4,479 matches
-
a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel analiza posibilitățile de utilizare a întregului potențial hidroenergetic al cursurilor de apă. După cel de al doilea război
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Lenin definise comunismul ca fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român la 26 octombrie 1950, acoperea dezvolatarea energetică a țării pe intervalul 1951 - 1960. Primele centrale hidroelectrice care au fost executate în cadrul acestui plan au fost hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița (începută înainte de aprobarea Planului de Electrificare), hidrocentrala Sadu V pe râul Sadu, lângă Sibiu și hidrocentrala Bicaz de pe râul Bistrița. Programul era primul program de mare
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
integrală a apelor din România în perioada 1951-1955. Colectivul de elaborare a acestor planuri era condus de Gheorghe Scodihor. Într-o perioadă în care majoritatea resurselor umane și materiale din domeniul hidrotehnic erau dirijate spre Ministerul Energiei Electrice pentru centralele hidroelectrice din Planul de Electrificare sau spre Direcția Generală a Canalului pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră, IPACA nu a avut nici personalul, nici finațarea necesară pentru realizarea unor planuri viabile. Lipsite de studii de teren care să furnizeze datele de bază necesare
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
exclusiv pe criterii politice, Ion Bernacki era un inginer cu experiență, care fusese antreprenor și după aceea avusese diferite funcții de răspundere. Profitând de faptul că planul de investiții al Ministerului Energiei Electrice fusese mult redus, în special în domeniul hidroelectric, și că lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră fuseseră sistate, el a reușit să atragă în noua direcție generală a apelor ingineri de valoare printre care Aristide Teodorescu, Ion Hortopan. Alexandru Nissim, Mircea Stănculescu, Ovidiu Blaga, Vsevolod Cozelciuc și mulți alții
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
ale acestei perioade se pot cita barajul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul Paltinul de pe râul Doftana, barajul Poiana Uzului de pe râul Uz, barajul Vidraru de pe râul Argeș, barajul Stânca-Costești de pe râul Prut și altele. De asemenea, pentru producția de energie hidroelectrică s-a executat cascada de centrale hidroelectrice de pe râul Bistrița până la confluența cu râul Siret, Au început, și diferite sisteme de gospodărire a apelor dintre se poate menționa sistemul de lacuri de acumulare din bazinul râului Bahlui pentru apărarea municipiului
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Strâmtori de pe râul Firiza, barajul Paltinul de pe râul Doftana, barajul Poiana Uzului de pe râul Uz, barajul Vidraru de pe râul Argeș, barajul Stânca-Costești de pe râul Prut și altele. De asemenea, pentru producția de energie hidroelectrică s-a executat cascada de centrale hidroelectrice de pe râul Bistrița până la confluența cu râul Siret, Au început, și diferite sisteme de gospodărire a apelor dintre se poate menționa sistemul de lacuri de acumulare din bazinul râului Bahlui pentru apărarea municipiului Iași. În 1967 Comitetul de Stat al
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
acestei decizii este pusă la îndoială în prezent. Este poate demn de menționat că soluția era considerată la acea vreme o soluție temporară, pe sectorul româno-bulgar și pe cursul inferior al Dunării urmând să fie executat un lanț de centrale hidroelectrice, care însă nu au fost realizate. De asemenea în această perioadă s-au intensificat lucrările de irigații, dându-se prioritate celor alimnetate in Dunăre. Pentru satisfacerea cerințelor de energie s-a trecut la executarea sistemelor hidroenergetice de pe râurile Lotru și
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
asemenea mai fusese conferențiar pentru disciplina de hidroenergetică la Institutul de Construcții din București. Propulsat direct în funcții de conducere, el nu avusese niciodată contact direct cu activitățile productive. De asemenea, toată activitatea sa fusese orientată spre proiectarea de centrale hidroelectrice și nu avea decât informații cu totul generale cu privire la gospodărirea apelor. Inițial Consiliul Național al Apelor nu avea sarcini de investiții, dar după un alt an de inundații grave, în 1975, sarcinile CNA au fost mărite prin preluarea activităților de
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
un cazan, care a intrat în serviciu în anul următor și care a fost ultima extindere a centralei. Odată cu intrarea în vigoare în anul 1944, a Legii 2002-Legea de Electrificare Națională, care a dat prioritate absolută pentru producerea de energie hidroelectrică, Centrala Tejo a trecut pe un loc secundar în sectorul electric, datorită construcției primei mari centrale hidroelectrice, barajul Castelo do Bode, care a început să funcționeze în anul 1951, făcând ca Centrala Tejo să devină treptat o centrală de rezervă
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
centralei. Odată cu intrarea în vigoare în anul 1944, a Legii 2002-Legea de Electrificare Națională, care a dat prioritate absolută pentru producerea de energie hidroelectrică, Centrala Tejo a trecut pe un loc secundar în sectorul electric, datorită construcției primei mari centrale hidroelectrice, barajul Castelo do Bode, care a început să funcționeze în anul 1951, făcând ca Centrala Tejo să devină treptat o centrală de rezervă. Cu toate acestea, Centrala Tejo s-a menținut în funcționare continuă între anii 1951 și 1968, cu excepția
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
acestea, Centrala Tejo s-a menținut în funcționare continuă între anii 1951 și 1968, cu excepția anului 1961. În anul 1972, în urma unui atac împotriva regimului Salazar, au fost distruse liniile electrice de înaltă tensiune care transportau energia electrică de la centrala hidroelectrică Castelo de Bode până în Lisabona, ocazie care a făcut ca centrala Tejo să fie pusă din nou în mișcare, producând energie electrică pentru ultima dată în istoria sa. Închiderea oficială a fost în anul 1975. După închiderea și naționalizarea companiilor
