4,049 matches
-
vă sînt vărsate în cont. Discret și foarte rapid. Mai mult decît o bancă vă așteaptă un aliat cu carnetul de cecuri. Modelul enigmei se suprapune de fapt sintagmatic și semantic modelului precedent. Enunțarea enigmei Prezentarea agentului salvator Rezolvarea enigmei Generalizarea beneficiului Cunoașteți mulți oameni care surîd cînd le cereți bani? La Crédit Lyonnais veți întîlni mulți. Mai comprehensivi decît vă puteți imagina. Știați că împrumuturile imobiliare pot acoperi 80% din proiect cu rate progresive mici la început, mai mari mai
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unde nu există știri, ele trebuie inventate într-o accentuată ficționalizare a realității (o lansare de carte sau prezentarea unei personalități nu devine eveniment cultural decît atașată unui pseudo-event interpersonal: polemică sau invidie între doi confrați, animozități ireale etc.). Alături de generalizarea modelului televiziunii care caracterizează sistemul mediatic în ansamblul său (ziare preponderent iconice experiența franceză "Inforatin" sau cu pagina întîi exclusiv vizuală "Journal de Montréal"; știri flash în presa scrisă subsumate patternului videoclipului etc.), o altă caracteristică a peisajului mass-media contemporan
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de acuplare - deodată - (pornind de la ambiția biologiei de a înțelege ce este viața și ale psihiatriei de a descoperi sensul vieții), dar ele nu trebuie să volatilizeze reperele universului Economiei, să șteargă distincțiile, să ajungă să se bată câmpii prin generalizarea nevrozei, ca stare existențială, adică să se relativizeze orice punct de sprijin, orice ancoră a solidității temeiurilor adevărului. A explica orice prin orice este faza de retrogradare a științei la neștiință, când forma cunoașterii dată prin vorbire se originează în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
argument rezidă în rolul formativ pe care îl are contactul cu experiențe umane, cu personaje și aventuri ale cunoașterii ori ale trăirilor interioare închise în paginile marii literaturi. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui cu experiențe/cu revelații personale) CONCLUZIE: În concluzie, generalizarea studiului literaturii universale la toate profilurile de învățământ liceal (fie și pentru un singur an școlar) nu poate fi decât benefică, atât pentru nivelul cultural al tinerei generații, cât și pentru beneficiul unei societăți alcătuite din „cetățeni ai universului“. SUBIECTUL
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
convins că textualismul, intertextualitatea, fantezia irepresibilă ce aruncă în joc concepte și reprezentări din toate zonele cunoașterii și ale existenței sunt înțelese și „degustate“ de către cititorii avizați și, din păcate, de prea puțini dintre oamenii grăbiți ai mileniului trei. Dar generalizările sunt riscante, fiindcă oamenii se deosebesc atât de mult prin atitudinea lor față de fenomenul cultural. Pe de altă parte însă, progresul civilizației tehnologice favorizează o amploare impresionantă a evenimentelor culturale, de la festivaluri de teatru, poezie sau film la Bookfest, de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etapa a doua, cu alte cuvinte, copilul nu mai învață, ci este învățat de adulți care îi transmit spre asimilare cunoștințe procesate, considerate necesare pentru dezvoltarea lui. Această etapă oferă suportul globalizării ca fenomen definitoriu al prezentului, iar globalizarea impune generalizarea acestei paradigme a învățării. Cu alte cuvinte, putem vorbi de o potențare reciprocă între globalizare, pe de o parte, și educație, ca proces de transmitere, pe de altă parte. Mișcarea rapidă a capitalului, mcdonaldizarea ca paradigmă a raționalizării activității corporațiilor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prin care a trecut pe parcurs". Noi nu eram mai avansați și era ușor de văzut problema prin prisma ideologiei sale politice sau a intereselor sale imediate: negare și clasare în genul infamant al fantasmei nesiguranței, vituperări față de permisivitatea guvernului, generalizări pripite despre decăderea moravurilor. Era o capcană mortală pentru stânga aflată atunci la putere și pentru miniștrii săi de la Educației. O capcană din care ea n-a scăpat, dar în care au căzut și miniștri cu alte apartenențe partinice. Pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din Nord și cele din Sud, care ne rezervă câteva surprize. Câteva simplisme... O îndelungată frecventare a colocviilor, conferințelor și cursurilor de formare pe subiectul care ne preocupă în această carte mi-a oferit ocazia să aud explicații inspirate și generalizări de un comic uneori involuntar. Îmi amintesc, de exemplu, de o conferință ținută într-un auditoriu din regiunea Agen, în fața unui public alcătuit în majoritate din cadre didactice. După conferința mea, în timpul tradiționalei ședințe de întrebări și discuții cu sala
