4,393 matches
-
sine și alteritate 156, care este de obicei denumită "construirea Europei" ("the making of Europe")157. Din această categorie ar face parte, în opinia lui Gerard Delanty, autori precum: J. Bowle 158, C. D. Burns 159, C. Dawson 160, P. Hazard 161, P. Wolff 162, în operele cărora este prezentă în mod constant o "entitate spirituală care se desfășoară în istorie și nu are nevoie să fie explicată"163. Acestui spirit european imaginat ca o variațiune la tema webereană "a unicității
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
History, Oxford University Press, Oxford, 1952. 159 C.D. Burns, The First Europeans: A Study of the Establishment of Medieval Christendom AD 400-800, Allen Lane, London, 1974. 160 C. Dawson, The Making of Europe, Sheed and Ward, London, 1932. 161 Paul Hazard, The European Mind: The Critical Years, 1680-1715, Fordham University Press, New York, 1990. 162 P. Wolff, The Awakening of Europe, Penguin, London, 1968. 163 Gerard Delanty, op.cit., p. IX-X. 164 Norman Davies, Europe. A History, Pimlico, London, 1997, p. 14. 165
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"202. Se pare că doar lumea iudeo - creștină și-a luat în serios rolul de a-și duce până la capăt povara cunoștinței binelui și răului. Modul cum oamenii se raportează la lumea reală este determinant
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"320. Numai plecând de aici vom putea înțelege de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tuturor clasificărilor, aprecierilor și canonizărilor. Cel mai nepotrivit instrument pentru a sonda inefabilul era luciditatea și îndoiala. Întâlnirea dintre maestru și discipol urma să-i aducă împreună (cum Gellu Naum, probabil, ar spune-o) pe Bugs Bunny și Yosemite Sam. Hazardul și-a făcut, în ciuda probabilităților, datoria, (al)chimia intelectuală a funcționat și, din turnul de fildeș, un pohet exilat a găsit un cavaler care să vânture lumea și să-i trâmbițeze sensurile operei. Fără Simona Popescu, maestrul ar fi fost
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
venerație (bine temperată) și literaturitate, motorul "salvării..." turează la capacitate maximă. Primul care a "zburat" a fost titlul, înlocuit cu un singur cuvânt care exprimă însăși ideea naumiană de poeticitate. Clava arată acum, cu marca �critifiction" pe eleron și cu hazardul obiectiv pe pneuri, ca un bolid de formula unu. Și mai e încă loc pentru multe upgrade-uri! Ce s-a schimbat, de fapt? Au fost eliminate pasajele teoretice despre suprarealism din incipitul lucrării și au fost adăugate, la sfârșit, o
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
dar (nu e deloc un ieftin paradox!) tot pe atît de trainice și de durabile. Mai există, totuși, o situație. Rarissimă. Încă nu i-am găsit vreun corespondent, în viață sau în artă. Aceea în care ai nimerit, printr-un hazard - care poate avea mii de fețe și de nume - chiar în acel paradis terestru care ți se potrivește. Și o știi. Și ți l-ai dorit mai mult decît orice. Și îl apreciezi, clipă de clipă și te străduiești, fără
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
constitutive. Cînd nu e doar un element indus din afară, aidoma altor factori de context, exteriori creației intrinseci! ,Poezia pură", indiferent de filiera structuralistă ori textualistă pe care sosește acum la noi, duce la acel ,néant" mallarméan, în care toate ,hazardurile" empiricului sînt anulate, adică la anularea hranei eului căruia nu-i rămîne decît a sucomba de inaniție. N-avem a face mai curînd cu o strategie de cabinet decît cu o grilă funcțională ori cu o rețetă de producție viabilă
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
mizei Te prefaci că nu te mai prefaci Că nu trișezi - trișezi Poet răspopit Să fie cea din urmă dintre deghizările tale Oriunde te-ai duce Și chiar dacă vocația ta nu mai formează miza Tot vei fi prins de copoiul hazard Care a dublat miza Pentru a te scoate la mezat Recunosc mâinile însângerate ale cățărătorului Gata să înhațe de guler inefabilul Simți în jur muza făcând rondul La un rondel depărtare Asemenea uliului cuvintele zburătoare Vor smulge îndoiala De care
