5,035 matches
-
Acest jurnal este personal și conținutul lui nu trebuie arătat altor persoane. Atunci când ne propunem să ne analizăm și să alchimizăm atașamentele și defectele trebuie să ne transformăm în niște observatori exigenți și atenți. Nu este permis să tratăm cu indiferență nici un aspect ce îl identificăm ca fiind dizarmonios. În cadrul exercițiilor zilnice de introspecție și analiză este indicat să ne punem în anumite situații din trecutul nostru, să analizăm modul în care neam comportat în anumite situații, modul în care am
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
ELEMENTUL FOC vom nota: gelozie, ură, răzbunare, enervare, irascibilitate, furie, manifestări autoritare-dure, diverse patimi, invidie, aroganță, tendințe de autodistrugere. La ELEMENTUL AER vom nota: superficialitate, laudă, exagerare, bârfă, neglijență, lipsa focalizării mentale, pripeală/repezeală, naivitate. La ELEMENTUL APĂ vom nota: indiferență, atitudine flegmatică/insolentă, răceală afectivă, conformism, nestatornicie. Persoană influentabilă, prea îngăduitoare, pasivă, fără inițiativă, emotivitate crescută, timiditate excesivă etc. La ELEMENTUL PĂMÂNT vom nota: lene, inconștiență, lipsă de metodă, neregularitate/inconstanță. Persoană greoaie, lentă, rigidă, încăpățânată, fanatică, neimaginativă, excesiv de tristă
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
știu dacă pentru tine e o veste bună sau rea... Poate că nu era oricum un job potrivit pentru tine... Aveam două săptămâni să îmi caut altceva de muncă dacă voiam să plec „prin transfer“. Am primit vestea cu o indiferență amestecată cu satisfacție, fără să înțeleg prea bine cuvântul „transfer“. De când cu Ștefan, lumea se vedea printr-o perdea de ceață. L-am sunat totuși pe Gălățanu - Colacul meu de salvare dintotdeauna. — Nu-ți fă griji, Stricăciune mică, mă liniști
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a fost o zi senină de primăvară, cu păsări cântătoare prin copaci, cu muguri pocnind în razele suave ale dimineții. Sau o seară furioasă, când am luat - fracturist - bătaie pe stradă. Sau o beție. Sau că, realizând nevoia de poezie, indiferența față de noua generație și genialitatea câtorva tineri (printre care și noi), ne-am întâlnit ca să facem o revoluție culturală. Din fericire, aș zice, n-a fost nimic din toate acestea. Habar n-am cât idealism adolescentin și ce doză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
când află că bunul său fiu catolic a citit Greața, „de parcă ar fi aflat că am vreo boală venerică“. În același timp, e lupta lui François (care la 50 de ani se întreabă dacă nu cumva a fost de o „indiferență minerală“ față de tatăl lui) cu amintirea, cu figura tatălui mort, cu învățămintele pe care i le-a transmis acesta și pe care, într-un sănătos spirit revoluționar și adolescentin, le-a încălcat sistematic și „cu sfințenie“. E o permanentă luptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
un timp, cât era nevoie, lângă lanțul despărțitor apoi, traversă la babord și se Întoarse la pupa. Desdemona, stătea singură lângă balustradă, așa cum plănuiseră. Lefty trecu pe lângă ea, zâmbi și Înclină din cap. Ea Îi răspunse, dând din cap cu indiferență, și continuă să se uite În larg. În a treia zi Lefty făcu o altă plimbare după masă. O luă Înainte, traversă la babord și se Îndreptă spre pupa. Îi zâmbi Desdemonei și dădu iar politicos din cap. De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fel, dar ea m-a mustrat din colțul gurii: ― Tu ești bărbatul. Așa că m-am oprit. Am rămas nemișcată, cu mâinile atârnând. În cele din urmă Clementine a Întrerupt sărutul. Preț de o clipă s-a uitat la mine cu indiferență, apoi a reacționat: ― Nu-i rău pentru prima oară. ― Ma-maa! am strigat eu În seara aceea eu când am venit acasă. Mi-am făcut o priete-năă! I-am povestit lui Tessie despre Clementine, despre covoarele vechi de pe pereți, despre mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am aruncat prosopul. N-am fost dezbrăcată nici o secundă. Singurul martor al Înșelătoriei mele era mascota școlii. Pe peretele din spatele meu, un drapel decolorat proclama: „Campioanele statului la hochei pe iarbă În 1955“. Sub el, În postura ei obișnuită de indiferență, era Wolvereta B&I. Cu ochii de mărgele, cu dinții ascuțiți și botul țuguiat, stătea sprijinită de crosă, ținând piciorul drept Încrucișat peste glezna stângă. Avea o tunică albastră și o eșarfă roșie. Între urechile blănoase purta o fundă roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
