3,549 matches
-
preveni 70% din cazurile de cancer cervical, 80% din cazurile de cancer anal, 60% din cazurile de cancer cervical, 40% din cazurile de cancer vulvar, și, posibil, anumite tipuri de cancer al gurii. În plus, acestea previn apariția anumitor negi genitali , oferind o protecție ridicată împotriva tipurilor de HPV 4 și 9. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă vaccinurile contra HPV ca și parte a vaccinării de rutină în țările care și le permit, împreună cu alte măsuri de prevenire. În funcție de vârsta
Vaccin HPV () [Corola-website/Science/335642_a_336971]
-
de sărit", cu care aceste mici animale sar ca purecii, de unde le vine și numele de colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și lipirea de substrat cu coloforul la locul de cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
Ei servesc la sărit împreună cu cercii și cu filamentul terminal. Stilii se află pe segmentele abdominale 2-9. "Lepismă" poartă stili pe segmentele 7-9 sau 8-9. Stilii sunt însoțiți de saci coxali, care la lepismatide ("Lepismatidae") lipsesc. Ambele sexe prezintă armatura genitală evidență, femelele totdeauna cu ovipozitor articulat alcătuit din 4 piese. Organizația internă este superioară celorlalte apterigote, cum sunt diplurele. Sistemul traheal complet dezvoltat, tuburi Malpighi numeroase. "Lepismă" are 4-8 tuburi malpighiene. Lepismatidele au 10 perechi de stigme (deșchideri a trunchiurilor
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
sau de mărime mijlocie (3-38 cm), sub formă de frunză sau uneori alungite ca o panglică. Ca organizație amintesc trematodele. Scolexul este absent sau slab reprezentat. Corpul este constituit dintr-o singură bucată, deci nu este împărțit în proglote. Aparatul genital este, de asemenea, unic. Din ou iese o larvă caracteristică numită larvă licoforă, care este prevăzută cu 10 cârlige, ceea ce o deosebește clar de larva hexacantă. În interiorul larvei se găsește o mare masă de celule glandulare mari, a căror secreție
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
o pereche de nervi laterali, care se întind până la capătul posterior al corpului, fiind uniți printr-o comisură inelară. "Sistemul excretor" are forma unei rețele periferice de vase. Girocotilidele nu au protonefridii. Peretele intern al vaselor poartă cili vibratili. "Aparatul genital" este unic și se aseamănă, în general, cu cel al monogenelor. La aparatul genital mascul lipsește punga cirului. Orificiul de pontă este separat de orificiul vaginal. Au 3 orificii genitale (pori genitali) separate și se deschid independent la exterior: mascul
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
uniți printr-o comisură inelară. "Sistemul excretor" are forma unei rețele periferice de vase. Girocotilidele nu au protonefridii. Peretele intern al vaselor poartă cili vibratili. "Aparatul genital" este unic și se aseamănă, în general, cu cel al monogenelor. La aparatul genital mascul lipsește punga cirului. Orificiul de pontă este separat de orificiul vaginal. Au 3 orificii genitale (pori genitali) separate și se deschid independent la exterior: mascul, femel (sau orificiul uterin) și orificiul copular (sau vaginal). Adulții parazitează în celomul peștilor
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
au protonefridii. Peretele intern al vaselor poartă cili vibratili. "Aparatul genital" este unic și se aseamănă, în general, cu cel al monogenelor. La aparatul genital mascul lipsește punga cirului. Orificiul de pontă este separat de orificiul vaginal. Au 3 orificii genitale (pori genitali) separate și se deschid independent la exterior: mascul, femel (sau orificiul uterin) și orificiul copular (sau vaginal). Adulții parazitează în celomul peștilor; gazda intermediară este un nevertebrat. Ciclul de dezvoltare se petrece în una sau două gazde intermediare
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
Peretele intern al vaselor poartă cili vibratili. "Aparatul genital" este unic și se aseamănă, în general, cu cel al monogenelor. La aparatul genital mascul lipsește punga cirului. Orificiul de pontă este separat de orificiul vaginal. Au 3 orificii genitale (pori genitali) separate și se deschid independent la exterior: mascul, femel (sau orificiul uterin) și orificiul copular (sau vaginal). Adulții parazitează în celomul peștilor; gazda intermediară este un nevertebrat. Ciclul de dezvoltare se petrece în una sau două gazde intermediare. Din ou
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
lor poate să fie complicată prin formarea de șepte și de areole. Pot exista pe scolex, de asemenea, cârlige sau spini puternici. au o forme în general alungita, cu multe proglote pe strobil, care se pot detașă înainte de maturarea aparatului genital, se pot mișca și împerechea reciproc; ele pot trăi independente în intestinul gazdei, unde are loc și împerecherea. Ciclul evolutiv probabil cu 2 gazde intermediare. Primele gazdele intermediare sunt necunoscute, larvele sunt găsite în peștii teleosteeni marini (probabil a doua
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
Proglota sau proglotul (din greaca "pro" = înainte, în fața + "glottis" = glotă, limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
pe o anumită porțiune, ele ajung să fie pătrate, iar apoi lungimea depășește lățimea. Proglotele cele mai dezvoltate au lungimea cam de 15 mm, iar lățimea de 7—10 mm. Singurele particularități morfologice externe ale proglotelor este prezența unei "papile genitale", situată pe una din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
cele mai dezvoltate au lungimea cam de 15 mm, iar lățimea de 7—10 mm. Singurele particularități morfologice externe ale proglotelor este prezența unei "papile genitale", situată pe una din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
