4,125 matches
-
să nege existența soarelui, dacă nu ar fi suficient să ne îndreptăm privirea spre astru ca să percepem prezența evidentă a acestuia. Misterul nu este însă un obiect perceptibil. Din cauză că radiația lui nu poate fi captată de spirit, neputîndu-i obține imaginea, intelectul nu poate în nici un mod să constate misterul. El are mai curînd motive să-i nege decît să-i dovedească existența, dar indiferent de faptul dacă o neagă sau o dovedește, spiritul nu se va încrede decît în propria sa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
oricît de misterioasă ar fi această sursă, ea este evidentă pentru spirit nu numai prin imaginea pe care o obține de la ea, ci și prin propriul său sentiment, prin propria sa realitate, prin misterul propriei sale existențe. Ca să se convingă, intelectul are nevoie de un obiect perceptibil. El uită că, pe lîngă soarele orbitor, mai există un obiect perceptibil care dovedește însăși existența soarelui iară să avem nevoie să-l observăm: lumini care umple spațiul. Intelectul are tendința să ignore acesi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sale existențe. Ca să se convingă, intelectul are nevoie de un obiect perceptibil. El uită că, pe lîngă soarele orbitor, mai există un obiect perceptibil care dovedește însăși existența soarelui iară să avem nevoie să-l observăm: lumini care umple spațiul. Intelectul are tendința să ignore acesi obiect și existența lui deoarece el nu are o formă determinabilă, determinînd în același timp forma tuturor celorlalte obiecte perceptibile și constituind totodată condiția oricărei perceptibilități. Dar putem spune că același raport existent între soare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și lumină, care face ca lumea obiectelor să fie perceptibilă, există și între misterul și legalitatea lumii perceptibile. Legalitatea, perceptibilă doar pentru spirit, este lumina spirituală care emană din soarele-mister. Așa cum este incapabil să obțină focarul activ, imaginea misterului-soare (sublimarea), intelectul nu este capabil nici să-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar putea fi alcătuit numai din intelect, el ar putea ajunge să creadă la modul superstițios într-un dumnezeu real, dar nu ar putea niciodată să dobîn-dească credința, viziunea unui Dumnezeu-mister sau a imaginii sale activ motivante. Dimpotrivă, dacă omul este dotat cu spirit și nu obține
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivante. Dimpotrivă, dacă omul este dotat cu spirit și nu obține imaginea legală, aceasta înseamnă că spiritul său suferă de tulburări afective (așa cum lentila optică nu poate crea focarul dacă este murdară). Nu este deloc nevoie să apelăm la ajutorul intelectului și să-l punem să dovedească existența reală a lui Dumnezeu. Trebuie să încercăm să înlăturăm orbirea spiritului, iar unica posibilitate de clarificare constă în limpezirea imaginii (simbolice) și a forței motivante pe care o inspira ea. Este important să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încît,visîndu-se pe el însuși, sufletul omenesc le-a cunoscut supraconștient întotdeauna. El le-a exprimat simbolic prin visul mitic. Din contra, gîndirea conștientă confundă sufletul cu psihicul. Cei doi termeni sînt folosiți ca și cum ar avea aceeași semnificație. Gîndirea conștientă, intelectul, nu mai reușește să rezolve problema fundamentală: cum poate subiectul sesiza înțelege obiectiv obiectul, lumea obiectelor. Intelectul concepe psihicul (subiectul) și lumea (obiectul) drept două fenomene net separate, fără nici o legația esențială între ele, și nu mai este capabil să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin visul mitic. Din contra, gîndirea conștientă confundă sufletul cu psihicul. Cei doi termeni sînt folosiți ca și cum ar avea aceeași semnificație. Gîndirea conștientă, intelectul, nu mai reușește să rezolve problema fundamentală: cum poate subiectul sesiza înțelege obiectiv obiectul, lumea obiectelor. Intelectul concepe psihicul (subiectul) și lumea (obiectul) drept două fenomene net separate, fără nici o legația esențială între ele, și nu mai este capabil să le reunească. Pentru evitarea confuziei, este important să nu fie confundați termenii psihologici "a excita" și "a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Neculce se înfăptuiește cu un veac înainte acel amestec de mică cultură de târgoveț și de înțelepciune țărănească. [...] La Neculce se descoperă o tehnică încheiată a portretului, în care intră câteva note tipice: o însușire sau o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Portretul neculcian stă la mijloc, între caricatură și tablou. G. CĂLINESCU Cronica lui Neculce constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
biologi sau ingineri în robotică, precum cei afiliați transumanismului, privilegiază puterea minții în dauna prezervării trupului în definirea identității postumane. Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de neocartezianism, în special în direcția perspectivei mecanologice care, reducând ființa la proprietățile intelectului și ale rațiunii, exclude posibilitatea manifestării senzoriale, perceptive și afective a umanului. Neocartezianismul din științele cognitive, înclinat ideologic spre legitimarea inteligenței artificale, se dovedește o opțiune la fel de limitativă precum neodarwinismul din științele tehnobiologice, tendință manifestată în domeniul vieții artificiale. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să considere computerul un adevărat amplificator mintal. Astfel, Bush (1945Ă discută gândirea asistată de calculator, Licklider (1960Ă analizează simbioza om-computer din perspectiva construirii de interfețe conform unui model uman, Engelhart (1962Ă este interesat în modalitățile prin care grafica interactivă augmentează intelectul uman, Sutherland (1965Ă dezvoltă un simulator grafic interactiv etc. Pentru aceștia, ordinatorul este capabil să creeze medii virtuale care nu reduc spiritul uman, ci dimpotrivă permit explorarea și interacțiunea în noi forme, sporite și extinse. De asemenea, domeniul inteligenței artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