echivoc. Te-ntorci întotdeauna în bârlogul tău obidit, îndurerat, dat peste cap pentru zile-ntregi. La-nceput te-ntrebai cu ce-ai greșit față de acei oameni, încercai să fii prietenos față de ei, să le convertești ostilitatea măcar în ceva asemănător indiferenței. Apoi ți-ai dat seama că n-are sens. Că nu ești ostracizat pentru vreo vină pe care-ai putea s-o îndrepți, ci ai devenit un fel de "adversar obiectiv", un dușman natural ale cărui date psihologice sau etice
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fost, după război, estetică, cea din Orientul comunist ar fi fost estetică... Imoralitatea generală asumată la început devine, ca prin farmec, un etalon moral... Iată cum cortina de fier a culturii europene este reconstruită, cu sârg, din ambele părți, de indiferența unora și de patetismul celorlalți. Nu pun la îndoială suferințele absolut reale ale poporului meu în cincizeci de ani de dictatură, suferințe care se prelungesc și azi din păcate. Eu însumi le-am trăit și le trăiesc ca orice alt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o noapte de supraveghere, mai ales de Îngrijire În care luase parte la suferințele bolnavului! O strigă gândind, poate fi În bucătărie ori pe balcon, ducându-se chiar să verifice fără a o afla Însă. Gustul amar al nepăsării, al indiferenței de care dădea dovadă Carla, Îi Întări convingerea singurătății, fiind un produs al nimănui! Necăjit, ridică receptorul telefonului formându-i numărul dela birou dar, În momentul când Îi auzi vocea, puse receptorul Înapoi În furcă. „La ce bun...!” Adună, punând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care erau expuși oamenii fiind omorâți Înainte de-a ști dacă trebue...! De fapt, personajele din versurile lui Dante erau imaginare În timp ce la Penetenciarul Rahova gardienii, se străduiau din răsputeri să demonstreze tuturor - adevăratul Infern...! Tony Pavone se trezi din indiferența În care căzuse În momentul când fuse cu brutalitate Înpins În interiorul unei Încăperi În timp ce Liberii furioși și șifonați destul de bine prin zăpadă, Încercau să facă ordine la intrarea În cameră aplicând la Întâmplare câte un baston de cauciuc pe spinarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la sută de noapte. Pozițiile de bază erau chircit, la pîndă și ghemuit. Mișcările corespunzătoare erau tîrÎtul, furișatul și năpustitul. CÎnd mi-a venit rîndul, am fost cuplat cu Luweena. Asta m-a bucurat, fiindcă ea mă tratase Întotdeauna cu indiferență, nici nu mă mușca, și nici nu mă altoia, ceea ce era foarte bine, dată fiind constituția ei atletică ; la un moment dat, Într-o Încăierare, era să-l lase pe Shunt fără o ureche, atît de tare se Înfipsese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Peewee a murit, călcat de un taxi cu o noapte În urmă. Am stat cu Shunt pe trotuar, iar el mi-a arătat un petec de blană din mijlocul străzii Cambridge, ca un preșuleț. Chiar dacă Peewee mă tratase Întotdeauna cu indiferență absolută, m-a enervat enorm să-l văd așa. În mintea mea, am lipit alături de numele lui cuvintele RIDICOL și VIAȚĂ. Dar ce cuvinte am lipit lîngă propriul meu nume ? CÎnd eram la pămînt, scriam CLOVN GROTESC și chiar ȘOBOLAN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și rău. adevărat și neadevărat..!”. Ochii ei foarte mari, luceau ca o cerneală neagră. Și, așa, discuțiile continuau cu o curiozitate tot mai mare a fetei și calmul și îngăduința mătușii. Ea, ca moașă de plasă, care se izbise de indiferența societății, ca de un zid, simțea mai mult ca oricine, prețul pe care i-l arăta, oricât de superficial ar fi fost el. Vasilica a crescut... Nu mai era fetița romanțioasă și răsfățată de altădată. Acum privea viața ca pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
verzi ce le scanaseră din cap până-n picioare, și iar din cap până-n picioare, și iar... Notă: Cele două proiecte alese pentru exemplificare nu sunt nici mai rele, nici mai bune ca multe altele; celorlalți organizatori le cer scuze pentru indiferență. Poate va urma. Bienala de la Praga - o sumă de paradoxuri și controverse Matei Bejenaru Știam că Bienala de la Praga - sau, mai bine zis, acea direcție dezvoltată de Giancarlo Politi, editorul revistei italiene „Flash Art“, după sciziunea de Milan Knizak, partenerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de artă. Din expoziții fără tablouri și concerte ale liniștii, din muzică de impresionantă marginalitate, din dorința de a șocă și submina, rămâne, În concepția lui, doar un sentiment al deriziunii artei, o stare fugitiva de iritare care sfârșește În indiferență. Așezată În comparație cu formele ei de început, Inca interesate de proiecte estetice de anvergură, avangardă târzie, tourbillon de inovații estetice, de Îndrăzneala deloc măsurată, de provocare și voință de ruptură, este, In accepția lui Ferry, mult prea subversiva. Ca semn al
