12,418 matches
-
ales că și eu am practicat baletul timp de nouă ani, așa că am o motivație specială pentru a fi pasionată de spectacole de balet, de tablouri cu balerine, costume de balet... și alte elemente ale acestei arte minunate. Apropo, în galeria de pictură vizitată în prima parte a zilei era doar un singur tablou cu balerine al lui Degas, deși se știe că acesta fost pasionat de frumoasele dansatoare mult timp... Am avut intenția să fac fotografii la spectacol, dar nu
JURNAL LONDONEZ (10) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346612_a_347941]
-
Al.Florin Țene. La rubricile “Poezie “ și “Proză “ descoperim poezii și proză scurtă, de bună calitate, ale scriitorilor: Silvia Goteanschii, Maria Apetroaiei, Gheorghe Vicol, Valentina Becart, Vasile Ilucă, Marioara Vișan, Lucica Sava, Carașca Tănase, Florina Dinu, Virgil Stan, Daniel Grozavu. “Galeria artelor “ cuprinde numeroase articole, eseuri, dezbateri și însemnări pe marginea unor importante evenimente culturale din țară și străinătate, la unele fiind implincată și Liga scriitorilor Români.Aceste materiale sunt semnate de:Vasile Florea, Mihai Zaborilă, Hunor Crișan, Susanna Patras, Irina
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-EVENIMENT REVUISTIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350969_a_352298]
-
o seamă de personaje „ieșite din peisaj”, foști artiști, vedete ale timpului lor, dar care au ales să se dedice credinței și căutării divinității, sunt grupate sub genericul „Departe de lumea dezlănțuită”. Un capitol aparte îl constituie apoi o consistentă galerie de portrete de muzicieni, dirijori, profesori, compozitori, pianiști, violoniști, etnomuzicologi, cu aferentele cronici de concerte, note și interviuri de specialitate, atestând solida formație profesională a Marianei Cristescu. Volumul este dedicat, de fapt, momentului aniversar ce a marcat, în această vară
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
lor. Și pentru că pictorul trăiește dăruindu-se semenilor săi și prea puțin pentru el, multe din tablourile sale au destinație caritabilă. Alte informații au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele, că are lucrări în galerii de artă particulare și de stat, în nenumarate muzee din Europa, USA și Canada, în colecții particulare precum în colecțiile a trei regi, a unui împărat și a unei ducese. Am făcut următorul pas, cel care mă ducea în fața artei
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
principal al volumului, întrețes căi de comunicație, amintesc de o geografie literară ... O altă ciudățenie tehnică este meteahna de a dedică, multe din poezii sunt dedicate, jumătate de volum, astfel că în paralel cu lumea textului poetic se formează o galerie de personaje, un auditoriu cuminte, discret, însă cu o mare forță, însuflețit doar prin invocare, toate cunoștințele poetei sunt investite de poeta prin simpla numire în personaje (mama, tatăl, mă grand-mère Floarea, mes grands-parents Ilusz et Mihaly ) Angela Nache-Mamier reînvie
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) De aproape două mii de ani fiecare stăpânire care a trecut prin Munții Apuseni a exploatat aurul lor. În galeriile minelor de la ROȘIA MONTANĂ au fost descoperite între anii 1786-1855 „Tăblițele Cerate” prin care se confirmă existența acestei mine de aur din anul 131 AD, atestând documentar și una dintre cele mai vechi localități europene numită Alburnus Maior (Roșia Montană
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
l-au găsit din abundență! Găsind aur în albia râurilor, au tot urcat pe firul lor și au început să facă gropii, să-l caute și-n adâncime, era logic, a fost cu succes. Astfel au apărut primele gropi, primele galerii pe marginea pâraielor, a râurilor, fiindcă în credința lor practică aurul venea din adâncuri! Geto-dacii au observat îndeletnicirile agatârșilor și au început să caute și ei aur în albiile râurilor sau prin mineritul primitiv și au adunat mult aur. Atât
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
ce fisurau stâncile pe care le desprindeau mai ușor în căutarea aurului. Astfel, înainte de venirea romanilor, geto-dacii se îndeletniceau și cu mineritul aurului. În anul 2000 o echipă de arheologi francezi a făcut cercetări la Roșia Montană și a descoperit galerii vechi de mină cu susțineri din lemn. Cercetări cu Carbon 14 demonstrează că aceste bârne erau dinainte de Christos! EPOCA ROMANĂ. Înfrângerea Daciei în 106 AD a însemnat, întâi de toate, pentru Imperiul Roman 164 de tone de aur și 331
