3,763 matches
-
mai la-nde...gură vo-vo-lumul?"), Nineta Gusti (buruienoasă la vorbă, dar o persoană tristă, care a murit în mizerie, neconsolată de faptul că a părăsit-o Beligan), Dorina Done (mereu bine dispusă, tonică, dar care a murit destul de devreme, prin ...suicid!), genialul Șt. Ciubotărașu (despre care aflăm că după ce s-a mutat, cînd bea un pahar în plus, se ducea...tot la vechea locuință și, dacă nu i se dădea drumul, făcea tărăboi; actualii locatari, la un moment dat, cică i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
colegă cu tine, mă, tap bătîn!... (rînji libidinos). Mă rog.... Bău coniacul. Audi (z-ul devenea d)... te mă sfătuieti să mai monted? Teva tă meargă ti la tcoli... Păi... cel mai sigur, Caragiale. E și-n programă... e și genial... Caradiale? Audii de el! Aici, am simțit nevoia să mă reapuc de băut...Am comandat un coniac mare. L-am dat pe gît. Tii, bă Bodane, dii ti mie, că eti mai la curent cu conteporanii, Caradiale ăta are piese
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fiindcă prea vorbea în verdicte, uneori... O altă problemă: ce s-a ales de Teatrul "Giulești"? Era, după refacere, cea mai modernă sală a Capitalei! Era un confort indiscutabil să stai la un spectacol, aici! Nu uit Măsură pentru măsură (genial!), Meșterul Manole (idem), Năpasta, Woyzeck, Descăpățînarea ș.a. Și nu uit, deși eram doar elev, cînd s-au ținut la Giulești spectacole în cadrul unui festival internațional: atunci am văzut Omul cel bun al lui Șerban, de la Piatra, și atunci am privit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a dramaturgului de dinainte de '89! Și dispariția lui (aproape) definitivă, după! Sînt unii scriitori, vai!, de-un regim; și alții, de o eternitate! Paradoxul face ca ăi de-o vară să o ducă, de multe ori, mai bine decît cei geniali... E clar că Baranga a avut o existență mai liniștită decît Caragiale! Dar... cu ce preț?! Al uitării! Revenind la criticul României literare: ce spune acesta, în deschiderea fișei? "...Baranga este un Caragiale produs de cultura comunistă; ceea ce înseamnă un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trebuie să mai existe ceva, poate nici autorul nu l-a putut ghici și care îi este dat actorului să-l spună"; Încrederea în tine poate însemna și modestie"; "Trebuie să înveți să citești în palma scenei"; " O idee, chiar genială, nerealizată scenic, e un dușman de care trebuie să fugi"; Rețeta, în teatru, nu duce nicăieri"; "Dragostea nefericită e și ea utilă"... E un conglomerat de senzații, experiențe, amintiri inedite, verdicte șocante și idei artistice nonconformiste acest minunat volum de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Tauno Yliruusi. Sînt și confesiuni, datate, ori nedatate: infatigabila orădeancă a stat de vorbă, ori de cîte ori a avut ocazia (și un mare merit al ei este că a știut întotdeauna să găsească ocaziile!) cu vedete ale teatrului național (genialul Birlic, Vali Seciu, Ion Lucian, Petru Vutcărău, Adriana Trandafir...). Tot în memoriile acestea mai încap: decalogul secretarului literar ("să nu se împrietenească prea tare cu nici un actor...", "să uite ce e rău, repede", "să nu se amestece în măruntele și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vizionar Burke în pragul Revoluției Franceze. O poli tică a moderației, o politică ce reconciliază inovația cu conservatorismul, sub semnul prudenței. Era o vreme când se cuprindeau constituțiile unei țări în plicul de scrisori; era o vreme când un cap genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și avea naivitatea săi zică: pune această constituție în aplicare și fericirea Rusiei este gata. Cum sau deziluzionat oamenii de atunci! Cum se știe astăzi că fericirile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Ne confruntăm uneori cu afirmații surprinzătoare, contrariante, care cuprind un paradox prin ele Însele: de exemplu, „Sportivul X este prea bun ca să câștige un campionat mondial!”. Deși aparent ilogică, o afirmație de acest gen exprimă totuși un adevăr psihologic: sportivii geniali au particularitatea curioasă de a ignora disciplina În joc, care le-ar asigura o evoluție constant bună pe traseul lung al unei Întreceri ce cuprinde mai multe etape (ei sunt interesați, În primul rând, de strălucirea și frumusețea unor reușite