situată pe una din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
proglot se maturează, îmbătrânește și se rupe, vezicula urinară nu se mai reface și canalele rămân mereu deschise separat. "Organele de reproducere". Mergând de la gât spre extremitatea posterioară a panglicii, se constată că în proglotele foarte tinere nu există organe genitale. Ele însă apar la un moment dat și se constituie din ce în ce mai complet, până când ajung la maturitate. Mai departe are loc o regresie a părților generatoare și a conductelor, în proglotele bătrâne ne mai rămânând decât uterul, foarte dezvoltat și plin
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
la un moment dat și se constituie din ce în ce mai complet, până când ajung la maturitate. Mai departe are loc o regresie a părților generatoare și a conductelor, în proglotele bătrâne ne mai rămânând decât uterul, foarte dezvoltat și plin cu ouă. "Aparatul genital mascul." Testiculele sunt formate din foarte mulți, până la 1 000, "foliculi testiculari" mici, împrăștiați în tot parenchimul proglotului. De la fiecare folicul testicular pleacă "canale eferente", care se unesc într-un singur "canal deferent", foarte sinuos. Acesta din urmă se îndreaptă
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
în tot parenchimul proglotului. De la fiecare folicul testicular pleacă "canale eferente", care se unesc într-un singur "canal deferent", foarte sinuos. Acesta din urmă se îndreaptă lateral, spre una din marginile proglotului, unde se deschide într-o înfundătură a papilei genitale, numită "atriu genital". Partea terminală a canalului deferent se diferențiază într-un organ de împerechere musculos, exertil, numit "cir", situat în "punga cirului". "Aparatul genital femel." "Ovarul", format din doi lobi mari, este situat în regiunea posterioară a proglotului. El
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
proglotului. De la fiecare folicul testicular pleacă "canale eferente", care se unesc într-un singur "canal deferent", foarte sinuos. Acesta din urmă se îndreaptă lateral, spre una din marginile proglotului, unde se deschide într-o înfundătură a papilei genitale, numită "atriu genital". Partea terminală a canalului deferent se diferențiază într-un organ de împerechere musculos, exertil, numit "cir", situat în "punga cirului". "Aparatul genital femel." "Ovarul", format din doi lobi mari, este situat în regiunea posterioară a proglotului. El se continuă cu
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
îndreaptă lateral, spre una din marginile proglotului, unde se deschide într-o înfundătură a papilei genitale, numită "atriu genital". Partea terminală a canalului deferent se diferențiază într-un organ de împerechere musculos, exertil, numit "cir", situat în "punga cirului". "Aparatul genital femel." "Ovarul", format din doi lobi mari, este situat în regiunea posterioară a proglotului. El se continuă cu "oviductul", care se deschide într-un "ootip". Aici se deschide și conductul "glandei vitelogene", care este unică și situată înspre marginea posterioară
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
înspre marginea posterioară a proglotului, în urma ovarului. În ootip se mai deschid și numeroase "glande cochiliere". Din ootip pleacă două canale: vaginul și uterul. "Vaginul" în apropiere de ootip, este dilatat formând un "receptacul seminal", apoi se îndreaptă spre papila genitală în care se deschide printr-un "orificiul genital femel", alături de cel mascul. "Uterul" pleacă în linie aproape dreaptă prin mijlocul proglotului, spre marginea anterioară a acestuia, unde se termină orb. El are o formă simplă, tubulară, numai în faza tânără
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
ootip se mai deschid și numeroase "glande cochiliere". Din ootip pleacă două canale: vaginul și uterul. "Vaginul" în apropiere de ootip, este dilatat formând un "receptacul seminal", apoi se îndreaptă spre papila genitală în care se deschide printr-un "orificiul genital femel", alături de cel mascul. "Uterul" pleacă în linie aproape dreaptă prin mijlocul proglotului, spre marginea anterioară a acestuia, unde se termină orb. El are o formă simplă, tubulară, numai în faza tânără. Mai târziu, după fecundare, formează câte 7—10
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
ca adult în intestinul păsărilor ihtiofage, iar ca larvă plerocercoidă în cavitatea generală la peștii dulcicoli și în special la unele ciprinide. Viermele adult are formă de panglică, lungă până la 1 m, dar neîmpărțită în proglote, deși, în interior organele genitale se repetă într-o lungă serie liniară. Ciclul evolutiv cuprinde trei gazde, din care două gazde intermediare și una definitivă (ciclu evolutiv heteroxen). Ouăle de "Ligula" ajung în apă odată cu excrementele păsărilor ihtiofage care reprezintă gazda lor definitivă. În mediul
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
urmăriri de către prădători. Pe pământ se deplasează încet. Considerat mai mult nocturn, a fost observat activ și în timpul zilei. Datorită unei substanțe mirositoare, denumită mosc (de unde și numele popular de șobolani mirositori), secretată de o glandă perianală situată lângă organele genitale, bizamul își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
posterioară a lor pleacă două uretere, care unindu-se cu conductele peritoneale formează un sinus urogenital. Canalul urogenital se deschide prin orificiul urogenital, așezat pe o papilă urogenitală îndărătul anusului. Ureterul primar servește numai la eliminarea produselor de excreție. Glandele genitale sunt nepereche și nu au canale de evacuare, produsele genitale fiind aruncate în cavitatea generală a corpului, iar de aici, eliminate prin porul genital în sinusul urogenital. Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Masculii nu
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]