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
provincie. Descoperirile arheologice arată o mare dezvoltare romană la Roșia Montană. Mineritul a fost profitabil și pe lângă minerii adulți din alte părți ale imperiului, numiți hospites, cu experiența și tehnica acelor vremuri, ce cunoșteau și metode de evacuarea apelor din galerii folosind cu mijlocul roatele cu cupe, erau aduși și sclavi. Munca cea dură și grea o făceau sclavi, care odată băgați în mină nu mai ieșeau decât morți, fiindcă acolo traiau și săpau după aur până la epuizare și moarte. Inginerul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
băgați în mină nu mai ieșeau decât morți, fiindcă acolo traiau și săpau după aur până la epuizare și moarte. Inginerul miner Valentin Rus care a scris o documentată istorie a mineritului la Roșia Montană și ne-a fost ghid în galeriile romane a le minei, ne-a spus: „mulți sclavi din mină cereau să devină gladiatori și să se lupte pe viață și moarte decât să mai rămână în întunericul minele de aur de aici”. În contrast, gladiatorii care nu dădeau
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit și alți meseriași ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităților miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo șapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu profil diferit, boltit, susținut de zidărie uscată din piatră cioplită. După înfrângerea regatului ungar în 1526, Transilvania devine principat autonom dar vasal otomanilor, care nu își aduc prea
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit și alți meseriași ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităților miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo șapte kilometri sunt prelungite cu alte galerii cu profil diferit, boltit, susținut de zidărie uscată din piatră cioplită. După înfrângerea regatului ungar în 1526, Transilvania devine principat autonom dar vasal otomanilor, care nu își aduc prea mare contribuție în minerit, doar în colectarea aurului prin toate mijloacele
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
reiese din raportul baronului Ignatz von Born, ce a fost trimis de curtea imperială la Roșia Montană pentru un raport amplu despre starea și performanța mineritului, după cum scrie și inginerul miner Valentin Rus în istoria sa. Ei au deschis noi galerii, cărora le-au dat denumiri religioase ca: „Sfânta Treime”, „Înălțarea Domnului” sau „Sfânta Cruce”, ultima fiind cea mai lungă și bogată în care vagoneții de lemn pe șine din lemn au fost treptat înlocuite cu cele din fier. Astăzi, când
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
românească a fost nepricepută și obstruată, în fel și chip, de fosta stăpânire. Au trecut niște ani buni până ce mineritul la Roșia Montană sub administrație românească să atingă ritmul anterior războiului, și într-un deceniu a reușit exploatări pe noi galerii în lungime de 20 Km. Când totul începuse să meargă ca pe roate a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea și exploatarea României de către eliberatoriI sovietici, naționalizările și sovromurile impuse. Naționalizarea din 1948 a trecut automat toate asociațiile și societățile
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
la suprafață, chiar dacă nu a fost la cel mai ridicat nivel, a reușit să exploateze minereu din care se extrăgea 340 Kg de aur și 1.800 Kg de argint pe an. Din 1974 exploatarea subterană s-a sistat și galeriile au fost părăsite împreună cu o mare parte din utilajele din ele. DUPĂ DECEMBRIE 1989, s-au instalat la guvernare oportuniști și parveniți dornici să se îmbogățească mai rapid decât încrâncenații capitaliști. Capitaliștii străini, în patologica lor stare de înavuțire și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
Roșia Montană s-a închis, punând în șomaj de mizerie 450 de angajați. Cifrele sunt din volumul „ROȘIA MONTANĂ - AUR și ARGINT” lucrare scrisă de inginerul miner Valentin Rus, director al Societății Roșiamin. Astăzi autorul este și ghid turistic ale galeriilor romane din Roșia Montană și nădăjduiește ca, odată și odată, fostele galerii miniere să fie amenajate în cel mai mare muzeu minier al Europei, pentru că atât ca lungime cât și în timp istoric este pe primul loc. După 1989, în
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
