8,976 matches
-
eșecul tentativei de a înscrie China în Organizația Mondială a Comerțului, din primă-vara lui 1999. Adepții protecționismului naționalist, întăriți de bombardarea ambasadei chineze de la Belgrad, au trecut din nou în ofensivă. În privința evoluțiilor economiei chineze în următorii ani, subzistă importante incertitudini, în ciuda perspectivelor reale de creștere stabilite de către F.M.I., de 6,6%-7%, în condiții de criză. Riscurile provin mai cu seamă dintr-o scădere a cererii exterioare, deci o scădere a exporturilor și din fragilitatea sistemului financiar-bancar, datorită volumului important
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fi puse sunt cele pe care le anticipa, aparent naiv, studentul meu: De ce există bănci? De ce există dobînzi?... 4.10. PĂSTRAȚI RESTUL, D-LE PREȘEDINTE! În ultima vreme, în condiții critice, universul economic e caracterizat de o creștere a complexității, incertitudinii și instabilității. Noi factori intervin fluctuant, crește diversitatea sistemelor economice, iar modelele decizionale și comportamentele actorilor se schimbă. Dar complexitatea sistemului economic nu e totuna cu complicațiile sale, care sunt aleatorii și pot veni din zone neprofesioniste, cum este cea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de intervenții nu fac de-cît să ridice costurile reglării. Gestiunea monedei nu se face la televizor. Sistemele complexe au o logică de funcționare și de evoluție diferite de cele simple, sunt mai dependente de comunicare, sunt caracterizate de foarte multă incertitudine, instabilitate, diversitate. Logica rațională caracteristică sistemelor simple nu merge aici, unde sunt prezente raționalități multiple și o ambiguitate dinamică a complementarităților și conflictelor greu de înțeles pentru un marinar puțin umblat la școală, dar obișnuit să dea cu tifla. În
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Teistul vede evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a dezinstituționalizat, s-a subiectivizat. Hiperconsum și anxietatetc "Hiperconsum și anxietate" Și mai este ceva. În acest context, achiziționarea unui produs de marcă nu e doar o manifestare de hedonism individualist, ea urmărește în egală măsură să răspundă noilor incertitudini provocate de reducerea sistemelor de referință și noilor așteptări privind securizarea estetică ori sanitară. În perioadele anterioare, modurile de socializare, normele și reperele colective în vigoare făceau neechivoc distincția între sus și jos, între bunul-gust și prostul-gust, între eleganță și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de viață comunitare. Rezultă de aici îndoieli și temeri individuale privind aspecte ale consumului care, în trecut, erau de la sine înțelese, organizate fiind în funcție de tradițiile de clasă. Cultul mărcilor este ecoul procesului de detradiționalizare, al presiunii principiului de individualitate, al incertitudinii hipermoderne născute odată cu disoluția coordonatelor și a atributelor culturilor de clasă. Cu cât stilurile sunt mai puțin comandate de către orânduirea socială și de către sentimentul de apartenență la o clasă, cu atât se impun forța pieței și logica mărcilor. Odată ce moda
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
descurca, întrebându-se neîncetat cum să-și diminueze cheltuielile, reduși la obligația de a trudi din greu pentru a-și asigura minimul necesar, milioane de oameni trăiesc nu în mizeria extremă a insuficienței alimentare, a avuției „zero”, ci în extrema incertitudine a zilei de mâine, în teama de a nu-și putea plăti chiria și taxele aferente, de a fi în incapacitate de a înapoia împrumuturile, de a cădea mereu mai jos. Mai mult ca oricând, sărăcia nu se reduce la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
noastră ar fi martora unei formidabile afirmări a lui carpe diem. S-o spunem fără înconjur: nu există o mai mare eroare de diagnostic decât o asemenea judecată. Pentru că, în zilele noastre, nimic nu mai este scutit de amenințări, de incertitudini și de riscuri. Locurile de muncă, noile tehnologii, planeta, mondializarea, viața sexuală, alegerea studiilor, pensiile, imigrația, cartierele de la „periferie”, aproape totul e susceptibil de a alimenta sentimentele de neliniște. Și, în vreme ce oamenii nu mai cred într-un viitor necesarmente mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mereu mai bine” și al depășirii de sine. Dimpotrivă. Ce anume din spectacolul sportiv aduce în asemenea stare de euforie masele hipermoderne? De ce anume ține un asemenea paroxism emoțional? După Paul Yonnet, motorul sportului-spectacol se alimentează din dublul „carburant” al incertitudinii și al identificării. Ceea ce face ca sportul-spectacol să fie în asemenea măsură mobilizator de afect este, pe de o parte, capacitatea sa de a crea suspans între doi cvasiegali care se înfruntă, iar pe de altă parte, puterea sa de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