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Și prea multă frumusețe, dacă nu strică, nici prea mult bine nu face... Irina: Mie-mi spui! Nu mai departe distribuirea mea în, nici mai mult nici mai puțin, domnișoara Cucu! Ha! Val: Interesant! Irina: Așa mi-a spus și genialul regizor: Interesant! Val: Are dreptate. Alex: Ei, cum o să aibă dreptate, zău! Păi cum o s-o facă Irina pe teribila, pe neîndurătoarea domnișoara Cucu! Doamne, păi atunci cine face pe Mona?! A, stai, stai că m-am prins! Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
au ciocănit în perete. Alex: Păi atunci ce facem? Că de tăcut chiar că nu-i nici o șansă. Atunci am bubuit în toți pereții! Ce facem? Mihai: Dacă tot ai ghitara aia în mînă..., cîntă... și gata. Alex: Bravo! Bravo, genialul meu părinte! Atunci, să cînt! Să cîntăm și să rîdem! Da, da, să rîdem! Asta-i soluția! Hai să rîdem, să le dăm și lor, săracii, o clipă de liniște. Și să ne putem spun și noi ce avem pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
credeai? Gh. P. unu: Hai, lasă... În ce poză eram? Gh. P. doi: Aia cu Iago..., că alta n-ai aici... Gh. P. unu: Da..., Iago..., l-am făcut bine..., f. bine... F.F. bine... Gh. P. doi: (desigur, ironic) Excelent... genial... Gh. P. unu: (trece) Și tu erai bun în Othello... Gh. P. doi: Bun!!! Gh. P. unu: Mă rog..., erai și tu foarte bun... aveai un machiaj foarte bun... Gh. P. doi: Hm!, machiaj foarte bun... De aia toți criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am nici o vină..., alții l-au îngropat în mine... n-am nici o vină... Gh. P. doi: N-ai nici o vină? Bun; da recunoști că ai spurcat scena și urechile oamenilor cu versuri despre marele partid, despre socialismul glorios și despre genialul conducător? Gh. P. unu: Da, recunosc. Gh. P. doi:...că ai dat note de relații de cîte ori te întorceai din străinătate? Gh. P. unu: Da, recunosc, și ce-i cu asta? Gh. P. doi: Și recunoști că ședința de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
discursuri literare, al simulării tuturor elementelor literare susceptibile de a cădea vreodată pradă vreunui nihilism literar, cum a fost cazul În anii 1950. În mod curios, Barthes a fost apologetul unei literaturi căreia nu i-a Înțeles miza; un ideolog genial, pînă În anii 1970, care a reușit să aducă pe scenă o scriitură criogenică În măsura În care abdicase de la estetică - În sens etimologic - , În care refuza așadar să se adreseze simțurilor. Proiectul era desigur radical, tocmai de aceea a eșuat. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de apartament - un produs nou, cu performanțe medii, dar nu mai puțin autentic - a fost impus de valul postbelic al romanului francez, dar originea ei trebuie căutată la un francez din secolul XIX. În 1857 apare Madame Bovary. Una dintre genialele scene din prima parte a cărții este aceea În care Charles, văduv, face o vizită fostului său pacient, Rouault, tatăl Emmei. Pe la trei după-amiaza, În vreme ce Charles o aștepată pe Emma În bucătărie, vede cum muștele urcau de-a lungul paharelor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să dea curînd colțul, nu genială, ci de-a dreptul frumoasă. Se hotărăște să o propulseze pe tînără vedetă. Bătrînul e un lup de mare uns cu toate alifiile, capabil să schimbe destine, dacă vrea, ca un adevărat Mefistofel. Despre felul În care Fio Régale se
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu perdelele trase sau nu, adăstare îndelungă în pragul unei porți sau pe terasa unei cafenele -, postúri frecvente în contextul microcomunităților, postúri care permit „pândirea cuiva”. Giorgio Strehler a recunoscut acest tip de supraveghere la Goldoni și l-a pus genial în scenă, în spectacole memorabile precum Gâlcevile din Chioggia și, mai ales, Piațeta. Aici, supravegherea de proximitate furnizează neîncetat informații, grație unei permanente activități de spionare a vecinului, plasat sub tirul unor priviri iscoditoare, informații care leagă și dezleagă prietenii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
După ce constată dezastrul, Arnolphe, strateg obstinat, își schimbă tactica și decide să transforme interiorul într-o capcană pe care o observă din exterior, cu alte cuvinte își continuă supravegherea, dar de pe alte poziții. Această conversiune înăuntru/în afară a fost genial pusă în scenă de către Louis Jouvet în 1936. Grație dispozitivului imaginat de Christian Bérard, el a dat o pregnantă expresie scenică trecerii de la interior la exterior care, deși controlate amândouă de Arnolphe, îi scăpau din mână până la urmă, tot amândouă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se apropie mai degrabă de observarea în laborator a unor cobai: prințul și prințesa adoptă obiectivitatea rece a savanților. La sfârșit, însă, resimt ei înșiși cruzimea operațiunii atât de îndelung gândită și atât de minuțios pregătită. Patrice Chéreau a pus genial în scenă această supraveghere-cadru și tot ceea ce ea comportă din punct de vedere al construcției scenice, creând un spațiu intermediar între public și platoul de joc. Supraveghetorii, plasați în primul rând al sălii, fac legătura dintre cele două arii și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