angajați. Cifrele sunt din volumul „ROȘIA MONTANĂ - AUR și ARGINT” lucrare scrisă de inginerul miner Valentin Rus, director al Societății Roșiamin. Astăzi autorul este și ghid turistic ale galeriilor romane din Roșia Montană și nădăjduiește ca, odată și odată, fostele galerii miniere să fie amenajate în cel mai mare muzeu minier al Europei, pentru că atât ca lungime cât și în timp istoric este pe primul loc. După 1989, în întreaga Românie, industria mineritului a intrat într-un declin rapid până la închiderea
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
o mână. Erai atât de al meu încât, nimeni nu-mi putea scoate ochiul pereche, tăia piciorul drept sau tăia o ureche! Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebun mi te-a smuls din piept deși te ascunsesem în inimă. GALERIA MEA CU POEME MUTE Din tot ce am, nimic nu-mi aparține, doar viața! Am adus atâta iubire în ea, încât, devenită pictoriță, am pictat în fiecare zi, câte un poem mut dar atât de viu! Aici, în vârful degetelor
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
Am adus atâta iubire în ea, încât, devenită pictoriță, am pictat în fiecare zi, câte un poem mut dar atât de viu! Aici, în vârful degetelor, se află totul iar mâinile îmi pun truda în oglindă. Viața mea e o galerie cu tablouri vii, cu poeme mute de atâta culoare și bucurie! URNA SUFLETULUI MEU În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! LACRIMA DE
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
lansarea volumului FAMILIA ȚENE - Destine contemporane, închinat de Mariana Cristescu cuplului Al. Florin Țene și Titina Nica Țene, care și-au dăruit talentul, energia și puterea de muncă literaturii române și care și-au sărbătorit de curând nunta de aur. Galeria de artă a cotidianului „Cuvântul liber“, în cadrul proiectului „Punți de lumină“, a găzduit, în acest răstimp, Expoziția de icoane neobizantine a artistului plastic Călin Bogătean. Sărbătoarea Culturii Române la Târgu Mureș s-a încheiat cu un somptuos dineu, ale cărui
ÎN 21 IUNIE 2013, LA TÂRGU MUREŞ A AVUT LOC SĂRBĂTOAREA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345708_a_347037]
-
S-a născut la 25 august, Craiova. 1997- Absolvă Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Craiova. 2004- Absolvă Facultatea de Arte Plastice (Grafică), din cadrul Universității Naționale de Arte București. EXPOZIȚII PERSONALE ȘI COLECTIVE 1996-1999- Grafică și pictură, Galeriile ,,Cromatic”, Craiova 1999,2000- Pictură, Muzeul de Arta și Etnografie ,,Palatul Marincu”, Calafat 2002- Gravură, ,,Artjazz Club”, București 2003- Desen, ,,Atelier 35”, București 2003- Grafică, Sala Radio (Societatea Română de Radiodifuziune), București 2004- Grafică, Palatul Mogoșoaia, București 2004- Grafică, Casa
DORU CRISTIAN DELIU – GRAFICIAN, PICTOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345743_a_347072]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIMĂVARĂ BRUSC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 788 din 26 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Sosește primăvara calm Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
El! Nu se poate să-mi fac din iluzie, crez! Ce simplu e! Și totuși cât e de greu și profund oh, năpraznic e vântul Și dacă mă-nșel? Salvează-mă Doamne, că eu mă scufund! Sosește primăvara calm Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
amintiri.La om, singura ființă capabilă să evoce trecutul ca atare, memoria apare nu atât ca o facultate, cât ca o arhitectură complexă de funcții, ... VIII. VERNISAJ, de Cezar C. Viziniuck , publicat în Ediția nr. 714 din 14 decembrie 2012. Galeria de Artă "Ștefan Luchian" din Botoșani 11 Decembrie 2012 n noaptea albă mă văd pășind pe străzi troienite îmi târâi pașii grei de omăt și mă avânt aidoma lupului în galeria de artă fețe cunoscute fețe necunoscute peisaje-nghețate pe
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
publicat în Ediția nr. 714 din 14 decembrie 2012. Galeria de Artă "Ștefan Luchian" din Botoșani 11 Decembrie 2012 n noaptea albă mă văd pășind pe străzi troienite îmi târâi pașii grei de omăt și mă avânt aidoma lupului în galeria de artă fețe cunoscute fețe necunoscute peisaje-nghețate pe pereții albi măști izvorâte parcă din adâncul iadului mă atașez de-un picior de lemn frumos ornamentat și mi-e ciudă că nu-l pot lua în fund să mă odihnesc
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]