alt gen, printre care figurează în primul rând, așa cum s-a văzut, consacrarea socială a valorilor hedoniste și sanitare. Dar mai există și alții: să subliniem, în mod deosebit, dezagregarea legăturilor sociale, reculul sentimentelor de apartenență la o comunitate, sporirea incertitudinii, fragilizarea vieții profesionale și afective, slăbirea legăturilor familiale. Toți acești factori au accentuat, în cursul fazei III, sentimentul de izolare a ființelor, insecuritatea interioară, experiențele eșecului personal, crizele subiective și intersubiective. Într-un cuvânt, dificultatea de a trăi. O semnalează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
totul altă direcție: este vorba de datoria formării tinerilor, a structurării lor intelectuale, a dobândirii de cunoștințe fundamentale ca o condiție a autonomiei individuale. Oricare ar fi „lunaparkizarea” culturii, preocuparea educativă pentru pregătirea viitorului capătă o importanță sporită, date fiind incertitudinile și riscurile care ne domină epoca. Utopia înfloririi personale poate reverbera încă, dar acest lucru nu anulează caracterul imperios al regândirii demersului educativ. Or, educația trece în mod necesar prin accesul la cunoștințe, prin impunerea de conținuturi și de metode
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și, mai ales, foarte inegale. Insatisfacția ține mai ales de un univers sobru al zeilor, de un univers al deziluziei, în care ideologiile nu mai furnizează un sistem al unității, al certitudinii, al inteligibilității lumii în care trăim. Din această incertitudine hipermodernă, și nu din nefericirea consumului, apar noile forme de credință. Asupra acestui punct, vezi Danièle Hervieu-Léger, Religion pour mémoire, Cerf, Paris, 1993, pp. 106-109. 9. Pentru aceste logici care stau la baza decepției referitoare la arta contemporană, vezi Anne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
statelor membre ale UE. Totodată, am cercetat instrumentarul teoretic al eficienței economice a investițiilor prezentând o serie de indicatori de evaluare a acesteia la nivel microeconomic, utilizați de instituțiile financiare internaționale; tehnica actualizării; determinarea eficienței în situații de risc și incertitudine; analiza costbeneficiu și modelele de creștere exogenă și endogenă. Aceste tehnici și modele ale eficienței investițiilor, în general, ale ISD, în particular, au generat noi deschideri vizând aplicarea la nivel macroeconomic a analizei multifactoriale a ISD, ca factor explicativ dar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rate de discontare sau actualizare adecvată sectorial sau la nivel macroeconomic, și a necesității luării în calcul a externalităților pozitive și negative pe care le presupune procesul investițional. 1.5. Determinarea eficienței economice a investițiilor, în condiții de risc și incertitudine Decizia de a investi, pentru dezvoltarea obiectivelor investiționale existente sau pentru realizarea de noi obiective de investiții, presupune asumarea unui anumit risc care poate fi mai mult sau mai puțin anticipat și luarea în considerare a incertitudinii. Astfel, riscul reprezintă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de risc și incertitudine Decizia de a investi, pentru dezvoltarea obiectivelor investiționale existente sau pentru realizarea de noi obiective de investiții, presupune asumarea unui anumit risc care poate fi mai mult sau mai puțin anticipat și luarea în considerare a incertitudinii. Astfel, riscul reprezintă un fenomen ce reflectă „posibilitatea ca o anumită activitate umană din viitor să producă o pierdere generată de lipsa de informații sau de insuficiența acestora în momentul luării deciziei sau ca urmare a unor raționamente de «tip
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
anumită activitate umană din viitor să producă o pierdere generată de lipsa de informații sau de insuficiența acestora în momentul luării deciziei sau ca urmare a unor raționamente de «tip logic» defectuoase, eronate, greșite” (Zaman, Geamănu, 2006, p. 143), iar incertitudinea reprezintă recunoașterea faptului că pot apărea rezultate diferite în viitor. Riscul reprezintă probabilitatea de a înregistra un rezultat nefavorabil prin adoptarea unei decizii economice, inclusiv decizia patrimoniului structural. În același timp, incertitudinea reprezintă probabilitatea devierii de eficiență de la nivelul-țintă, indiferent
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
eronate, greșite” (Zaman, Geamănu, 2006, p. 143), iar incertitudinea reprezintă recunoașterea faptului că pot apărea rezultate diferite în viitor. Riscul reprezintă probabilitatea de a înregistra un rezultat nefavorabil prin adoptarea unei decizii economice, inclusiv decizia patrimoniului structural. În același timp, incertitudinea reprezintă probabilitatea devierii de eficiență de la nivelul-țintă, indiferent de direcția pe care o ia această deviere (Talpoș, Dima, 2009). Din punctul de vedere al economiștilor, există o diferență între risc și incertitudine; adică riscul asociat unui obiectiv investițional este rezultatul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
