5,599 matches
-
să-i evidențieze actualitatea. Pus în discuție, acesta prezintă fațete neobișnuite și noi sfere de manifestare. Dacă unele abordări se raportează la putere ca la un fenomen marginal, un produs al derapajului autorității, altele studiază puterea ca pe o realitate inerentă comunităților umane. Într-o primă accepție, noțiunea de putere servește, de cele mai multe ori, pentru a desemna capacitatea unui actor dat de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente 9. În acest sens, puterea este
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
apreciază pe ultimele prin prisma intereselor și nevoilor specifice, motiv pentru care ele pot fi puse în discuție și pot fi calificate în moduri diferite. O lege a naturii nu poate fi încălcată, adică nimeni nu se poate sustrage consecințelor inerente încălcării ei. Legile normative pot fi încălcate fără consecințe, dacă actul respectiv scapă controlului uman27. Puterea disciplinară obține normalitatea ca rezultantă a trei procese: controlul ierarhic, sancțiunea normalizatoare și examenul/examinarea. Controlul ierarhic presupune materializarea principiului privirilor care trebuie să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
activității pedagogice și, în sfârșit, o observare reciprocă și ierarhizată. O relație de supraveghere, bine precizată și reglementată, e înscrisă în chiar miezul practicii de predare: nu ca o piesă conexă sau adiacentă, ci ca un mecanism care-i este inerent și menit să-i sporească eficacitatea 29. Indivizii, supraveghetorii care sunt la rândul lor supravegheați, nu reprezintă centri de putere; adevăratul centru de putere îl reprezintă mașinăria astfel formată, încât în cadrul ei indivizii nu sunt decât noduri ale unei rețele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe acesta să hotărască în locul său. De aici și pericolul unei obediențe prelungite, care ar putea să mențină subiectul într-o stare de infantilism greu de contracarat ulterior. Se poate atunci renunța la autoritate în școală sau prezența acesteia este inerentă? Până și un personalist de talia lui Lucien Laberthonière crede că autoritatea este nu numai inevitabilă, ci chiar necesară în "procesul de creștere" a elevului. Departe de a fi în opoziție cu libertatea copilului, dacă autoritatea sa (a profesorului, n.n.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
afară la joacă etc.), apoi pe cele de coerciție psihologică (amenințările), dar și manipularea unor forme mai puțin extreme de sancțiune (jocul subtil al pedepselor și recompenselor, de pildă), inclusiv influența personală (hipnotismul, atracția erotică etc.). Relațiile de putere sunt inerente oricărei comunități umane, deci se regăsesc și în cadrul câmpului educativ școlar; ca atare, profesorul trebuie să administreze în mod eficient experiențele pe care elevii le trăiesc în câmpul puterii (cu precauțiune, conștientizând formele de manifestare, anticipând efectele etc.). Spre deosebire de putere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
totuși, scopul fundamental al școlii) în favoarea cultivării abilităților de socializare ale elevilor. Conform acestui tip, predarea este o activitate care poate fi analizată și studiată sistematic. Studiile efectuate vor releva cele mai bune modalități de predare-învățare, modalități care vor include inerent și tehnicile de management al clasei. Reproșul adus pleacă de la premisa că predarea este o artă și că nu poate fi supusă unei analize relevante. Predarea, deci și managementul clasei, este ceva intuitiv. ▪ Tipul centrat pe conexiunile școlii cu alte
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sistemului disciplinei diferențiate, consideră că există și patru stadii ale disciplinei 129 care, în principiu, pot fi parcurse de orice copil; astfel, prin analogie cu diferențierile care există între elevi la matematică sau la citire, el consideră că există diferențieri inerente și în ceea ce privește disciplina. Totuși, tacit, disciplina este gândită în mod uniform pentru toți elevii. Așa cum elevii se găsesc la niveluri diferite în ceea ce privește matematica și citirea, ei se găsesc la niveluri diferite și în ceea ce privește disciplina 130. Autorul american a elaborat un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și pe măsură ce progresează, sunt încurajați, reamintindu-li-se că se află pe un drum ascendent. Încurajarea, ca și utilizarea altor elemente pozitive ale unui sistem de disciplină, nu rezolvă întotdeauna problemele de comportament. În realitate, aplicarea consecințelor negative este la fel de inerentă și joacă un rol cel puțin la fel de important: elevii sunt trimiși la cancelarie, sunt reținuți după ore, li se cere să scrie părinților despre purtarea lor inacceptabilă, iar, în situații extreme, sunt eliminați pentru o perioadă de timp determinată. Sistemul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
