4,284 matches
-
stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
singurul loc de pe pământ unde sărbătoarea toamnei scotea din adâncul sufletelor cele mai frumoase obiceiuri prin ancestralitatea lor? Doar aici am văzut , ca o lege nescrisă obligatorie dar și respectată, renunțarea aproape totală la folosirea veselei, a paharelor la marele hram al naturii. Vinul se putea bea doar din pahare vegetale, ardeii decapați sau dovlecii supuși unui proces special de uscare. Era o continuare firească a ceremonialului poate păgân al lui Bachus, divina băutură neavând voie să fie atinsă de fier
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
era mai sglobie; 3)Ruxanda lui Costache Mărzan nu era frumoasă, dar bună gospodină și 4) Savastița lui Toader Macovei. Toader Macovei era un om de rară frumusețe și de rară vrednicie. L-am cunoscut, că venea la noi la hram. Costache Mărzan era rotar și sta în Fălticeni la o casă a lui și lucra la roate dar era foarte rău cu soția lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rădășanu reușește la concurs și tu nu ". Pe ziua de 1 septembrie 1900, trebuia să fim prezenți la Școala normală "Vasile Lupu "din Iași, pentru vizita medicală. Trebuia să plecăm cu o zi mai înainte la Iași. Tata era la hram la Sasca și nu mai venea, dar pe la mezul nopței a venit și tot atunci am plecat la Fălticeni cu docărașu 24, cu Ion a lui Neculai Pădurariu, un băet argățel la noi, orfan de amândoi părinții. Eu și tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dormitor să dorm. Iar pe Vasile Huțanu din sat Petricani comuna Vlăsinești județul Dorohoi și pe Grigore Pavlov din Huși i-a bătut cât a vrut, că acia n-au fugit. În anul 1904 m-am dus cu tata la hram la Rădășeni pentru prima dată. Docărașul l-am tras la Miron Pintilie, foarte mare gospodar și încă avea și crâșmă. Și am fost și la Grigore Grumăzescu, om înalt și frumos, era socru lui Vasile Lită Vasile a lui Neculai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la N.Stoleriu și negăsindu-l acasă au venit la mine în Bogata. Câți am plantat toamna s-au prins sută la sută. Iar câți am plantat primăvara s-au prins numai pe jumătate. În 1908 m-am dus la hram la Rădășeni de Sf. Mercore. Și m-am oprit la preotul Neculai Iordăchescu, un preot și el și preoteasa numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pe Ion a lui Petre Hlihor nu l-am cunoscut că a murit f. de tânăr. Și soția lui Maranda s-a măritat după Nică Damian. Un om și frumos și f.de treabă și bun la inimă. La un hram de Sântă-Măria mare ne-am dus în Baea la Nică Damian. Ne-au ospătat din belșug și cinstit și la plecare acum era sară și lămpile aprinse. Și nașa tati și a mamei, nu se mai sătura de sărutat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost Primarul Com. Baea mulți ani. Pe soția lui o chema Paraschiva, și era din satul Rădășeni fata lui Grigore Grumăzescu și a Paraschivei pe care eu i-am cunoscut în 1904, când m-am dus cu tata la hram la Mercori. Și am tras docarașul la Miron Pintilie om f. bogat și avea și o crâșmă. Atunci m-am dus eu la crâșmă la Costachi Gherasim și m-a dat în scrânciob cu 8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Elementele criminale din mănăstiri caută și În unele locuri reușesc să extindă influența lor asupra unui număr Însemnat de credincioși, În special din rândul elementelor mai Înapoiate, aceasta cu ocazia vizitelor pe care cetățenii le fac la mănăstiri cu ocazia hramurilor, sărbătorilor religioase”. Se propunea scoaterea din monahism a călugărilor care au fost legionari sau care au deținut funcții În “aparatul de stat burghezo-moșieresc”, desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării cursurilor Institutelor Teologice de către călugări și călugărițe, intrarea În monahism să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
a preotului; tatăl lui Creangă, Ștefan, și mama Smaranda. Unul dintre primele episoade prezentate în carte prezintă pedepsele corporale recomandate de preot: copiii erau puși să stea pe un scaun denumit Calul Balan și biciuiți cu Sfântul Nicolai ădenumit după hramul bisericii). Fragmentul este și o relatare retrospectivă și în ton jovial a interacțiunii cu ceilalți copii, de la jocurile lor preferate ăprinderea muștelor cu ceaslovul) până la iubirea copilărească a lui Nică pentru Smărăndița și la folosirea abuzivă a pedepsei corporale de către