meniu doar ciorbă și tocană, nu considerați tocana ca fiind desert. * De ziua mea, numărul șapte îmi promisese un desert delicios; nu vă gândiți la ce speram și eu, el nu era artist la sex, ca numărul șase; era însă genial în bucătărie și mi-a spus că îmi pregătește „lapte de pasăre“... Eram teribil de curioasă cum se prepară, mai ales că nu-mi puteam imagina pe unde se mulge găina. Ne-am și certat un pic pe tema asta
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
iar obiectivitatea înseamnă sacrificiu de sine, curaj, o considerabilă tărie morală și o mare iubire de adevăr. Numai prin jertfirea tendințelor noastre personale, egoiste și efemere, pentru marile interese ale colectivității / umanității, ne putem ridica pe treapta spiritualității eterne”. Pentru genialul scriitor rus, F.M. Dostoievski, regenerarea morală a omului nu se poate produce decât prin durere și remușcare, suferința individuală având în viziunea sa, această calitate de a înălța, de a purifica, viața sufletească a omului. Mitea Karamazov, de exemplu, se
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-l tratez. Astfel se explică de ce, să spunem, unui poet discret, parcimonios, dar autentic îi acord un spațiu extins și mai multă "atenție" critică decât unui autor zgomotos, prolific mai peste marginile iertate, și, firește, pe deplin convins că este genial. Mă aștept, desigur, la reacții dintre cele mai umorale tocmai din partea fiecărui poet "productiv ca o uzină metalurgică" (Eugen Simion), nemulțumit de faptul că i-am expediat cele peste douăzeci de titluri (excluzând antologiile!) scrise, eventual, în mai puțin de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de supralicitare prin hiperbolizare afectivă) schiță de portret a pictorului-poet Petru Aruștei îi aparține lui Cezar Ivănescu, cel care, la o zi după moartea marelui său prieten, își exprima suferința în termenii următori: "A murit Petru Aruștei, pictorul și poetul genial, incomparabil, mai luminat decât toți moldavii din generația noastră, mai filosof decât toți colegii noștri ajunși profesori universitari de filosofie, mai poet decât noi toți, ajunși literați de carieră, pictor cutremurător, unic în ultimele patru decenii de pictură românească, pătruns
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cerul hemoragic autodidact deasupra/ citindu-ne ca pe niște epifanii" din Naștere vinovată sau scurtă introducere la lecția despre om sau "lună cerșetoare prințesă/ plutindă pe râu/ târfă a poeților romantici" din Zeii ficși. După cum atribuirea unei condiții de paria genial și adresarea la persoana întâia plural amintește inevitabil de Noaptea geniului Dimitrie Stelaru: "te întreb cine suntem noi Daniel Corbu stăpân/ peste care popoare stelare/ și cărei încrâncenări vom plăti astă-seară tribut?". Sau: "Ce-am ajuns noi, Daniel Corbu?/ Biet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
existențial al Poetului însuși, cel în sufletul căruia moare lumina, într-o sisifică tentativă de reiterare a splendidei istorii a prințului ce își caută nemurirea: "moare lumina/ în sufletul călăului:/ Buona Pasqua!// n-am scris nici în noaptea asta/ poezia genială/ la care visez de când am venit pe lume/ aceasta a fost basmul meu/ cu tinerețea fără bătrânețe/ care m-a îndemnat să mă nasc/ Mehr Licht!" (împărățind, întunericul...). Paginile ultime ale cărții îi vor reda, așadar, în manieră similidiaristică, preistoria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
între ordinea cunoașterii științifice și domeniul credinței. Deplîngînd faptul că "afinitatea naturală" a religiei și științei va fi negată sau ignorată, Joseph Maistre și-a exprimat speranța că, într-o bună zi, ele vor fi reunite "în mintea unui om genial". Dar preocuparea se regăsește la toți cei pe care, în acest secol, îi obsedează ideea unei "sinteze" ce trebuie reconstituită, a unui echilibru intelectual și moral ce trebuie restabilit. Acest lucru este exprimat fără echivoc de admirația nostalgică pe care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]