gimnazial problemele de comportament sunt provocate cu precădere de băieți, și nu de fete: raportul este de aproximativ 3 la 1. Raportarea la profesor și la standardele sale introduce și o notă de relativism în apreciere, având în vedere deosebirile inerente dintre personalitățile, mentalitățile și criteriile diferiților profesori; ceea ce un profesor poate considera deranjant, un altul încurajează ș.a.m.d. Astfel, un profesor poate accepta ca elevii să vorbească între ei în timpul orei, în vreme ce un altul poate cere liniște absolută; un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ridice mâna și să aștepte permisiunea sa. Un profesor poate încuraja o anumită notă de familiaritate în relația sa cu elevii, în vreme ce altul nu permite decât relațiile formale, sobre; un profesor poate accepta momente de neatenție în timpul orei (considerându-le inerente, chiar utile ca parametri ai stării de oboseală a elevilor), în vreme ce altul solicită atenție maximă și continuă etc. Cercetările specialiștilor în științele educației demonstrează că marea majoritate a problemelor de comportament se înscriu pe coordonatele unor perturbări minore vorbitul neîntrebat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se definește prin reguli și prin limitele pe care prezența acestora le impun; dar regulile și limitele lor pot fi puse în discuție; ele pot fi contestate, tocmai pentru a oferi indivizilor experiența autentică a libertății. Dar presupune în mod inerent și simultan experiența autorității. Libertatea, ca și autoritatea, sunt constantele spațiului public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât convenții stabilite, acceptate și legitimate prin voința oamenilor. Relativizarea lor (prin schimbări dese și repetate) este periculoasă, dar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de momente care se determină (în mod necesar) unul pe celălalt; pe acest traseu pot să apară (și în mod inevitabil vor apărea) inconsecvențe, sustrageri, revolte etc., toate justificând necesitatea pedepselor. Paternalismul adultului s-ar putea justifica astfel prin inconsecvențele inerente ale imaturului aflat pe drumul (rutina) asumării treptate a datoriilor de adult, pedepsele reprezentând modalitățile de a penaliza încercările de deresponsabilizare ale copilului. Aceste considerații s-ar putea justifica prin rezultatele unei cercetări efectuate de Alan M. Fielding (Rewards and
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sport etc. • Ca răspuns la utilizarea unui limbaj inacceptabil, i se poate cere elevului să scrie cuvântul sau cuvintele incriminat(e) de un număr de ori. Caracterul controversat al pedepselor este subliniat și de Kasambira, care recunoaște că acestea sunt inerente managementului clasei; pedeapsa trebuie să constituie consecința "naturală" a abaterii elevului. Astfel, dacă acesta a spart un geam, fie din neatenție, fie cu bună-știință, el ar trebui să curețe resturile și să restituie contravaloarea pagubei (dacă este posibil, chiar să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în primul rând cu individul însuși; și el nu are neapărat nevoie de interactivitate, de competiție de tip structural. Pentru Alfie Kohn, eficiența spiritului de competiție este susținută de patru mituri: primul mit susține că, indubitabil, competiția este un fapt inerent vieții. Autorul american consideră că acest mit se bazează pe lectura greșită a teoriei darwiniene a selecției naturale, în speță a ideii că întotdeauna supraviețuiește cel mai bun, adică acela care este "rezultatul" luptei eterne pentru supraviețuire. În realitate, indivizii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
începutul lecției, pentru că acum se hotărăște registrul de desfășurare al acesteia, registru care include și elementele relevante din punctul de vedere al managementului clasei. Un alt moment este acela al tranziției de la o secvență de lecție la alta, deoarece activitățile inerente acestui moment schimbarea caietului, pregătirea foilor pentru o lucrare de control, gruparea elevilor în vederea unei teme comune etc. se constituie în puncte vulnerabile din perspectiva managementului clasei. Profesorii eficienți, aceia care reușesc să imprime o anume atmosferă, un anume mod
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
respectivei persoane în raport cu cei având un alt statut; este cazul profesorului în raport cu elevii săi. Capitolul 19 Interes, disciplină și control Tradiția a identificat în mod tacit disciplina cu puterea și controlul; astfel, disciplina a fost înțeleasă ca una dintre componentele inerente oricărei instituții sociale, deci inerente și școlii. În acest context, disciplina a presupus, inițial, acele condiții primare indispensabile desfășurării eficiente a practicii educaționale, descrise într-o lucrare a lui Michel Foucault ca o întreagă micropenalitate legată de timp (întârzieri, absențe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un alt statut; este cazul profesorului în raport cu elevii săi. Capitolul 19 Interes, disciplină și control Tradiția a identificat în mod tacit disciplina cu puterea și controlul; astfel, disciplina a fost înțeleasă ca