3,662 matches
-
Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda bazele culturale ale personalității noastre, de care depind atât activitatea de formator, cât și modul de interpretare a evenimentelor organizaționale. Formatorii nu sunt neutri sau imparțiali. Ei sunt produsul unei culturi și, în același timp, sunt cei care diseminează anumite valori culturale, organizația trebuind să le accepte și să le cuprindă. Definițiile date culturii organizaționale de diferiți autori se pot circumscrie pe două axe, explicit-implicit și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză de context (cantitativă și calitativă), producerea de informații precise, viabile și aplicabile, concluzii și rapoarte imparțiale. Procesul evaluării este văzut ca un factor central în vederea realizării unui management de calitate; prin intermediul evaluării, se asigură calitatea, eficiența și controlul. Pentru ca asigurarea internă a calității să poată fi evaluată, este necesară existența unor criterii de verificare a calității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
facă nimic pentru romi prin susținerea partenerului său „privilegiat”, Partida Romilor. Pe baza datelor de mai sus, se poate observa că Partida Romilor era considerată o simplă structură de stat, iar societatea civilă romă trebuia susținută pentru a promova instituții imparțiale de implementare a politicilor publice pentru romi. Odată cu adoptarea strategiei, modul În care „problemele romilor” sunt abordate se schimbă. Inițial, „elita autonomă” de la Începutul anilor ’90 ar fi dorit crearea acelor structuri administrative În interiorul instituțiilor publice care să abordeze holistic
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj obligatoriu nu pot fi considerate ca fiind conforme
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
avut în vedere respectarea drepturilor omului și a integrității principiilor statului de drept, făcându-se aplicarea garanțiilor prevăzute de sistemele lor juridice în vederea realizării dreptului persoanei extrădate la un proces echitabil, inclusiv dreptul de a fi judecată de o instanță imparțială stabilită de lege. Acordul, în conținutul art. 2, menționează că prin "stat membru" trebuie să înțelegem un stat membru al Uniunii Europene. Precizăm că prin termenul de "stat membru" trebuie să înțelegem și un stat membru al S.U.A. Domeniul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care, în mod sigur, nu îmi aparțin și incluzând autori cu ale c]ror p]reri m] așteptăm s] nu fiu de acord (și aștept]rile nu mi-au fost contrazise). Totuși, nu poate exista o selecție complet obiectiv] și imparțial] a temelor și a autorilor. Un alt editor ar fi realizat, poate, un volum total diferit. Am fost crescut într-o societate occidental], vorbitoare de limb] englez] și am fost educat în tradiția filosofic] occidental]; nu as fi compentent s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor facilit]ți permanente celor mici. Acest lucru nu ar fi fost efectiv posibil dac] toți p]rinții s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni de încredere, cinstiți, blajini, umili, convenționali, hărnici și imparțiali în judecat]; iar pe de alt] parte, cei r]i, lipsiți de judecat] și care ignor] legea. Femeile sunt împ]rțite în dou] clase: cele bune, care sunt soții ideale, preocupate în special de bun]starea familiei și a soțului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește forță fizic] din cauza c]reia este reciproc avantajos pentru oameni s] accepte convenții care recunosc și protejeaz] interesele și posesiunile tuturor. Cealalt] abordare subliniaz] egalitatea statutului moral datorit] c]reia interesele fiec]rui individ devin o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cauza c]reia este reciproc avantajos pentru oameni s] accepte convenții care recunosc și protejeaz] interesele și posesiunile tuturor. Cealalt] abordare subliniaz] egalitatea statutului moral datorit] c]reia interesele fiec]rui individ devin o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intui ce înseamn] tratamentul egal, dar avem nevoie și de proceduri pentru a determina sensul exact al drept]ții. În viziunea lui Rawls, ideea contractului social este o astfel de procedur], deoarece conține un principiu de bâz] al deliber]rii imparțiale - fiecare persoan] trebuie s] ia în calcul nevoile celorlalți considerați „indivizi liberi și egali”. Așa cum am v]zut ins], contractele nu se încheie întotdeauna între indivizi liberi și egali și nu iau mereu în calcul nevoile celor slabi. Mulți cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele prevederi care îi sunt cele mai favorabile lui. Dar, de vreme ce nimeni nu își cunoaște viitoarea pozițe social], a le cere contractanților s] decid] ce este mai bine pentru ei va avea aceleași consecințe cu a le cere s] decid] imparțial ce e mai bine pentru fiecare. Pentru a decide din spatele unui v]l al ignorantei care principii îmi vor fi cele mai favorabile, trebuie s] m] pun în locul fiec]ruia dintre contractanți și s] v]d care principii sunt favorabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât o generalizare a doctrinei st]rii naturale). Nu toți contractualiștii kantieni pleac] de la poziția inițial] a lui Rawls, dar, ca și acesta, ei înlocuiesc tradițională stare natural] cu poziții care îi determin] pe fiecare dintre contractanți s] acorde tratament imparțial intereselor fiec]rui membru al societ]ții. Deși nu cad de acord asupra principiilor care ar fi selectate de contractanții imparțiali, aceștia admit diferite forme de egalitate în drepturi și resurse. Inegalit]țile nu sunt interzise, dar cerință de deliberare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acesta, ei înlocuiesc tradițională stare natural] cu poziții care îi determin] pe fiecare dintre contractanți s] acorde tratament imparțial intereselor fiec]rui membru al societ]ții. Deși nu cad de acord asupra principiilor care ar fi selectate de contractanții imparțiali, aceștia admit diferite forme de egalitate în drepturi și resurse. Inegalit]țile nu sunt interzise, dar cerință de deliberare imparțial] sugereaz] c] inegalit]țile trebuie justificate în fața celor defavorizați și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intereselor fiec]rui membru al societ]ții. Deși nu cad de acord asupra principiilor care ar fi selectate de contractanții imparțiali, aceștia admit diferite forme de egalitate în drepturi și resurse. Inegalit]țile nu sunt interzise, dar cerință de deliberare imparțial] sugereaz] c] inegalit]țile trebuie justificate în fața celor defavorizați și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane. Nu este clar ins] dac] instrumentul contractului ap]r] sau contribuie la dezvoltarea acestor teorii. