3,715 matches
-
istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să ia parte impasibile la propria lor condamnare. Înrăutățirea treptată a situației evreilor din zonele ocupate de germani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fi ultimul. Desigur că „mecanismul terorii” este mai dificil de analizat decât pare la prima vedere: Înființarea unor servicii speciale dedicate și specializate În „rezolvarea” chestiunii evreiești le-a lăsat o portiță deschisă unor oficiali guvernamentali nelegați direct de Holocaust (și care, poate, În prima fază, nu au cunoscut nici detalii prea multe privitoare la ce urma să se Întâmple În lagărele de concentrare) sau unor ofițeri superiori din Wehrmacht ce nu agreau modul În care SS-ul ducea un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane) au fost luate În vecinătatea sa. La fel cum se discută până la ce grad de implicare În programul genocidar putem vorbi de asociere conștientă la crimă și de acele mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hannah Arendt, să creadă că activitatea de a semna liste cu trimiși la Auschwitz este la fel de tipic funcționărească precum cea de la un banal oficiu de primărie. Se pune, desigur, și problema participării, sancționate de mai toți specialiștii evrei În problema Holocaustului, a unor elemente din populația-victimă la ajutarea autorităților naziste În finalizarea anumitor etape ale genocidului și ale Înarmării pentru război, legată, bineînțeles, atât de căutarea de către unii a unor soluții personale, cât și de credința altora că acel pas este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea evreiască”, știuți măcar pentru că au fost condamnați Într-o formă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Xella, 1999, p. 202). Foarte frecvent termenul zebaḥ se găsește în construcții nominale, adică unit cu alte substantive care specifică tipul de sacrificiu, precum în cazul lui zebaḥ šelămîm. Simplificând și selecționând tipurile de oferte putem aminti în primul rând holocaustul (‘ōlâ) care indică, și etimologic, a face „să ridice” spre cer oferta sacrificială prin ardere completă. Ca ardere de tot erau jertfiți, în special, vițelul, berbecul sau mielul, iar locul în care se desfășura ritul holocaustului era, mai ales, altarul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aminti în primul rând holocaustul (‘ōlâ) care indică, și etimologic, a face „să ridice” spre cer oferta sacrificială prin ardere completă. Ca ardere de tot erau jertfiți, în special, vițelul, berbecul sau mielul, iar locul în care se desfășura ritul holocaustului era, mai ales, altarul, dar uneori sunt indicate și alte locuri (cf. 2Rg 3,27). Chiar dacă textele care descriu practica arderii de tot sunt atribuite tradiției sacerdotale, datând, așadar, din epoca postexilică (Lev 1; 4; 9), practica și numele acestui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Europei? Cum să in-terpretăm faptul că strategii revoluționari au bulversat pur și simplu arta militară reinaugurînd bătăliile ce masacrează oameni, că au încălcat convențiile care, la sfîrșitul Vechiului Re-gim, civilizaseră războiul și au militarizat întreaga populație masculină în vederea unui adevărat holocaust civic? În parte, răspunsul se înscrie în procedeul clasic conform căruia conducătorii deturnează atenția poporului prin manevre zgomotoase, și prin paradă de fals patriotism; astfel aceștia fac ca un război de agresiune să pară în ochii conaționalilor un război de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
irlandeze se manifestă pe termen scurt și îmbracă forma scopului politic bine definit. Pe de-o parte, este vorba de pericolul aneantizării demografice suscitate de foametea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea ce provoacă o reacție analoagă celei generate de Holocaust la evrei.378 Pe de altă parte, în egală măsură este important efectul creat după 1918 prin precedentul dezmembrării Austro-Ungariei de către aliați, sau chiar, după 1960, prin lupta negrilor americani pentru dobîndirea drepturilor civice. Ceea ce contase pentru Boemia sau, mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Citat de către C. Sanchez-Albornoz, op. cit., t.1, p.9. 102 Citat de către M. A. Ladero Quesada, " Qué es España?", Historia 1619 (215) martie 1994, p.45. 103 Unii au revenit în Spania, la invitația guvernului franchist, pentru a scăpa de Holocaust în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 104 Don Quichotte de la Manche, II, 54. 105 C. Sanchez-Albornoz, op. cit., t.1, p.319. 106 N. Elias, La Dynamique de l'Occident, Paris, Calmann-Lévy, 1975, p.79. 107 Un astfel de indiciu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pro-tejat, catolicii din Ulster se abțin de la o integrare pură și definitivă în cadrul Irlandei. În plus, ei nu sînt întotdeauna de-acord cu orientarea confesională a regimului de la Dublin. 377 E. Hobsbawn, op. cit., p.135. 378 În sensul în care Holocaust-ul revelează urgența creării statului Israel, într-un moment cînd sionismul nu era încă decît o doctrină discutabilă. 379 M. Garcia Venero, Historia del nacionalismo vasco, Madrid, Editora Nacional, 1945, p.144-145. Cf. Referitor la naționalismul basc, R.Fusi, El
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, ce s-a desfășurat la Washington DC, În iunie 1996. Autorul acestei introduceri ne familiarizează cu realizările guvernului Năstase și ale lui Ion Iliescu În materie de combatere a antisemitismului, abordarea În mod deschis și „sincer” și condamnarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența antisemitismului postcomunist. „Prefața” lui Michel Berenbaum familiarizează cititorul cu Împrejurările În care s-a desfășurat Holocaustul În România, arătînd totodată de ce istoriografia română a ocolit voit acest dureros subiect timp de aproape jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care aceste masacre au fost trecute sub tăcere sînt relativ ușor de sesizat: românii (și nu germanii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, În care cartea este Înfățișată succint, arătîndu-se că restabilirea reputației mareșalului ar aduce beneficii politice unor „persoane de orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar cîteva exemple. Prima parte a cărții, „Pregătirea cadrului propice”, face o analiză riguroasă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