una dintre componentele inerente oricărei instituții sociale, deci inerente și școlii. În acest context, disciplina a presupus, inițial, acele condiții primare indispensabile desfășurării eficiente a practicii educaționale, descrise într-o lucrare a lui Michel Foucault ca o întreagă micropenalitate legată de timp (întârzieri, absențe, întreruperi ale lucrului), de activitatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mare parte din înțelesul comun al noțiunii de voință este tocmai dispoziția deliberată sau conștientă de a persevera și de a persista într-o desfășurare planificată a acțiunii, în ciuda dificultăților și a solicitărilor contrare 206. Deliberarea și perseverența, ca atribute inerente disciplinei (așa cum o descrie John Dewey), sunt susținute fie de interes, fie de efort; dacă disciplina, ca rezultantă a interesului, este definitorie pentru ființa umană ca produs al efortului, aceasta constituie premisa unei interogări de tip disciplinar. În cazul interesului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un lucru (înțeles ca un element exterior conștiinței individului respectiv): Prin interes înțelegem, de asemenea, punctul în care un lucru atinge sau angajează un om; punctul în care acesta îl influențează 208. Cuplând intenționalitatea umană (și formele sale de manifestare inerente activitățile) cu lucrurile, John Dewey subliniază importanța mediului în experiența educațională; o "situație" sau o "experiență" educațională este rezultatul combinării între aceste laturi intenționaliatea umană și lucrul -, rezultat care se mai poate numi și interes: Nimic nu se găsește într-
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea inerentă de stare este un implicat condițional al trecerii către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei determinări inițial relative care devine astfel, în limitele unei definiții, absolută. Cu alte cuvinte, prin determinare, o stare devine o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a lui în ultimele cadre definitorii. Apariția noului este precedată de o prealabilă încheiere a socotelilor cu starea anterioară. Toate aceste operații (adunarea la sine, perspectiva întregului, înglobarea, depășirea, trecerea dincolo de acest întreg) umplu universul viu al interiorității, punctând adaptarea inerentă ipostazelor sufletești aflate în zona intermediară dintre două stadii de dezvoltare. Ele compun planul general al inițiativei reformatoare care gestionează fluxul vital. Se poate afirma fără riscul erorii că însuși fenomenul dedublării conștiinței se realizează în acest caz între conștiința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Se uită că o vizare valorizatoare a actelor și reprezentărilor este posibilă în demersul judicativ al forului interior reflexiv, iar a fi conștient de sine înseamnă a fi conștient și de acea dezinteresare practică însăși. Ulterior, se evită considerarea pragmatismului inerent pe care, spre exemplu, îl manifestă cercetătorul în contact cu experimentul științific, fenomen pe care nici un profesionist al domeniului său nu îl poate ignora în numele unei corespondente limitări la calculul teoretic. Înregistrarea faptelor și lucrul cu date presupun verificare constantă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să citez partea cea mai consistentă a lui, dar și punctul 7, pe care îl consider la fel de important (cititorul este rugat să treacă cu vederea patetismul firesc al unui asemenea text încărcat emoțional la momentul respectiv și, deci, cu riscurile inerente ale unor inexactități - vezi ideea de genocid): 7. Timișoara a pornit Revoluția împotriva întregului regim comunist și a întregii sale nomenclaturi și nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică unui grup de disidenți anticeaușiști din interiorul PCR-ului
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
este faptul că pot fi șantajați, riscând astfel oricând să ajungă să reprezinte interesele camuflate ale fostei Securități (vezi minuțioasa analiză a istoricului Marius Oprea din Moștenitorii Securității, Editura Humanitas, București, 2004) și să prelungească ori să ramifice tocmai corupția inerentă infuzată de aplicativitatea respectivului șantaj. Din păcate, din nefericire, spre nenorocul nostru, al tuturor. Vinovăție și sancțiune: penală, lustrală, morală - în țarcul Dosariadei - Afacerea Dosariada riscă să fie și să rămână o cacealma atât timp cât vinovații de gradul I, din timpul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Be Blood de Paul Thomas Anderson nu este nici el o capodoperă, dar e un film inteligent construit, în care nu se vorbește decât atunci când e necesar și în care pactul cu diavolul apare de multe ori ca o condiție inerentă celei de a fi om pe pământ. Nimeni nu e absolvit, nimeni nu se poate sustrage păcatului lăcomiei. Densă, întunecată și păstoasă asemeni petrolului, povestea ascensiunii și decăderii lui Daniel Plainview beneficiază de spații largi și nepopulate (încă), în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]