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
mai mult decât pe sine însuși. - ÎNTR-ADEVĂR? Întrebarea fusese urmată de un hohot de râs plin de dispreț. Acum era clar pentru Feifel: avea mai mult de doi demoni în corpul său impunător. Încercă să-și învingă „dușmanii“ prin indiferență, în loc să se pună la masa de scris să scrie un articol. Se simțea toropit de oboseală fără să fi făcut nimic. Până la urmă își dădu un brânci ca să se scoale, ajungând până la masa unde îl aștepta mașina de scris italiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
vină până aici ca să stea de vorbă cu Henry. Părea puțin cam prematur, iar Henry probabil că putea să ceară el însuși să consulte un avocat dacă voia unul. Inspectorul Flint își mai aprinse o țigară, cu un aer de indiferență amenințătoare. Cât de bine vă înțelegeți cu soția dumneavoastră? întrebă el. Wilt ezită. — Destul de bine, spuse apoi. — Doar destul de bine? Nu mai mult de-atât? — Ne înțelegem ca lumea, zise Wilt, conștient că tocmai făcuse o greșeală. — înțeleg. Și presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
viață. Era o mutare de șah și mat. Pentru o clipă, Wilt aproape căzu în sentimentalism și se gândi la iubire, dar apoi își reaminti cât de periculos era subiectul. Ar face mai bine să se limiteze în continuare la indiferență și la afecțiune nedezvăluită. — Să nu trezim leul care doarme, murmură el. Era o părere pe care o împărtășeau și soții Pringsheim. Și când au fost ridicați de pe ambarcațiunea lor de o vedetă a poliției, și când au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
căsătorească cu sora lui Patricia, a afirmat că o căsătorie între două familii Imperiale ar fi foarte folositoare pentru relațiile intergalactice." În universul său înghețat, Gosseyn nu știa clar, dacă să se simtă ușurat sau tulburat. Până la urmă, ajunse la indiferență: "Doamna Strala a fost informată în legătură cu interesul bărbatului acela pentru ea?" "Cred", veni răspunsul, "că și-a dat seama singură. După părerea mea..." În mod surprinzător, comunicatul mental fu foarte neclar, aproape că nu se auzi nimic. "Da?" insistă Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
află nici una. având în vedere situația specială în care ne aflăm cu toții, care să nu-ți accepte ordinele. În mod automat. Situația specială ." Era o afirmație - legată-de-realitate, deci se încadra în judecata Semanticii Generale. Cuvintele care fuseseră rostite cu atâta indiferență mai aveau și un alt sens revelator: ...alte ființe umane la bord... În afară, desigur, de sărmanul acela tânăr mut, care-i servise omleta, era cât se poate de clar că se referise la domnul și doamna Eldred Crang, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
bani. Totuși, obiceiurile comuniste mor greu și dacă e un GIO - grup infracțional organizat la nivel central, s-au organizat și la nivel local, la asociația de locatari/proprietari a blocului unde trăiesc și care se bucură de protecția sau indiferență funcționarilor din primărie care taie frunză la câini, timpul trece, leafa merge și a prostiei proprietarilor că nu înțeleg că au drepturi. Așa că voi reproduce răvașele schimbate între mine, primărie, poliție, comitetul asociației, căci au savoarea și umorul involuntar al
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
în fiecare seară până acasă, îi trimitea bilete în timpul orelor și, în general, o izola cu grijă de posibilii rivali. Când jucam, seara târziu, gajuri (de fapt, eu nu jucam niciodată, ci doar asistam, cu un râs prefăcut, cu o indiferență dusă aproape până la lacrimi) și când se nimereau să facă pereche, se suiau pe o bancă în mijlocul clasei, așa cum cerea "pedeapsa", și, profilați cafenii pe amurgul greu de-afară, se strângeau în brațe și se sărutau. Gingășia și langoarea cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ei față de mine mă umilea, mă făcea să simt valuri de ură. De mai multe ori a încercat să intre în vorbă cu mine, dar am respins-o brutal. Atunci zâmbea, cu nota aceea de persiflare, cu un aer de indiferență care mă înfurie și-acum. Făcusem o adevărată erotopatie, amestec de dragoste, ură, dispreț, admirație, idolatrie și silă. În fiecare seară mă întorceam singur spre casă prin fulguiala blândă din lumina farurilor de mașini, prin forfota aceea ciudată, însingurată, a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]