7,197 matches
-
recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant interpretarea din unghi onomastic a personajului central (și trebuie să recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
toată lumea, se pot decela alte influențe la fel de puternice: figura Lamiei, din mitologia greacă, prelucrată de romanticul John Keats în poezia cu un titlu omonim, ale cărei forme și comportament serpentin o prezintă ca pe una dintre primele hetaire mistice din imaginarul thanatic european. Este suficient să punctez aici obsesia eliadescă pentru ofiomorfism și caracterul pervers al Christinei, devoratoare și manipulatoare de bărbați, ca și mai vechea regină libiană. O altă sursă europeană a vampirului feminin ar fi cea oferită de poemul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în Est, fie de cele ale unor epistemologii pornite din științele naturii sau filosofii ale științei de factură pozitivistă, neokantiană, structuralistă, neotomistă, ludică și altele din Vest, putem înțelege și diferențele față de tradițiile care pledează pentru îmbinarea cunoașterii cu fantezia, imaginarul, poeticul în genere. Guénon susținea fondul spiritual conținut de procesele amintite, care este rezumat în Principiile supreme păstrate de tradiții. Acestea sunt accesibile intuiției intelectuale, diferită de intuiția bergsoniană cu caracter sensibil, amestecată cu instinctul și cu sentimentele. (9a, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
toate artefactele, menține parametrii instalațiilor, dozajul combinațiilor, diverse forme de supraveghere. Cele mai directe reacții culturale moderne la noile mijloace de muncă sunt exprimate destul de complex în literatura și cinematografia SF, cu o hermeneutică specifică, adesea ezoterică prin formele de imaginar promovate. Aceste produse culturale sunt apropiate de "contracultura ca mijloc de opoziție față de comunism" reprezentată de muzica rock, punk și metal, de sex în variantele sale mereu diversificate, mai ales după criteriile perversiunii. (9a, pp. 22-23, 166, 263) "Postmodernitatea" vine
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Sau, în formularea lui Rapetti, "Tocmai această tensiune între fluxul imaginar, "revărsarea de sine" și necesitatea de a izbuti o formulare inteligibilă a subiectului conformă cu toate implicațiile morale generează specificitatea operei"46. Există un defazaj între acest flux al imaginarului și transpunerea viziunii care are consecințe asupra coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază relația pe care pictura lui Moreau o întreține cu literatura, provenind din caracterul poetic al viziunii pictorului. Printr-o expresie plastică, M.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al metamorfozelor eminesciene ale lui Hyperion, expresie a unei naturi duale. Această dualitate a operei eminesciene o teoretiza și Ion Negoițescu într-un eseu fundamental, Poezia lui Mihai Eminescu, unde criticul distingea între antume și postume ca două dimensiuni ale imaginarului eminescian: una neptunică, de suprafață, ușor idilizată, romanțată, și una plutonică, vizionară, febricitată, grandioasă, sumbră, proiectând cosmogonii și stingeri universale. Ele corespund, până la un punct, celor două tipuri de romantism pe care le identifică Virgil Nemoianu în Îmblânzirea romantismului, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de caracterul pedagogic, socializant, tranzitiv al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la Bachelard și cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la Bachelard și cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta cele două sculpturi ale lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul Chimeric, pe filiera durandiană a antropologiei imaginarului, coroborată cu analiza figurilor imaginarului la Bachelard și cu arhetipologia jungiană, Mircea Cărtărescu sesiza dualitatea ca pe un clivaj insuportabil, o schizoidie dureroasă încifrată în imaginarul eminescian printr-o narcisică resorbție într-o unitate primordială. În acest caz, putem interpreta cele două sculpturi ale lui Filip Marin prin prisma acestei dinamici dualiste de reflex simbolist, care imprimă un relief indelebil construcției operei. Figura eminesciană care încearcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile lui din