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lacului și databil din secolul I), o fostă casă de oaspeți transformată în complex hotelier, m-a primit cu ostilitate. Recepționerul considera categoric suspect faptul că eram singur și a făcut absolut tot ce a putut ca să afle cam ce hram port. Bolnav, necredincios sau spion... Era probabil obișnuit fie cu familii israeliene, fie cu autocare pline cu turiști de toate națiile, iar excursioniștii solitari nu-i inspirau nicio încredere. Un tip rău n-are prieteni. Îi dau dreptate întru totul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Pe moșie revărsată. Te nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i foc ce arde Limba noastră îi aleasă Într-un neam, ce fără veste Să ridice slava-n ceruri, S-a trezit din somn de moarte Să ne spuie-n hram și-acasă Ca viteazul din poveste. Veșnicele adevăruri. Limba noastră-i numai cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus; grai: glas, voce; limbă, fel de a vorbi; hram: sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici; izvoade: manuscris, text, document; neam: popor, națiune; potop: (în Biblie) revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de împrejurări. În momentul când minerii au intrat prima dată în București, după 13 iunie 1990, actualul președinte al României nu era deținător al unei înalte funcții politice. Nu se știa în acel moment cine este Traian Băsescu, sau ce hram poartă. Cel care l-a propulsat în funcția de ministru al Transporturilor, post vacant, a fost Anton Vătășescu, vice- prim-ministru, care a fost uimit de curajul fostului căpitan de navă. Imediat după instalarea în funcția de ministru al transporturilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preoțească). Ceremonia înveșmântării clericale se desfășoară, în mod normal, în parohia proprie și e prezidată de paroh. Don Scapini a cerut să o poată prezida el și a ales locul și data cea mai potrivită: 10 august, sărbătoarea patronală de hram a bisericii San Lorenzo și inaugurarea lucrărilor de restaurare. La ritul de înveșmântare au participat familiarii și prietenii tânărului cleric: toată familia Calabria, părintele Natale, conții Perez, marchiza Da Lisca, familia Fabbro, preoții camiliani și doamna Masina, o bătrâioară care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alte vremuri; Și, citindu-le-nșirate Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i limbă sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă-n ceruri Să ne spuie-n hram ș-acasă Veșnicele adevăruri. Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rără Pe moșie revărsată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
1275 suflete), Hordila (14 familii cu 48 suflete), Rapșa (7 familii și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui și doar 7 km de Pungești, avea casă parohială și 12 ha pământ de la 1864. Se menționează că biserica parohială purta hramul „Sf. Voievozi”, construcție din vălătuci, reparată în 1908, 1912, 1935-36. Paroh era Cezar Diaconu, născut la 18 iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937, ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori. În 1878 biserica de la Dumbrăveni, comuna Pungești, cu hramul „Nașterea Sf. Ion Botezătorul, din lemn durată în stare bună la anul 1814 de către ieroshimonahul Ghenadie, monahii Varlam și Iosif, având două turle (turnuri) mari și două mici; una clopotniță separată de biserică, cu 134 familii, avea preot pe Ion
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ?. Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA.Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. În bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ?. Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA.Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. În bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. Însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: „Îată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe care nu le pot descrie, dar le pot saluta cu lacrimi curate. A fost slujbă arhierească. Am citit rugăciunile pentru Sfânta Împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineața- tot cu pelerinii- cu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveliști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
București, ulterior și În alte localități. Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]