organizațiile evreiești pentru ajutorul acordat celor care plecau spre Palestina. De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România pentru emigrarea evreilor. Un studiu foarte interesant este cel al lui Radolph Braham, directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor pseudoistorici xenofobi, cu o vădită tentă antisemită, de a nega Holocaustul. „Profesioniștii istoriei disculpative” (p. 74) au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
depuse de Centrala Evreilor din România pentru emigrarea evreilor. Un studiu foarte interesant este cel al lui Radolph Braham, directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor pseudoistorici xenofobi, cu o vădită tentă antisemită, de a nega Holocaustul. „Profesioniștii istoriei disculpative” (p. 74) au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face parte din campania politică a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre legislația antisemită, despre presa vremii, dar și de planurile lui Antonescu, multe dintre ele speculații, referitoare la evreii români. Teribilele zile trăite de evrei se reflectă prin Înregistrarea graduală a Înrădăcinării fricii, a conștientizării situației terifiante și a amplorii Holocaustului. Partea a treia a volumului se ocupă de factorul extern În derularea Holocaustului din România. Cele trei studii familiarizează cititorul cu destinul evreilor români În Europa ocupată de naziști, reacții și percepții ale Ișuvului (comunitatea evreiască din Palestina pe cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ele speculații, referitoare la evreii români. Teribilele zile trăite de evrei se reflectă prin Înregistrarea graduală a Înrădăcinării fricii, a conștientizării situației terifiante și a amplorii Holocaustului. Partea a treia a volumului se ocupă de factorul extern În derularea Holocaustului din România. Cele trei studii familiarizează cititorul cu destinul evreilor români În Europa ocupată de naziști, reacții și percepții ale Ișuvului (comunitatea evreiască din Palestina pe cînd teritoriul respectiv se afla sub control britanic) și ale diplomaților francezi (Carol Iancu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ultimele, scrise la Djurin, În lagăr, În 30 ianuarie 1944. Am făcut un interviu cu sora doamnei Miriam Korber-Bercovici, Silvia Hoișie, care locuiește acum la Iași, un interviu pentru programul Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR) cu și despre supraviețuitorii Holocaustului; În interviu Silvia Hoișie (În jurnal Sisi) mărturisește unele lucruri foarte interesante și importante despre acest jurnal, lucruri pe care nu puteam să le aflăm de altundeva, de aceea am să citez din acest interviu Încă nepublicat: „Sora dumneavoastră, Miriam
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ar fi așa de nervos. E atît de nervos Încît mi-e teamă de-o catastrofă. [...] Pentru orice fleac se enervează la culme și...”). În această situație incredibilă „tinerețea Își cere drepturile”, cum Îmi spunea Reicher Gertrud, altă supraviețuitoare a Holocaustului: nu putem să nu observăm frumoasele descrieri ale naturii, care nu-s simple descrieri, ca-n Alecsandri („Doi kilometri am mers alături de linia ferată. Jur Împrejur cîmp, stepă Întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
izolat o parte a centrului orașului, forțîndu-i pe români să trăiască În afara zidurilor orașului (districtul Schei). Pentru o dezvoltare a acestui subiect, vezi Raul Hilberg, Perpetrators, Victims and Bystanders: The Jewish Catastrophe, 1933-1945, Perennial, New York, 1993. Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere sînt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în gândirea omului european. Gândirea conflictuală noi-ceilalți a fost repusă în societate prin fenomene istorice complexe: 1) antisemitismul european de după 1800; 2) procesul de formare a statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un tribalism! Nu există decât gândire în termeni universali și transnaționali. Totodată, gândirea dialectică a întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire remarcabilă și foarte bine instruiți, care au slujit diverselor regimuri politice dictatoriale, practic, au susținut posibilitatea crimelor comise de acele regimuri și a diverselor abuzuri de putere. Cele mai sinistre efecte ale ideii de elită din secolul XX sunt Holocaustul și crimele regimurilor comuniste postbelice. De exemplu, Heidegger, pe lângă filosoful existențialist de reputație mondială, reprezintă și un simbol al elitei ticăloase, fiind un membru marcant al aparatului de propagandă nazist, pe care l-a susținut prin discursuri și scrieri. Nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o acțiune de îndoctrinare în raport cu civilii. Numai că această ordine, spulberată de la Febvre încoace, nu se mai susține decât pentru un interes politic și anticivic. Criza reprezentării și a liderilor este evidentă. A mai vorbi de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este o modalitate inconștientă de a reveni la aceeași criminalitate intelectualo-politică. Mesajul lui Lucien Febvre, din 1948, rămâne, în ciuda trecerii timpului, unul de profundă actualitate, rămas neîmplinit pe plan social-politic: "A salva onoarea acestei Europe înseamnă să muncești
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]