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al unei analize strict macrosociale, care limitează cauza violenței în școală la ordinea economică mondială ultraliberală, singura posibilitate de acțiune fiind abolirea acesteia. Discursul despre decadență Discursul despre decadență se folosește în primul rând de infracțiunile comise de minori pentru generalizări "filosofice", în care violența e împământenită, cum a fost, de exemplu, cazul filosofului André Comte-Sponville, în L'Événement du jeudi din 2 decembrie 1993, sub un titlu în forță: "Barbarie infantilă". Pentru acest filosof, "violența copiilor nu este o aberație
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
astfel încât să controleze mediul înconjurător în lipsa mobilității. Urbanistul prezintă „figura catastrofică” a unui individ incapabil de a interveni sau de a acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
TEFS generalizează experiența obținută din cercetările proprii și din cele ale științelor biologice, psiho-pedagogice, sociale etc. În acest sens, Cârstea (1993, p. 12) identifică două surse principale: practica domeniului, respectiv moștenirea teoretică și practică. 1. Practica domeniului TEFS poate realiza generalizări inspirându-se din practica avansată a domeniului. Pentru aceasta este nevoie de unitate, sincronizare, concordanță, lucruri care nu sunt întotdeauna posibile între teorie și practică. În realitate, se constată dealtfel prezența ambelor ipostaze posibile: teoria o ia înaintea practicii, ca
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de cercetări sunt generalizate din plin de teoria domeniului. Toate aceste aspecte, pentru contribui eficient la consolidarea teoriei domeniului, trebuiesc adaptate la necesitățile actuale și de perspectivă ale societății. 1.3. Evoluția gândirii teoretice în procesul practicării exercițiilor fizice Necesitatea generalizării experienței anterioare obținute prin practicarea exercițiilor fizice, în raport cu cerințele vieții sociale, a determinat apariția, încă din antichitate, a preocupărilor pentru stabilirea de reguli, recomandări, ulterior principii și metode, astfel consemnându-se, de fapt, începuturile gândirii teoretice în domeniul activităților corporale
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de diferite vârste; introducerea educației fizice în învățământ; apariția grupărilor sportive; înființarea instituțiilor ce pregăteau cadrele de specialitate etc. Acești factori au creat necesitatea constituirii unei baze teoretice a activităților specifice domeniului, prin stabilirea unui sistem unitar de reguli, cunoștințe, generalizări care să conducă la cunoașterea și interpretarea științifică a educației fizice și sportului ca activități sociale. Astfel, analiza contextului apariției și evoluției TEFS permite afirmația că, în prezent, TEFS este o disciplină științifică, ea îndeplinind condițiile necesare unei astfel de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
stabilește pentru educația fizică, ca și componentă a educației generale, volumul de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice pe care trebuie să le dețină individul în pregătirea pentru viață. Pedagogia oferă prețioase informații rezultate din cercetările legate de procesul instructiv-educativ iar generalizările ei permit adeseori îmbogățirea conținutului TEFS, desigur cu particularizările necesare domeniului nostru. Relația cu psihologia Cunoașterea particularităților psihice ale indivizilor la diferite vârste, a tipului de temperament sau a trăsăturilor de caracter, a nivelului proceselor senzoriale și cognitive, sunt tot
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
organic legată de teoriile disciplinelor și ramurilor sportive. Acestea din urmă se desprind și formează independent domenii de cercetare și studiu, sprijinindu-se, în dezvoltarea lor, pe principiile generale ale TEFS. La rândul ei, TEFS utilizează aceste teorii particulare pentru generalizări teoretice, pe care le pune apoi la dispoziția întregului domeniu. 1.6. Știința educației fizice și sportului și locul teoriei educației fizice și sportului în cadrul ei Conform definiției enunțate de Teodorescu (1989, nr. 6, p. 3), știința educației fizice și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dintre științele sociale și cele biologice, găsindu-și locul în rândul științelor acțiunii (Epuran, 2005, p. 23). Așa cum rezultă din figura 1, știința educației fizice și sportului reprezintă, de fapt, expresia un sistem de discipline științifice, cu diferite grade de generalizare. Astfel, putem distinge, în cadrul sistemului: discipline științifice de sinteză (Teoria și Metodica educației fizice și sportului), cu cel mai înalt grad de generalizare, care stau la baza disciplinelor teoretico-metodice specifice subsistemelor educației fizice și sportului; un grup de discipline științifice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