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
prelucrare a cuarțului iar la Sichevița o stație de concasare și sortare a pietrei. La Orșova există o stație de prelucrare a minereurilor nemetalice (feldspat, cuarț, talc), materia primă provenind de la exploatările din apropiere. Industria energetică este reprezentată de Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier care folosește apă din lacul de acumulare. Transportul curentului electric se face prin linii de înaltă tensiune cu numeroase ramificații care pornesc din dreptul barajului Porțile de Fier. Industria alimentară este prezentă în orașele Orșova și Moldova
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
din energia electrică a țării, dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse. În ce privește sursele de energie regenerabilă, rolul lor în producția franceză de electricitate este în creștere și, în 2008, depășise 13%, datorită, în mare parte. energiei hidroelectrice. Începând cu anii 1970, sectorul comerțului a fost bulversat de explozia , care atrăgeau două treimi din cheltuielile alimentare în Franța, în 2008. Ca urmare, numeroase magazine mici au dispărut, deși în 2009 se constata o mică revenire a lor în
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de apă este urgentă. Oponenții, ca tribul Winnemem Wintu considerau că acest proiect este dăunător mediului înconjurător și că există alte tehnici de conservare a apei, în a căror cercetare se poate investi. La baza barajului se află o uzină hidroelectrică. Uzina are un capăt hidraulic de 100 m, iar cele cinci turbine Francis au o capacitate combinată de 610 MW. Este a patra cea mai mare uzină din California și cea mai mare uzină non-pumped-storage. Apa care manevrează turbinele curge
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
acest institut a reușit să atragă un grup de tineri ingineri, aparținând aceleiași generații, entuziaști și bine pregătiți, care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele hidroelectrice și lucrările hidrotehnice aferente. Inginerului Aristide Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat în elaborarea primului plan de amenajare hidroelectrica a fluviului Dunărea. Printre primele amenajări hidroenergetice a caror execuție a fost promovată imediat a fost centrală hidroelectică Sadu V (Sibiu), de pe râul Sadu. Pe lângă funcția de șef de proiect al lucrării, Aristide Teodorescu a îndeplinit și sarcina de inginer
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
lucrări, din care trebuie menționate: Sistemul de gospodărire a apelor Baia Mare amenajează resursele de apă ale râului Firiza în principal pentru satisfacerea cerințelor de apă potabilă și industrială din zona municipiului Baia Mare. În subsidiar, sistemul permite și producția de energie hidroelectrica. Sistemul Baia Mare, executat în perioada 1960-1964 cuprinde următoarele lucrări hidrotehnice: Barajul Strâmtori, situat la 10 km amonte de municipiul Baia Mare este un baraj de beton cu contraforți, având o înălțime de 51,5 m și o lungime la coronament de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
o capacitate de 50 mc/sec, instalată în galeria de deviere: casă vanelor acestei goliri e amplasată subteran, imediat amonte de puțul derscarcatorului de ape mari, utilizind pentru evacuarea debitelor galeria acestuiagolire La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrica cu o putere instalată de 10 MW. Centrală este echipată cu două turbine de tip Francis. Barajul Ighiș este situat pe râul Ighiș, afluent al Târnavei Mari, și are drept scop alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Mediaș
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Două goliri de semiadincime cu capacitatea de 200 mc/sec debușează în construcția evacuatorului de ape mari. Golirea de fund cu capacitatea de 90 mc. /sec. e montată în galeria de deviere de pe malul drept. Galeria de priză a centralei hidroelectrice e amplasată pe malul stâng. Execuția barajului Măneciu a început în 1977; s-a finalizat după ieșirea la pensie a ing Aristide Teodorescu (1990). Din necesitatea extinderii Sistemului hidrotehnic Baia-Mare, a fost executată galeria de deviere Runcu -Firiza, prin care
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești este o hidrocentrală pe râul Prut, construită în dreptul localităților Stânca (Ștefănești), Botoșani, România și Costești din Republica Moldova. Acordul prevedea în principal ca: Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
pentru riveranii din aval. - Energia se exploatează prin 2 centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări de mal, lucrări anexe, amenajări. - Cu o înălțime maxima de 47 m și o lungime
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice este amplasată la piciorul barajului, fundată pe calcar. În cladirea comună pentru cele două centrale, desparțite de graniță, sunt amplasate două turbine Kaplan cu ax vertical cu palete reglabile de Ø=3,6 m, instalate în camere spirale din beton
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
în regim de completare. Producător/autoproducator Sucursală de distribuție -------------------------- ------------------------- . Societatea Comercială "Upsom" - Ș.A. Ocna-Mures Alba-Iulia . Societatea Comercială "Stratusmob" - Ș.A. Blaj . Societatea Comercială "Turnu" - Ș.A. Turnu Măgurele Alexandria . Societatea Comercială "Sofert" - Ș.A. Bacău Bacău . Societatea Comercială "Rafinăria Dărmănești" - Ș.A. . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Bistrița - Piatra-Neamt . Compania Națională "Apele Române" Ș.A. - CHE Baia Mare STRÂMTORI Firiza . Societatea Comercială "Elerex" - Ș.A. Maieru (MHC Aries) Bistrița . CET Botoșani Botoșani . Societatea Comercială "Șiretul" - Ș.A. Bucecea . RAAN - Filiala Iași (MHC Stâncă) . Societatea Comercială "CET" - Ș.A. Brăila
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]