copilărie în fața poveștilor"346. Reflexul creator ar constitui și o recuperare a unei vârste magice, cea a copilăriei, unde fantasmele joacă un rol fondator în economia simbolică a imaginarului infantil chipul bufniței prezintă similitudini cu cel al unui copil. În acest caz, putem vedea rapelul regresiv așa cum îl sugerează o altă serie de himere (Himera Văzduhului, Himera Apei etc.) cu mult mai amplu, mergând până la reveriile amniotice, multe dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmărește, mai degrabă, relevanța arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert Durand. Cu Himerele sale, Paciurea pare interesat să surprindă materia in statu nascendi. Himera aerului (1927) are corpul fusiform, aerodinamic, evocă zborul mai mult prin fluiditatea formei, prin sugestia unei materii ductile a corpului său decât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
montat pe corzile lirei, iar asocierea dintre prezentarea trofeului sângeros solicitat și obținut de Salomeea, capul tăiat al sfântului Ioan, și cea a capului lui Orfeu prezentat pe suprafața alcătuită de corzile lirei, se înrudesc simbolic în aceeași arie a imaginarului decadent. Elocvente din acest punct de vedere sunt cele două tablouri ale lui Gustave Moreau conținând aceeași imagine emblematică, Fecioară tracă cu capul lui Orfeu (1865) și Salome în grădină (1878), tablouri care par pictate în oglindă ca variațiuni pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mediu european arată că adolescența era vârsta la care o fecioară trebuia să fie pregătită pentru următoarea etapă din viață, și anume împlinirea ca femeie 112. Fecioara era astfel percepută ca fiind tânără, cu o vârstă între copil și adult. Imaginarul masculin, autoritatea supremă în Evul Mediu, o reprezintă în literatură și artă ca fiind frumoasă, virgină, inocentă, dar suficient de matură pentru căsătorie. Este interesant faptul că modelele feciorelnice ale Europei medievale aveau multe trăsături în comun cu frumusețile mature
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
modelul fe-cioarei-martir sau de figura sacrosantă a Fecioarei Maria. Dacă am exclude sensul constant subversiv al fiecărei apariții a Madonnei, mesajul ei ar rămâne, probabil, fără ecou. Este interesant de observat faptul că modelul fecioarelor-martir, creație în mare parte a imaginarului masculin, a fost adoptat de femei ca idealul fetei tinere în general, devenind un reper în comportamentul social al popoarelor tradiționale. Astfel, potrivit opiniei lui Katherine Lewis, "devotamentul față de modelul fecioarelor-martir sporea nu numai calitatea vieții spirituale a femeilor, ci
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
altă parte, masa la un restaurant "etnic" este o experiență culinară menită "să ne facă plăcere, să ne simțim bine, să ne distrăm" și nu să adoptăm o altă identitate. Paradoxal însă, chiar aceste locuri ne determină să construim "un imaginar multicultural", în care diferențele cultural-geografice sunt reconsiderate pentru un timp în iluzia că experimentăm o altă identitate. Deoarece numărul celor care iau masa în oraș a crescut cercetătorii în domeniul alimentației au stabilit o distincție între cei care merg la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios în zona "mai puțin civilizată", în adevăratul spațiu de carnaval la care era expus. Următorul pas în combinarea realității cu imaginarul și a temei târgului internațional cu amuzamentul debordant este parcul de distracții american, cu Coney Island drept cel mai notabil exemplu la în-ceputul secolului al XX-lea. Construirea parcului de distracții pe insula Coney a fost rezultatul mai multor factori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la începutul lui aprilie). Acest tip de carnaval poate dura până la patru-cinci zile, se desfășoară într-un spațiu închis, de regulă un parc foarte mare, funcționând pe principiul "balonului ambiental", cu un conținut tematic ce reprezintă perioada renascentistă engleză în imaginarul contemporan. Tocmai de aceea, "realitatea" târgului renascentist este foarte diferită de ceea ce încearcă să sugereze. În afara simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând prin Evul Mediu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fix, ci unul al iluziei, un spațiu fluid, în care timpul este etern (nu există ceasuri), într-o continuă stare de "devenire 239". Pentru Foucault, o asemenea zonă funcționează ca "o breșă [...] în timpul tradițional", unde totul este răsturnat: ceea ce aparține imaginarului devine "real", obiceiurile vieții cotidiene dispar, se poate experimenta o noapte perpetuă sau o zi fără sfârșit. Fiind "un spațiu destinat petrecerii timpului liber", în opoziție cu spațiile destinate muncii, parcul tematic produce narațiuni ale culturii populare, la fel de iluzorii ca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