educației fizice și sportului reprezintă, de fapt, expresia un sistem de discipline științifice, cu diferite grade de generalizare. Astfel, putem distinge, în cadrul sistemului: discipline științifice de sinteză (Teoria și Metodica educației fizice și sportului), cu cel mai înalt grad de generalizare, care stau la baza disciplinelor teoretico-metodice specifice subsistemelor educației fizice și sportului; un grup de discipline științifice cu caracter istorico-organizatoric; un grup de discipline științifice specializate ale științelor psiho sociopedagogice; un grup de discipline științifice specializate ale științelor biologice. NOȚIUNILE
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sistemelor de acționare, care să conducă treptat la creșterea nivelului de pregătire al subiecților. Pentru a verifica gradul de realizare a obiectivelor proiectate, se utilizează diferite instrumente de evaluare. Teoria educației fizice și sportului, ca disciplină cu înalt grad de generalizare, se preocupă de formularea îndeosebi a obiectivelor generale ale domeniului. Acestea sunt (după Cârstea, 1993, p. 32): * menținerea unei stări optime de sănătate; * favorizarea proceselor de creștere și dezvoltare fizică corectă și armonioasă; * dezvoltarea calităților motrice de bază și a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe Pământ, a fost întotdeauna adevărată, și va fi întotdeauna adevărată. Această proprietate a regularității este o proprietate invariantă recunoscută, și, după cum am avut ocazia să subliniez cu ceva timp în urmă, fără principii invariante similare cu cele implicate în generalizarea precedentă a observației lui Galileo, fizica nu ar fi posibilă. A doua caracteristică surprinzătoare este faptul că regularitatea pe care o discutăm este independentă de atât de multe condiții care ar putea avea un efect asupra ei. Este valabilă indiferent
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este irezonabil de eficient chiar și în matematică; martor este modul în care am rezolvat multe probleme de teoria numerelor prin folosirea variabilei complexe. Din cele de mai sus vedem că una din principalele componente ale matematicii este extensia sau generalizarea sau abstractizarea toate sunt mai mult sau mai puțin același lucru binecunoscutelor concepte în situații noi. Rețineți, însă, că în timpul acestui proces chiar definițiile sunt modificate în mod subtil. Prin urmare, și în mare măsură acest lucru nu prea este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai târziu. Exemplul este oarecum extravagant, deoarece cele mai importante progrese în matematica pură așteaptă rareori 1800 de ani pentru aplicarea lor. Și totuși, în acest caz, putem spune cu certitudine că însemnătatea acestei aplicații a meritat așteptarea. Ca o generalizare, aș spune că, odată cu momentul de creștere al matematicii și al activității științifice (și contrar impresiilor unor oameni), a crescut și viteza de aplicare. Astfel, au fost necesari 60 de ani din momentul dezvoltării teoriei matricilor ca parte a matematicii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
funcțiilor analitice de mai multe variabile complexe: unde f este analitică în , dacă este analitică în pentru fiecare j cu toate celelalte variabile fixe. Unul din cele mai importante subiecte ale acestei teorii din punctul de vedere al aplicațiilor este generalizarea teoriei reziduurilor. Să presupunem , iar f este peste tot zero în interiorul curbei C. Atunci , unde poate fi calculată printr-un proces sistematic din f și derivatele sale în punctul . Generalizarea acestui fel de concluzii pentru integrale peste hipersuprafețe cu n
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ale acestei teorii din punctul de vedere al aplicațiilor este generalizarea teoriei reziduurilor. Să presupunem , iar f este peste tot zero în interiorul curbei C. Atunci , unde poate fi calculată printr-un proces sistematic din f și derivatele sale în punctul . Generalizarea acestui fel de concluzii pentru integrale peste hipersuprafețe cu n variabile solicită rezultate generale profunde din geometria algebrică a variabilelor n, cum ar fi teoria varietăților algebrice a lui Picard-Lefschetz. În timp ce teoria funcțiilor analitice de mai multe variabile complexe a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
principiul continuității ca pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia simțurilor; mai degrabă contraziceai această mărturie decât să asimilezi hiperbola cu elipsa. Era vorba aici doar de un soi de generalizare grăbită și instinctivă, căreia, de altfel, nu vreau să-i iau apărarea. Avem, așadar, mai multe feluri de intuiții; mai întâi, apelul la simțuri și la imaginație; apoi, generalizarea prin inducție, calchiată, dacă se poate spune așa, pe procedeele științei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]