii prin intermediul prietenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Alecsandri, și că, în predare, profesorii nu făceau distincție între Eminescu și Vlahuță sub raportul importanței lor: „amîndoi treceau drept mari poeți”. Concluzia ce poate fi trasă din asemenea mărturisiri e că opțiunea pentru modernitate vine rareori la o vîrstă fragedă. Cel mai adesea, ea aparține tinereții și-i o atitudine voluntară. Bacovia și-a găsit cu adevărat „ceata”, pe simboliști, abia după ce-a descins în București ca student. Elev, de la Bacău, el a trimis versuri și lui Macedonski, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anume, pentru ca în el "să se oglindească eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și cu niște pantaloni zdrențuiți din sus și zdrențuiți din jos. Era într-adevăr dureroasă înfățișarea externă a acestui tînăr și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta, în viața lui, încă atît de fragedă! Și cu toate că el se afla în costumul celei mai crude suferințe, îți zîmbea întruna, cu atîta mulțumire, ca și cînd întreaga lume ar fi fost a lui. L-am dus numaidecît la mine acasă, i-am dat cămașă, cravata, vestă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se uita la lucruri, din prim-plan și în același timp de departe, un om lucid și perspicace ca scriitor și totuși cu un stil plăcut. Cu ochii deschiși 21 lui 1927. Era evident că și judicioase la această vârstă fragedă. Se apropiase de literatura orientală, în special de piesele japoneze no. Michel îi citea cu voce tare trilogiile romancierului rus mistic Dmitri Sergheevici Merejkovski și operele scriitorului francez antisemit și ultranaționalist Michel Barrès, amândoi în vogă pe atunci, mai ales
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
frustrătii, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi (ex. Spity, Beres, Obers, Schraml - vezi Thomas Hans: Entwicklung und Prägung în „Handbuch der Psychologie”, B/ 3, 1959, Göttingen) arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine, înregistrează un ritm de dezvoltare cu atât mai lent cu cât întârzie mai mult privarea lor de îngrijirea maternă. Ajungând la vârsta adultă, contactul afectiv și social al acestora se realizează mult
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de procesul perturbării timpurii a relațiilor copil-părinți, copil-școală, copil-societate, adică în diferitele sentimente de frustrare pe care aceștia le-au resimțit la o fragedă vârstă. Psihologii atrag atenția asupra faptului că aceste eventuale influențe negative venite din partea mediului familial sau școlar au un impact deosebit mai ales la vârsta pubertară a conflictelor, când se produc restructurări profunde în sfera personalitâții, când are loc trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un ideal mai spontan al conștiinței și mai mult atrăgător decât coercitiv. Fără îndoială, relațiile între copil și părinții săi nu sunt numai raporturi de constrângere. Există o afecțiune mutuală spontană care îl împinge pe copil, de la vârsta cea mai fragedă, la acte de generozitate și chiar de sacrificiu, la demonstrații emoționale, care nu îi sunt în nici un caz prescrise. Fără îndoială, ne aflăm aici în fața punctului de plecare a acelei morale a binelui pe care o vom vedea dezvoltându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca și uitate, redescoperite cu o candoare perfect convingătoare, deși adesea jucată, reprezentată. Iată, bunăoară, parada obiectelor specific brumariene, aureolate, fără excepție, de o nedezmințită învestitură senzorială: încăpătorul "dulap obscur", ce se dovedește "dulap sacru" (va fi înlocuit, undeva, cu Fragedul cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Astenie ("Vorbiți încet, sau poate chiar în șoaptă,/ Azi sunt neputincios ca o mătasă,/ Doar sufletul îmi lunecă prin casă/ Pe marile covoare și așteaptă.// Intrarea lui în vis e-ngăduită/ De mult. S-a pregătit cu sârguință./ Hainele mele fragede palpită/ Să-i înfășoare lirica ființă"), ambele incluse în aceleași memorabile Versuri, dau seama de faptul în spatele viziunilor gracile ale debutantului Emil Brumaru se află o conștiință perfect trează, care, tentată fiind de finalitatea inerentă oricărui act artistic, atingerea purității
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spațiu-timp paradiziac al copilăriei și al adolescenței. Tot ce îl înconjoară, de la elementele de recuzită la vestimentație, practic toți indicii identitari care îl definesc poartă însemnele unei vetusteți purtate cu emfază drept herb existențial. Detectivul poartă "cel mai moale și fraged costum/ c-un înger brodat sub rever și cu nasturi uciși în mătasă", se ascunde în "vechiul dulap/ plin cu jachete și rochii din marea sufragerie" sau fuge "la vechiul bufet cu borcane lucioase și-adânci" din aceeași sufragerie veche
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vîrsta copiilor sacrificați, ei să cadă sub cuțitul rabinului înainte ca furtuna patimilor să le fi zdruncinat inimile și să le fi înfiorat trupul". Înainte de a fi golită de sînge, victima va fi flagelată (abatele arată urmele biciului de pe carnea "fragedă și roz") și dacă e vorba de un băiat, el va fi castrat în mod odios. "O altă atrocitate, ne spune tot abatele, se practică în asasinatele talmudice și constă în murdărirea, sfîșierea și distrugerea părților virile ale victimei. Cînd
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vom înainta în cunoașterea aspectelor sale esențiale. Cred că un bun punct de pornire pentru explicarea acestei concepții îl constituie teoria sa asupra imaturității copilului. Vechea pedagogie, spunea Dewey, privea imaturitatea ca o lipsă, ca un aspect negativ al vîrstei fragede, căreia i se opunea maturitatea adultului. În consecință, procesul educației era înțeles ca o trecere de la imaturitate la maturitate, de unde rezulta fixarea ființei umane într-un stadiu în care nu mai este cu putință creșterea. Pentru J. Dewey însă imaturitatea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mediul ambiant, ideea creării condițiilor pentru manifestarea liberă a copilului (deși activitatea liberă este împletită cu activități conduse, în care sînt antrenați toți copiii); s-a păstrat, de asemenea, ideea respectului ce se cuvine făpturii umane aflată la cea mai fragedă vîrstă. Bogată în sugestii este concepția Mariei Montessori cu privire la educația adolescenților. Aceștia trebuie să experimenteze viața socială; în acest scop vor trăi departe de familie, cîștigîndu-și singuri existența, muncind: "Munca adevărată, serioasă și schimbul real al muncii ce se face
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucrul manual să rămînă piatra de temelie a educației", 6, p. 54). Activitatea manuală, aprecia Ferrière, asigură un progres al dezvoltării copilului sub toate aspectele: fizic, intelectual, socio-moral (desfășurată în grup, cultivă simțul social, solidaritatea, caracterul; lucrînd de la o vîrstă fragedă, copiii dobîndesc interes față de muncă și stimă față de cei ce muncesc). În școala pe care o are în vedere acest pedagog, toți copiii muncesc, dar munca trebuie să fie liberă, în sensul că fiecare își poate alege un domeniu sau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să ajute procesul de dezvoltare al copiilor proveniți din medii socio-culturale defavorizate. Astfel, în această direcție se bucură de o apreciere sporită contribuția instituțiilor preșcolare, întrucît ele oferă copiilor un mediu educativ capabil să stimuleze dezvoltarea lor la cea mai fragedă vîrstă. Se poate aprecia deci că, dacă pînă către anul 1965, învățămîntul a cunoscut mai ales o creștere cantitativă, odată cu conștientizarea fenomenului de "criză" și a necesității adecvării educației la schimbare și la realitățile economico-sociale, sistemele educative au fost mai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]