frecventarea unui restaurant tematic sau vizitarea Disneyland-ului parizian. Poziția centrală pe care America de Nord o ocupă în prezent poate fi rezultatul deplasării continue a centrului către Vest (conform teoriei lui Dussel), sau efectul simbolisticii de reprezentare a Americii, existentă încă în imaginarul colectiv (potrivit lui Kroes). Imaginația europeană inventase o Americă mitică, înainte ca pământul să fie descoperit, sub forma unui tărâm de basm, utopic, fără inhibiții și constrângeri. Astfel, ideea de America a servit drept "un ecran uriaș pentru proiectarea dorințelor care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
viitorii politicieni și alți vectori de opinie să se formeze și la școala unor gânditori și politicieni cu convingeri democratice, precum Virgil Madgearu, Petre Andrei ș.a., chiar dacă aceștia nu sunt la fel de eclatanți precum cei enumerați mai sus. Ideea europeană în imaginarul românesc postcomunist Ceea ce se înseamnă astăzi europenitatea poate fi înțeles lecturând preambulul Tatatului de la Lisabona (ce menține formulările din tratatele precedente), care precizează printre altele că "inspirându-se din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schițe ale unei 'a treia căi', ale unei 'democrații originale', chiar ale unei 'despoții luminate': pe scurt, orice părea posibil, nimic nu era însă cert" (Durandin și Petre 2010, 142). Sensul răsturnat al democrației este activ și în prezent în imaginarul colectiv. Este suficient să vedem de câtă încredere a populației din România se bucură Parlamentul. În mod ironic, în această perioadă apare o publicație cu numele Europa, ca satelit (alături de publicația Politica) al revistei România Mare, editată tocmai de către propagandiștii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
secolului al XX-lea - nu au dus, încă, la un punct de vedere unanim acceptat. Finalmente, dincolo de eforturile de compatibilizare a conceptului cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane învecinate, precum sociolingvistica, geografia umană, semantica, psihosociologia, demografia istorică ș.a. -, am fost obligați să redescoperim axioma postulată de Fernand Braudel încă din a doua jumătate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Carmen-Ecaterina CIOBÂCĂ Lucian Blaga et ses versions en français : figures de style et traduction Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Romanul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu 7
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de lumea în care trăim: lumea reală și cea imaginară, creată de fiecare individ în parte. Cert este că fiecare dintre cele două lumi ne creează personalitatea. Prin credință, manifestată sau nu religios, realitatea transcende lumea materială, făcând apel la imaginarul nostru la care participă mesajul și limbajul religioase. Mesajul și limbajul religioase sunt componente de bază ale fiecărei religii. Creștinismul, mozaismul, islamismul, credințele politeiste orientale sau alte concepții de natură religioasă ne sunt prezentate diferențiat, nu numai printr-o doctrină
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
o devenire, pentru că fiecare evoluție are suișurile și coborâșurile ei, iar devenirea ține de aspectul continuu al existenței. Cu fiecare an, cu fiecare moment al alegerilor, oamenii au sperat, campaniile electorale mizând tocmai pe această speranță de schimbare. Or, dacă imaginarul colectiv asupra ordinii politice era unul de evoluție, cuvântul schimbare nu putea să aibă impact în rândul maselor. Campaniile s-ar fi derulat în parametrii unor coordonate clare, care să vizeze pe de o parte continuarea a ceea ce este bun
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]