3,612 matches
-
Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste, recunoaștere și importanță. Stârnită de lipsa de apreciere, mânia poate fi înțeleasă ca un strigăt de eliberare de durerea asociată cu sentimentul de insignifianță" (p. 120). Oamenii constant furioși, nervoși sunt oameni nesiguri; ei "sunt atât de obsedați de a-i face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie psihoterapeutul american nu au învățat să meargă cu încredere pe propria lor cale bine aleasă" (p. 113). Semn al neîncrederii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numele lui Vasile G. Butză, la vremea aceea student al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles 1. Asupra să plana atunci suspiciunea că l-ar fi înșelat pe novicele lui tovarăș, cel puțin așa a reieșit din epistolele mamei furioase și îndurerate, dispărând cu vreo 80 de franci, ce aparțineau lui Victor Eminescu; acuzația mamei se oprea și asupra lui Florian Becescu, poetul neurastenic al Piteștilor începutului de veac XX, dar în urma verificărilor Legației României de la Bruxelles, acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mai puțin de seninătate. Sunt pur și simplu niște oameni goliți de sentimente, care se întorc acasă la ei. Expresia fețelor ascunde un vid, același pe care tocmai l-au descoperit. Ca toate marile filme, Twelve Angry Men (Doisprezece oameni furioși), realizat de Sidney Lumet în 1957, e un film complex. El apără principiul care e chemat să stea la baza justiției într-o țară democratică: principiul îndoielii 1. Găsim aici un bun subiect de reflecții psihosociologice asupra convingerii. Putem vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Crimeea). 66 Luntrașul (ital.) 67 salvamar (ital.) 68 Atenție la pisici. (ital.) 69 O tânără aristocrată a fost zidită de vie (ital.). 70 Când Scila se scăldă, prinse să se transforme într-o creatură monstruoasă cu șase capete de câini furioși. Și de atunci încolo a început și îndeletnicirea ei de monstru marin pe coasta calabreză. Și ea ca și Caribda, semănau spaimă asupra marinarilor care treceau prin strâmtoare. (ital.) 71 Grozama e floarea care crește în deșert... Frumusețea ei arată
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
-lea, a dezrădăcinat milioane de oameni sărăcind grupuri numeroase pentru a-i Îmbogăți pe câțiva, generând șomaj pe scară largă În timpul depresiunilor ciclice și producând societatea masificată modernă, a devenit evident că cei afectați de aceste manifestări violente devin pasionați - furioși, temători și resentimentari cu toată pasiunea.” (p. 140) Hirschman arată astfel construcția ideologică a termenului, demonstrând contigența sa istorică. Evoluția gândirii asupra intereselor de la stadiul de păcate la statutul de asceză și apoi re-problematizarea acestora demonstrează limitele paradigmelor care consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
probleme, poziții, sentimente. De exemplu, în conflictul cu portocala din secțiunea precedentă, poziția tuturor elevilor era că fiecare soră dorea să aibă portocala, pe când interesele erau altele. Ele însă aveau doar o singură portocală. Fiecare era frustrată, nemulțumită si chiar furioasă de situația creată. Pentru a descoperi aceste lucruri, rugați elevii să vă povestească despre un conflict si încercați să identificați împreună aceste momente. Gândiți-vă la un conflict pe care l-ați observat sau trăit recent: Despre ce a fost
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
emoțională. Un procedeu de a evita escaladarea emoțiilor negative este folosirea propozițiilor focalizate pe „Eu”. Aceste propoziții pun accentul pe starea emoțională a persoanei ce vorbește, si nu pe persoana cărei i se referă mesajul. De exemplu: „Eu mă simt furioasă atunci când tu mă întrerupi, deoarece mi se creează impresia că ție nu îți pasă de părerea mea.” Dacă am folosi mesaje de genul: „Nu mă asculți niciodată până la urmă si ești un interlocutor insuportabil”, este foarte simplu să-ți dai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ar putea încerca să se analizeze pe ei înșiși în situații de furie si să încerce să raporteze lecțiile învățate si la alte persoane /situații. Solicitați elevii să întocmească o listă cât mai mare de situații în care ei devin furioși (de exemplu devin furios atunci când fratele meu..... etc.). Cereți-le mai apoi să descrie (pentru fiecare caz) cum își manifestă furia (de exemplu, pe fratele mai mic îl bat, părinților le răspund grosolan etc.). Rugați-i să își aducă aminte
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea cerc aflăm lăcomia, în al patrulea sînt avarii și risipitorii, al cincilea cuprinde furioșii, al șaselea, în cetatea Dite găzduiește ereticii, a șaptea bolgie are trei straturi: primul, cu violenții împotriva aproapelui, ce adună ucigașii și tîlharii; al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și gesturi străine cu o ușurință uluitoare și memora extraordinar amănuntele. Faulques o auzise spunându-le pe nume portarilor, chelnerilor și taximetriștilor. Își Însușea orice argou, orice accent și spunea vorbe urâte cu o ușurință elegantă - sângele italian - ori de câte ori era furioasă. Avea și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi slugăreau pe alții În silă, visând la revoluții care să-i descăpățâneze, și al celor care Își jucau rolul cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