economice, inclusiv decizia patrimoniului structural. În același timp, incertitudinea reprezintă probabilitatea devierii de eficiență de la nivelul-țintă, indiferent de direcția pe care o ia această deviere (Talpoș, Dima, 2009). Din punctul de vedere al economiștilor, există o diferență între risc și incertitudine; adică riscul asociat unui obiectiv investițional este rezultatul incertitudinii care definește realizarea obiectivului respectiv. Finanțiștii definesc riscul ca fiind procesul pentru care se poate determina a priori legea distribuției de probabilitate a diferitelor rezultate, iar incertitudinea ca fiind acel proces
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
reprezintă probabilitatea devierii de eficiență de la nivelul-țintă, indiferent de direcția pe care o ia această deviere (Talpoș, Dima, 2009). Din punctul de vedere al economiștilor, există o diferență între risc și incertitudine; adică riscul asociat unui obiectiv investițional este rezultatul incertitudinii care definește realizarea obiectivului respectiv. Finanțiștii definesc riscul ca fiind procesul pentru care se poate determina a priori legea distribuției de probabilitate a diferitelor rezultate, iar incertitudinea ca fiind acel proces pentru care nu este posibilă determinarea ex-ante a legii
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
diferență între risc și incertitudine; adică riscul asociat unui obiectiv investițional este rezultatul incertitudinii care definește realizarea obiectivului respectiv. Finanțiștii definesc riscul ca fiind procesul pentru care se poate determina a priori legea distribuției de probabilitate a diferitelor rezultate, iar incertitudinea ca fiind acel proces pentru care nu este posibilă determinarea ex-ante a legii de distribuție a probabilității. 1.5.1. Analiza riscului investițional Metodele de determinare a riscului solicită estimarea probabilităților de manifestare a consecințelor posibile la care se poate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rol esențial în determinarea riscului îl are doza de subiectivism a factorilor de decizie care stabilesc distribuția de probabilitate, iar starea economică are un rol decisiv în subiectivismul distribuției de probabilitate. 1.5.2. Decizia de investiții în condiții de incertitudine Incertitudinea „se referă la apariția unui eveniment viitor, la starea de nesiguranță legată de rezultatele scontate a se obține în urma unei acțiuni economice.” (Onofrei, 2004, p. 27). Dacă incertitudinea rezultă dintr-o documentare incompletă sau din solicitarea unor surse incompatibile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
esențial în determinarea riscului îl are doza de subiectivism a factorilor de decizie care stabilesc distribuția de probabilitate, iar starea economică are un rol decisiv în subiectivismul distribuției de probabilitate. 1.5.2. Decizia de investiții în condiții de incertitudine Incertitudinea „se referă la apariția unui eveniment viitor, la starea de nesiguranță legată de rezultatele scontate a se obține în urma unei acțiuni economice.” (Onofrei, 2004, p. 27). Dacă incertitudinea rezultă dintr-o documentare incompletă sau din solicitarea unor surse incompatibile, atunci
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de probabilitate. 1.5.2. Decizia de investiții în condiții de incertitudine Incertitudinea „se referă la apariția unui eveniment viitor, la starea de nesiguranță legată de rezultatele scontate a se obține în urma unei acțiuni economice.” (Onofrei, 2004, p. 27). Dacă incertitudinea rezultă dintr-o documentare incompletă sau din solicitarea unor surse incompatibile, atunci aceasta poate deveni o potențială sursă de risc. Incertitudinea „presupune anticiparea unor elemente astfel încât nu se poate face nicio previziune cu privire la ceea ce se va întâmpla.” (Piciu, 2008, p.
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
starea de nesiguranță legată de rezultatele scontate a se obține în urma unei acțiuni economice.” (Onofrei, 2004, p. 27). Dacă incertitudinea rezultă dintr-o documentare incompletă sau din solicitarea unor surse incompatibile, atunci aceasta poate deveni o potențială sursă de risc. Incertitudinea „presupune anticiparea unor elemente astfel încât nu se poate face nicio previziune cu privire la ceea ce se va întâmpla.” (Piciu, 2008, p. 11). În practică, se disting patru metode care iau în considerare incertitudinea legată de viitor: metoda criteriului „viitorofob” presupune evaluarea unui
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
atunci aceasta poate deveni o potențială sursă de risc. Incertitudinea „presupune anticiparea unor elemente astfel încât nu se poate face nicio previziune cu privire la ceea ce se va întâmpla.” (Piciu, 2008, p. 11). În practică, se disting patru metode care iau în considerare incertitudinea legată de viitor: metoda criteriului „viitorofob” presupune evaluarea unui proiect de investiții ținând seama de factorul timp; metoda distribuțiilor de probabilitate a evenimentelor constă în construirea unor ipoteze privind distribuția de probabilități; metoda luării în considerare a unei prime de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]