3,770 matches
-
total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48 ha. Se află în cursul râului Șovăț. Orașul Falești este împarțit in 3 localitați componente:Centrul(10.191 locuitori), Gara Feroviara(4.514 locuitori) și Fabrica de Zahar(2.021 locuitori). Istoria orașului Fălești
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul vitelor. Mai este inregistrată ,Odaea cu oamenii ce aparțin poștei Foleștii, cu 25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
și în studiul calității apei. Grupul Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și înglobarea particulelor de hrană.Deja-cunoscuta specie, "Amoeba proteus", se găsește printre vegetația în descompunere de la fundul pârâurilor de apă dulce sau a iazurilor, dar există și numeroase amibe parazite (unele parazitează omul, producând boli); Amibele sunt identificate prin abilitatea lor de a forma extensii citoplasmatice numite pseudopode, sau „picioare false”, cu care se mișcă. Acest tip de deplasare este considerat a fi cel
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
speciale la viața acvatică. Dau un aspect feeric bălților liniștite prin frunzele mari și florile lor bogate și mari. le este o familie cosmopolită de plante acvatice cu flori mari, răspândită în toată lumea prin habitatele cu apă dulce (lacuri și iazuri, râuri și pâraie, izvoare, mlaștini, șanțuri, canale și apele de maree) din regiunile atât temperate, cât și tropicale. Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
sunt ovate, lungi până la 30 cm, late de 25 cm. Utilizat ornamental în înfrumusețarea luciurilor de apă din parcuri și grădini publice. 4. "Nuphar luteum" — nufărul galben. Este răspândit prin apele stagnante sau lin curgătoare, bogate în mâl, bălțile și iazurile din câmpiile României. Rizom gros. Limbul frunzei este mare, ovat, adânc cordat. Pețiolii și pedicelele florali sunt lungi. Înflorește în lunile iunie-iulie. Are florile galbene. Are 5 sepale, mari, galbene-verzui, petaloide. În interiorul sepalelor se află numeroase petale (10-20), mici, galbene
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
1578, n.ns.) au zidit Pătru vodă mănăstirea Galata în vale și nu după multă vréme s-au răsipit, care loc și pănă astăzi să cunoaște"". Această mănăstire a fost construită pe un teren nepotrivit, undeva "sub deal", în "capul iazului", adică probabil în apropierea locului unde a fost construită mai târziu Mănăstirea Frumoasa. Deoarece temelia a fost așezată într-un loc nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că ""mănăstirea Galata
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Naiadelor, Driadelor, întrucâtva și a Sirenelor. Se sugerează ca ar fi posibil ca in trecut să fi fost preotesele unei zeități dacice. Se crede că ielele apar mai ales noaptea la lumina lunii, în hore, în locuri retrase (poieni, silvestre, iazuri, maluri de râuri, răscruci, vetre părăsite sau chiar în văzduh), dansând goale, mai rar cu veștmânt de zale, sau înfășurate în văluri transparente și cu clopoței la picioare; fostul lor ring de dans rămâne ars ca de foc. Uneori doar
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
și, primăvara, de torentele cauzate de topirea zăpezii. Principala apă curgătoare este Râul Vedea ce are ca afluenți mai multe astfel de văi și pârâuri (Ciorâca, Alunișul, Teiușul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit. Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
în Piatră de Albești, este opera sculptorului italian din Verona, Pietro Fabris, ce făcea parte din numeroasa comunitate italiană stabilită în această zonă în jurul anilor 1900. Bulevardul “Pardon” Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe fosta albie a unui iaz care a fost deviat în Râul Târgului în jurul anilor 1880. S-a numit multă vreme Bulevardul "Pardon" pentru că era așa mare aglomerație, că desele ciocniri între trecători duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!". Biserica Flămânda
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
vest și sud precum și o zonă de podiș și câmpie la est. este în marea să parte o regiune vastă de stepa, cu suprafața de pește 900.000 km pătrați, formată din 3 zone geografice: Pe aceste câmpii se găsesc iazuri și lacuri de apă sărată sau dulce. Către Anzi, pietrișul lasă loc porfirului, granitului și bazaltului, floră și fauna sunt mai abundente și capătă caracteristicile coastei de vest. Precipitațiile mai bogate în vestul Anzilor și temperaturile scăzute la nivelul mării
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
în parte. Pe lângă poluările de tip permanent sau semipermanent expuse anterior, apar și poluări care au un caracter accidental, adeseori datorate defecțiunilor în funcționarea stațiilor de epurare a apelor sau prin ruperea unor instalații de reținere a apelor, cum sunt iazurile de decantare de la diferite operații miniere. Gospodărirea apelor în cadrul folosințelor are ca obiect și măsurile de sporire a siguranței de funcționare ale diferitelor instalații precum și cele de reducere a efectului poluant în cazuri de accidente, de exemplu, prin realizarea unor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
loc a cărui întindere este greu de precizat. Domnitorul Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716) a extins terenurile mănăstirii, dându-i un teren cu ""pomeți, paragini de vii, locuri de grădini și pădure"". Acest teren se întindea pe valea râului Căcaina, de la iazul Mănăstirii Dancu spre nord. În anul 1809, Serafim, egumenul Mănăstirii "Trei Ierarhi" a restaurat această biserică, fiind așezată atunci o a treia pisanie. Pe atunci, de biserică se ocupau egumenii greci de la Mănăstirea Trei Ierarhi, care trimiteau aici călugări pentru
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
ha datorită faptului că în componența orașului intră câteva sate. Tot din acest motiv înstructura lui prevalează eminent terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al orașului este format din suprafața râului Cogâlnic, care intersectează orașul, și iazuri cu o suprafață totală de 134,4 ha. Preotul Iacob Iusipescu, care a făcut prima încercare de a scrie și de a publica istoria Cimișliei în anul 1874, explica, pe baza legendei locale, că "Lia" ar fi fost un nume