un argument suprem al predestinării - va și muri. Măcar pentru a adeveri că avusese dreptate când spunea că el aparține acelor scriitori din care rămâne poziția, nu opera. Sentimentul dominant al jurnalului lui Pierre Drieu la Rochelle e ricanarea. O furioasă neputință ce proiectează necontenit imagini În care el, triumfător, Își contemplă dușmanii prăvăliți În țărână. Previziunile sale istorice sunt de-o cumplită luciditate. Desfășurarea ulterioară a evenimentelor le-a confirmat Într-o proporție covârșitoare: „... ce-aș mai vrea să văd
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nașterii mele mic-burgheze și franțuzești. La douăzeci de ani, visam să devin englez sau american sau german, să nu rămân, În orice caz, francez. Mai târziu, am visat de asemenea să fiu rus. Aș fi vrut să fiu cel mai furios dintre războinici și În același timp să mă mențin Într-o asceză absolută, Într-o detașare totală. Ce m-a oprit să fiu comunist? Ascunzișurile mele mic-burgheze și neîncrederea evreilor. Dar simțeam că acolo se află reîntoarcerea la valori. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au păcălit spunîndu-i că era fiul lor natural. Într-un tîrziu, el a descoperit adevărul însă nu le-a adus la cunoștință acest lucru. Cînd, în prezența lui Eck, copilul le-a mărturisit totuși părinților că aflase, aceștia au exclamat furioși: "Cum! Mincinos mic! Știai că nu-ți spunem adevărul și ai tăcut din gură!" Discutînd despre auto-amăgire și autoiluzionare ne-am concentrat atenția asupra a două cazuri diferite de înșelătorie, cel al membrilor Pentagonului și cel al unor femei americane
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Ardeal și Banat l-au alungat, răzbunîndu-se pe rudele lui din Mesia. Tăblița 32 ne amintește acele timpuri grele și pline de răutate și venin. ,,Conducătorul Bazorio împreună cu geții săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ireversibile? Cum ar putea face profunda, ireparabila eroare a vieții lor să intre în opoziție? îmi amintesc de o scenă petrecută, cu mulți ani în urmă, în biroul lui Laurențiu Fulga, pe atunci vicepreședinte fac totum al Uniunii Scriitorilor. Apare furios, neanunțat, un poet proletar, în costum Mao și cu o șapcă tot Mao, pe cap. Era întors recent dintr-o delegație de scriitori din China, despre care D.R. Popescu îmi povestea, la Cluj, detalii savuroase. Pe scurt, poetul proletar, al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vor oferi pomezi și rezerve de chinină. După verificare, instrumentele și materialul fotografic sunt atent ambalate, protejate de ploaie într-o pînză etanșă. Se stinge jarul și se încarcă șeile elefanților. Merg drept înainte. Spre ținuturi nenumite și spre populații furioase, fără viori și fără alexandrini. Direcția e menținută cu busola de marinar. Asta seamănă în sfîrșit cu viața adevărată, liberă și gratuită. Să deschizi drumuri spre necunoscut, dacă nu spre Dumnezeu sau spre tine însuți. Ridicola mică enigmă a sinelui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în finlandeză desemnează tot ce ține de curățare, dezinfecție, inclusiv purificare etnică. Bestseller deja în țările nordice înainte de a cuceri restul Europei, romanul e o poțiune magică ce arde pereții interni pe măsură ce coboară în tine. De la dezgust silențios la mîntuire furioasă, cele două protagoniste pe care nimic nu părea să le apropie, Zara și Aliide, sfîrșesc prin se îmblînzi reciproc și a-și împărtăși violențele cărora le-au fost victime și care le-au condus la o rușine dureroasă de propriul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite numai de fiare sălbatice și printre piscuri înalte, gol, rănit la mâini și desculț, mergea pe cărări aspre și neumblate, marele în vitejii și furiosul ca un leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri singuratici, Cu cedri-a căror frunte se-nalță pîn' la nori, Cu munții săi gigantici, din cari furioase Șiroaie cad și umplu prăpăstii negricioase Cu zgomote și urlet ce umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dragostea violentă, de aparent stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea nu mai lucea; Vijelia furioasă, Cerul chiar se clătina. Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uitat. În noaptea asta neagră să meargă-a mea durere Spre cerul fără milă de nori acoperit; Căci nimini nu m-aude acuma în tăcere, Căci nimini nu mă vede, și asta am dorit! Suflați și voi acuma, o, vânturi furioase, Prin munții cei gigantici, prin văile adânci; Suflați pe mări întinse, și undele spumoase Făceți-le să geamă spărgîndu-se de stânci. Precursor al lui Bacovia, Radu Ionescu introduce primul în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lume pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț al depărtărilor lăuntrice, LCF, 2001, 4; Ion Roșioru, Poezia miturilor fundamentale, CL, 2001, 5; Romul Munteanu, O viață trăită, o viață visată. Memorii - Jurnale. 1993-2001, București, 2001, 314-315; Barbu Cioculescu, Un liric furios, RL, 2002, 46; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 133-135; Vasile, Poezia, 289-293; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 103-105. A. St., C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele dintre adevărat și fals, realitate și reproducere se dizolvă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe mama lui Într-o călătorie pe ocean, de la New York la Bremen, În Germania. La Întoarcere, vaporul lor a intrat Într-una dintre cele mai puternice furtuni care avuseseră loc pe atunci. În timp ce vasul era azvârlit de colo-colo de valurile furioase, pasagerii Înfricoșați se Încleștau de balustradele de pe culoare, rugându-se să scape cu viață. L-am Întrebat pe tatăl meu dacă era și el speriat. „La Început am fost”, a spus el, „dar după aceea l-am zărit pe căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]