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor c]dea de acord asupra împ]rțirii egale a resurselor, cu excepția cazului în care inegalitatea acționeaz] în avantajul celor mai defavorizați. Se convine asupra acestui principiu deoarece contractanții imparțiali nu vor riscă (dup] Rawls) s] devin] perdanții unei societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contribuie la dezvoltarea acestor teorii. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor c]dea de acord asupra împ]rțirii egale a resurselor, cu excepția cazului în care inegalitatea acționeaz] în avantajul celor mai defavorizați. Se convine asupra acestui principiu deoarece contractanții imparțiali nu vor riscă (dup] Rawls) s] devin] perdanții unei societ]ți inegalitariene, chiar dac] acest risc este mai mic în comparație cu posibilitatea de a fi unul dintre câștig]tori. Dar, recunoaște Rawls, putem face și alte presupuneri referitoare la contractanți, caz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] a le putea ap]ra ins]. Pe de alt] parte, contractul nu trebuie s] dea expresie acestor principii esențiale. Imparțialitatea a fost exprimat] mai degrab] prin intemediul persoanelor ideale care simpatizeaz] cu soarta tuturor celorlalți decât prin contractanții imparțiali. Ambele teorii susțin c] agentul moral trebuie s] adopte un punct de vedere imparțial, dar, întrucat contractanții imparțiali v]d în fiecare membru al societ]ții o potențial] surs] a binelui propriu, cei care simpatizeaz] cu toți ceilalți v]d
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] dea expresie acestor principii esențiale. Imparțialitatea a fost exprimat] mai degrab] prin intemediul persoanelor ideale care simpatizeaz] cu soarta tuturor celorlalți decât prin contractanții imparțiali. Ambele teorii susțin c] agentul moral trebuie s] adopte un punct de vedere imparțial, dar, întrucat contractanții imparțiali v]d în fiecare membru al societ]ții o potențial] surs] a binelui propriu, cei care simpatizeaz] cu toți ceilalți v]d fiecare persoan] că o component] a binelui propriu, de vreme ce înțeleg și împ]rt]șesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestor principii esențiale. Imparțialitatea a fost exprimat] mai degrab] prin intemediul persoanelor ideale care simpatizeaz] cu soarta tuturor celorlalți decât prin contractanții imparțiali. Ambele teorii susțin c] agentul moral trebuie s] adopte un punct de vedere imparțial, dar, întrucat contractanții imparțiali v]d în fiecare membru al societ]ții o potențial] surs] a binelui propriu, cei care simpatizeaz] cu toți ceilalți v]d fiecare persoan] că o component] a binelui propriu, de vreme ce înțeleg și împ]rt]șesc destinul fiec]reia. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] teorii folosesc instrumente diferite, dar diferența este mai degrab] superficial], de vreme ce ambele forțeaz] agentul s] adopte o perspectiv] care îi neag] cunoașterea sau posiblitatea de a-și promova binele particular. Într-adev]r, este adesea dificil s] distingi între contractanții imparțiali și cei care simpatizeaz] cu toți ceilalți. Tratamentul imparțial poate fi generat și f]r] ajutorul instrumentelor speciale, ci doar prin a cere agenților s] ofere tratament egal, p]strându-și cu toate acestea cunoașterea binelui propriu și posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] superficial], de vreme ce ambele forțeaz] agentul s] adopte o perspectiv] care îi neag] cunoașterea sau posiblitatea de a-și promova binele particular. Într-adev]r, este adesea dificil s] distingi între contractanții imparțiali și cei care simpatizeaz] cu toți ceilalți. Tratamentul imparțial poate fi generat și f]r] ajutorul instrumentelor speciale, ci doar prin a cere agenților s] ofere tratament egal, p]strându-și cu toate acestea cunoașterea binelui propriu și posibilitatea de a-l promova. Cerem fiec]rui agent s] respecte interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriu (real sau posibil)! Rawls încearc] s] minimalizeze gradul în care indivizii din poziția inițial] consider] diferitele tipuri de vieti posibile ca rezultat al unei alegeri egoiste; contractul social încurajeaz] ins] aceast] viziune și umbrește adev]râtul înțeles al tratamentului imparțial. Instrumentul contractual pare deci s] nu ajute prea mult în exprimarea ideii de egalitate moral]. El r]mane ins] un mod de exprimare a angajamentelor morale care o preced]. Poate fi, de asemenea, dup] cum spune Whewell, „o form] convenabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
particulare sau generale, ci prin ins]și natura ei, așa încât ea r]mane un fapt greșit chiar și atunci când urm]rile pe care le-ar putea produce sunt pozitive. Perspectivele deontologice, spre deosebire de cele consecințialiste, nu sunt fondate pe o abordare imparțial] a intereselor și a bun]st]rii celorlalți. Cerându-ni-se a nu face r]u unui om nevinovat, chiar dac] prin această punem în pericol viețile altor cinci oameni nevinovați, este evident c] interesele celor șase nu sunt luate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]