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
nemurirea ar căpăta aspectul ciudat al foii de hârtie, decolorată, uzată de trecerea anilor. Cu atât mai mult, cu cât xeroxarea paginei, cu umbrele fatale produse de aparat, întărește senzația... (Nemuririi?) ...Foarte ciudat. Până și descoperirile noastre, în aparență aparținând hazardului, dobândesc uneori o logică, un soi de necesitate, a lor. Nu-mi explic altfel de ce am descoperit, una după alta, în câteva secunde, două pagini xeroxate, una scrisă de mâna primei mele soții, Karin, iar cealaltă de Ștefan Augustin Doinaș
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
care mă umple? Cine dintre noi va avea dreptul la asta nu va fi cel mai drept, nici cel mai bun, aș putea fi și eu, doamne, stelele tale stinge-le cu nori, să rămân invizibil pentru ochire și pentru hazardul exploziilor, și chiar de nu poți să mă aperi ori de nu vrei nu-mi lăsa trupul pe pietre și nu da ochii mei corbilor. Nu-mi cere seamă să dau de mâniile mele împotriva ta, nu știu să mă
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
o "matematică" a aleatoriului devenită mod de viață, îndeletnicirea unui mathematicus, nu matematician, ci astrolog. E ciudat, și cartea lui Solomon Marcus o arată bine, cum domeniile cunoașterii, din ce în ce mai perfecționate, mai autonome tind, toate, spre sincretismul lor de la început, spre hazardul obscur care le ducea, firesc, din unul în altul. În secolul în care, pare-se, știința are mai multă imaginație decît arta, interpretarea poeziei printr-un program de computer păstrează, încă, "ocultismul" vechilor exerciții de divinație. Oricum, lumea de texte
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
amestec neobișnuit de foioase, sălcii și brazi, cu vîrfuri de munte care abia se întrezăresc. Nu-i chiar atît de simplu, însă, să ajungi în acest loc splendid. Și plin de paradoxuri. Aici și poșta se supune nu preciziei, ci hazardului. Căsuța prietenilor mei se află pe o stradă fără nume. Și nu are nici număr. Dacă trimiți un răvaș, scrii numele proprietarului, satul, comuna și județul. Cînd ajunge și, mai ales, dacă, asta este deja problema expeditorului. De fapt, și
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
al oricărei ficțiuni, și nu văd nimic indecent în aceasta. Intact este unul din acele filme care propun o mitologie - dar nu în linia Stăpînul inelelor ( sau Războiul stelelor), ci în aceea a Suspecților de serviciu. Este o mitologie a hazardului ( joc, noroc, soartă) și, mai ales, a felului în care îl poți controla. Samuel Berg, evreul-patron de cazino interpretat de von Sydow, își imaginează că poate "acumula" noroc furînd, prin simplă atingere, norocul celor mai norocoși... El este un vampir
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
Barbu Cioculescu Ține de fatalitate, ca să nu zic de hazard, de fatalitate, fiindcă de aceasta n-ai scăpare. Și hazardul e imperios, cu intervenții punctuale însă la o cotitură de destin. În contencios, a fi, astfel, evreu este o decizie a fatalității, o dată ce ești, nu poți să nu mai fii
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
Barbu Cioculescu Ține de fatalitate, ca să nu zic de hazard, de fatalitate, fiindcă de aceasta n-ai scăpare. Și hazardul e imperios, cu intervenții punctuale însă la o cotitură de destin. În contencios, a fi, astfel, evreu este o decizie a fatalității, o dată ce ești, nu poți să nu mai fii, precum citeam în fragmentul de roman publicat în R. L.
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
al Conducătorului, să sper a avea și eu în dormitor un tablou de Sabin Bălașa, albastru ca ochii băieților. Puteam închide liniștit ochii și dacă m-am înverșunat să n-o fac, a fost pe risc propriu și cheltuiala mea. Hazardul operase. Fatalitatea se ținea deoparte. Număra firele de nisip din Cosmos.