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
sunt rezistente la temperaturi joase și sensibile la temperaturi înalte. Sursa de infecție o constituie șobolanii și alte rozătoare, vitele, porcii. Leptospirele se elimină prin urină, infectând solul, bazinele de apă și produsele alimentare. Oamenii se îmbolnavesc în timpul scăldatului în iazuri infectate, în timpul lucrărilor agricole pe terenuri umede, etc. Microbul pătrunde în organism prin piele, prin mucoasele nazale sau oculare. Ajunși în organism, microbii pătrund în sânge unde se îmulțesc și apoi trec în diverse organe - rinichi, ficat, inimă, etc. Perioada
Leptospiroză () [Corola-website/Science/304479_a_305808]
-
amestec de stejari și carpeni. Rezervația Naturală Antoniuk (în ) este un parc de din oraș, ce păstrează starea naturală a unui fragment de pădure caracteristică platoului Białystok, dominant fiind amestecul de alun și spruce. Cele de pădure aflate în vecinătatea iazurilor Dojlidy sunt administrate de către Centrul pentru Sport și Recreație din Białystok (în - MOSiR). Zona de recreație a iazurilor Dojlidy cuprinde o plajă publică, poteci prin pădure, zone de observat păsări și de pescuit. Orașul are o climă continentală cu veri
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
naturală a unui fragment de pădure caracteristică platoului Białystok, dominant fiind amestecul de alun și spruce. Cele de pădure aflate în vecinătatea iazurilor Dojlidy sunt administrate de către Centrul pentru Sport și Recreație din Białystok (în - MOSiR). Zona de recreație a iazurilor Dojlidy cuprinde o plajă publică, poteci prin pădure, zone de observat păsări și de pescuit. Orașul are o climă continentală cu veri calde, sau hemiboreală (Dfb) conform clasificării climatice Köppen, caracterizată prin temperaturi calde în timpul verii și prin ierni lungi
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
fost primul parc public de felul său din Europa. Parcul construit pe malurile râului Rudawa, a fost echipat cu piste de alergare și terenuri de sport, locuri de joacă, un bazin de înot, un amfiteatru, pavilioane de expoziții, și un iaz pentru plimbări cu barca și hidrobicicleta. Mai puțin cunoscutul parc Krakowski a fost înființat în 1885 de Stanisław Rehman dar a scăzut mult în dimensiune de atunci din cauza dezvoltării diverselor proiecte imobiliare. El a fost o destinație foarte populară în
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
din puținele localități din republică unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare și constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt de 180 ha și sunt formate din suprafața râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafață de 18 ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul Repede în depresiunea Vad-Borod și lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad), fondul forestier și fondul cinegetic. Din albia râurilor sunt utilizate în industria materialelor de construcții pietrișurile și nisipurile.
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
producției industriale. Acvacultura este o nouă activitate în Canada, începând cu anul 1970. Primele documente privind piscicultura pe teritoriul românesc, datează din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existența a numeroase iazuri și râmnice și la peștii care le populau. De asemenea, sunt numeroase referiri la pescuit și piscicultură în documentele oficiale din secolele XV-XIX pe teritoriul actual al României.
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
nu au fost abordate decât după peste un deceniu. În bazinul superior, amonte de Buftea, au fost proiectate o serie de lacuri de acumulare de importanță locală, în zona localităților Ghimpați, Dâmbovița și Ciocănești pe râul Colentina (neexecutate încă) și iazuri piscocole în zona Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea folosințelor din nordul Capitalei a avut ca efect o poluare mai accentată a lacurilor de pe valea Colentinei. Pentru asigurarea unor debite de diluție a fost realizat canalul Dragomirești-Deal - Chitila care
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
săpăturilor arheologice efectuate în 1958 pe locul vechii curți domnești din preajma Bisericii "Sf. Ioan" s-a descoperit o lespede funerară din anul 1515 cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""[...] Vornicul care a fost ucis la Vaslui mai în jos de iaz și a fost îngropat aici în anul 7023, luna ianuarie [...]"". Micul cimitir aflat în partea de est a curții conține câteva pietre funerare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând foștilor proprietari și moștenitori ai domeniului Ghica
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
pe râu era încă posibil pentru activitățile sale comerciale. Cu toate acestea, poziția orașului a avut, de asemenea, un dezavantaj grav - a fost foarte aproape de Dunăre, dar sub nivelul râului, așa că a fost întotdeauna înconjurat de mlaștini și de multe iazuri. În același timp, orașul Zaicear, fiind mult mai aproape de Nis și, prin urmare, de restul Șerbiei, a fost lent preluat că un centru regional. Acest avantaj a devenit mult mai clar în special în construcția de căi ferate. Negotin, deși
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei. Denumirea științifică "Esox lucius", derivă din cuvintele latine "Esox", numele dat de Pliniu unui pește (știucă sau somon) din Rin și "lucius" = știucă. Cuvântul latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, pronaosul de doua fereastre pe dreapta și una pe stânga. În curtea mănăstirii alături de biserica propriuzisă se mai găsesc un paraclis, o clopotniță, chilii, diverse locații gospodărești, și un mic iaz amenajat. Ctitorie moșnenească-țărănească, Mănăstirea Gavanu are un istoric ce începe - după unele date - din anul 1707, printr-un lăcaș monahal aflat în "Fundul Găvanului" între două izvoare în punctul numit "„La Lăstuni”". Terenul (poieni și păduri) pe care a fost
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]