socială și a umanității prin intermediul noilor tehnoștiințe. Postuman și transuman (cu nuanțele suprauman, metaumană sunt concepte utilizate adesea în același scop și cu aceeași conotație în cadrul curentului, fără o demarcație clară între ele și chiar sinonimizate: mai-mult-decât-umanul obținut prin augmentarea intelectului, a memoriei, a puterilor și a percepțiilor fizice etc. Definit printr-o perspectivă filosofică speculativă și interdisciplinară, mixând tehnoștiința cu economia, istoria, științele naturii și studiile culturale, transumanismul își exprimă credința că specia umană, departe de a întruchipa faza finală
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materialității care subzistă deopotrivă în mod fenomenologic și tehnologic. Astfel, corpul este restructurat ca biotehnologie, iar identitatea este dată de conlucrarea corporalității cu conștiința transfigurată prin relaționarea cu noile tehnologii informațional-comunicaționale. Identitatea (postăumană, ca solidaritate între materialitatea organic-mașinică, concretețea forțelor intelectului și subiectivitatea afectelor, este un proces de relații al organismului cu lumea, al minții cu trupul și al tehnologiei cu biologia. În această viziune sintetică se produce fluidizarea demarcațiilor existențiale și culturale fixe. Identitatea postumană, cyborgică, avatarică sau transgenică, (reăconfigurată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
respins sau nu va fi observat. Posesori ai unui "tezaur de amintiri", putem redescoperi și înțelege evenimente sau experiențe petrecute în timp, deși evenimentul inițial părea fie banal, fie de neînțeles la acel moment. Așadar o experiență neobișnuită sau inaccesibilă intelectului pe moment poate contribui într-un mod pozitiv mai tîrziu. În această direcție, constructivismul asigură cea mai elegantă și inteligibilă teorie privind modul în care oamenii se folosesc de vechile opinii și cunoștințe pentru a construi noi înțelesuri. Situații care
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită-n a mea gură, Când punguța mi a sunat.” banul este și cel care se transformă adesea în mijloc de influențare a opiniei și atitudinii celorlalți, neglijându-se și chiar ignorându-se intelectul. CUNOAȘTE-TE PRE TINE ÎNSUȚI p. 171, r. 2 5 : „Când mă ia lume-nainte, Ori de prost, ori de cuminte, Ori de bine, ori de rău, De asta habar n-am eu.” atitudinea admirativă sau dezaprobatoare a celorlalți, fundamentată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1. Un text (sau set de texte) care este citat, rescris, preluat, sau în genere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poziția este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. pratton [pratton]. Un AGENT. Pentru Aristotel, agentul sau pratton poate fi înzestrat cu ETHOS (PERSONAJ, trăsăturile-tip care îl caracterizează) și DIANOIA (INTELECT). ¶Aristotle 1968 [1965]. Vezi și CARACTERIZARE. praxis [praxis]. O ACȚIUNE reală. Pentru Aristotel, MYTHOS (INTRIGĂ) constă în selectarea și rearanjarea posibilă a unităților care constituie LOGOSUL (imitație a praxis-ului). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. preavizare [advance mention]. Un element
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
individul cu un anumit statut (Dragnea și colab., 2002, p. 208), statutul profesorului de educație fizică prezintă unele diferențe față de cel al profesorului în general. Particularități ale statutului profesorului de educație fizică Spre deosebire de profesori din alte specialități, care solicită prioritar intelectul elevului, profesorul de educație fizică, acționând în principal asupra fizicului, dar nu numai, trebuie să prezinte integritate fizică, care să îi permită expunerea exercițiilor într-o dinamică optimă. El trebuie să posede capacitatea de a executa exercițiul fizic cu propriul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este locul sentimentelor, această formulă presupune că toată viața gânditoare trebuie să se desfășoare sub semnul alianței, al cărei semn fizic este. 9 Alte elemente relevante: cultul și sacrificiile 9.1 . Cultul Dintre diferitele definiții
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine gândită din partea educatorului (Cozma, 2000). 1.3. Tipologia dizabilităților mintale 1.3.1. Intelectul de limită Intelectul de limită definește o categorie eterogenă de forme și grade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine gândită din partea educatorului (Cozma, 2000). 1.3. Tipologia dizabilităților mintale 1.3.1. Intelectul de limită Intelectul de limită definește o categorie eterogenă de forme și grade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a ), urmată de apariția unor reacții nevrotice și comportamentale consecutive insuccesului școlar (Cozma, 2000). Există câteva elemente definitorii după care copiii cu intelect liminar pot fi ușor identificați, mai ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală, adesea lacunară care pot fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; Unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusurile, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile doar până la o anumită limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre, al cărui înțeles acoperă intervalul cuprins între imbecilitate și intelectul liminar (psihometric se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50 - 69 I.Q., corespunzător mecanismelor operaționale ale vârstei mintale de 7 - 9 ani). Subiecții din această categorie sunt capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor mintale și pot ajunge la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]