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
susul în jos, așa cum și titlul dă de înțeles: În coc locuiește o doamnă ( în realitate, cocul, conciul fiind cel care "locuiește" pe creștetul sau pe ceafa unei doamne)... Logica titlului ca și a poemelor-colaje este, formal vorbind, supusă principiului hazardului. Între textul colaj și între imaginea care-l însoțește sau susține ia naștere după lectură o tensiune contrariantă, provocatoare, catapultînd cititorul familiarizat cu scrierile autoarei și în registrul grav al romanelor, eseurilor și al biografiei ei. Pe de altă parte
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
meu, care se manifestă doar atunci cînd fac abstracție de restul, de întreg. Atunci într-adevăr, se creează "o diferență"... R.B.: Cine vă cunoaște proza, reperează unele constante ale acesteia și în colaje. De unde se poate deduce că, deși supuse hazardului, ele au o coerență interioară... H.M.: Firește, determinanta psihică revine constant. Cred că așa ceva se întîmplă în cazul fiecărui autor. Există desigur unele elemente recurente, există variante ale cuvintelor și ale imaginilor care se impun... De altfel, realizez aceste colaje
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
cap, se poate înnoda, generînd acea structură "portantă" de legături interioare, de susținere... R.B.: Explicația trimite și spre titlul volumului ("Haarknoten" însemnînd într-o traducere mot à mot: "un nod în păr", n.n.). Iar colajele - deși teoretic - sunt supuse principiului hazardului, degajă de la prima lectură un anumit "tîlc"... H.M.: ...există în ele o tensiune, chiar umor... R.B.: Da, dar un umor nițel amar... H.M.: Am impresia că ceea ce poate fi numit "Witz", glumă, umor - nu poate funcționa decît în legătură cu catastrofele. Cînd
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
treia etapă, mai exact în imediata noastră contemporaneitate, el este recuperat, ca formă reziduală, din chiar proximitatea neantului. Derizoriul și fragmentarismul contemporaneității își găsesc, așadar, o rimă perfectă în încercarea artistului de a construi propria sa lume din elemente ale hazardului, din așchii, din bucăți, din ipostazele perfecte ale nimicului. Lemnul astfel recuperat fizic, dar fără noblețea inițială și fără prestanța lui materială consacrată, suportă, simultan, și o recuperare morală. Tehnica asamblajului, împinsă pînă la varianta sa eterică, aceea a colajului
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
relevanță, că nu există idei, bibliografia e învechită atunci când nu lipsește cu totul ș.a.m.d., fiecare răspuns înscriindu-se, astfel, încă de la primele rânduri în acea „vale a plângerii” pe care o știm prea bine. Cu 3-4 excepții, ironia hazardului face ca nici intervențiile de față să nu depășească nivelul inferior tocmai deplâns. Spectacolul ar fi putut fi amuzant, dacă n-ar fi fost de-a dreptul intrigant. Distincții imprecise, arbitrare, clișee, divagații, confuzii, improprietăți ale termenilor, două trimiteri bibliografice
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
un fix: -Domnule, apuca el să zică din când în când, eu mi-am văzut de scris, de lecturi, de literatură în general; în rest... Încăpățânat om!... Așa că zice Haralampy plictisit: -Mută-l pe unu! Și schimb megavijănul pe “România 1”. Hazard ? Virus pesedist ? Instinct psiho-haralampyan ? Mister de la poale de Parnas pithianic. ...Pe “1”, Domnul Președinte Ion Iliescu, “În fața...” lui Horia Grușcă și Octavian Andronic (anticii întrebători “prezidențiali” de la TVR 1), tocmai spunea națiunii, relativ emoționat și zâmbitor, că nivelul de trai
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
Luminița Marcu Dacă ai îndrăzneala să te joci cu clasicii, o comparație între Charles Ferdinand Ramuz și Mihail Sadoveanu se dovedeste mai profitabilă decît te-ai aștepta. Hazardul te ajută pentru că Ramuz și Sadoveanu au debutat în același an 1904, primul cu un volum de poeme în proza Le Petit Village, contribuind la ceea ce este unanim recunoscut că începutul unei literaturi elvețiene originale de expresie franceză. Revistele La
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
fără ezitare în libertatea cuvîntului, dar și într-o promisă întîlnire cu stalin, pe care o va aștepta pînă la sfîrșitul vieții. Frigul și culorile aproape abisale ale amurgului, la duș, precum și beznă întoarcerii, pe care o pipăiam jucîndu-ne cu hazardul, mi l-au pus în brațe pe Bulgakov, scotîndu-l din memoria afectiva cu toate învelișurile: proza scurtă, român, piese, fragmente de jurnal, scrisori protestatare, comentarii, montările Cătălinei Buzoianu după Maestrul și Margareta, la Teatrul Mic, si Fugă, la Teatrul de
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]