4,097 matches
-
diviziunea intitulată Dialectica transcendentală, Kant caracterizează rațiunea drept "facultatea unității regulilor sub principii", spre deosebire de intelect, care este "o facultate a unității fenomenelor cu ajutorul regulilor". Rațiunea "nu se raportează, deci, niciodată imediat la experiență sau la un obiect oarecare, ci la intelect, pentru a da a priori, prin concepte, cunoștințelor lui variate o unitate, care poate fi numită unitate rațională și care este de cu totul altă natură decât aceea efectuată de intelect"260. Rațiunea, spune Kant mai departe, are sarcina "să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la experiență sau la un obiect oarecare, ci la intelect, pentru a da a priori, prin concepte, cunoștințelor lui variate o unitate, care poate fi numită unitate rațională și care este de cu totul altă natură decât aceea efectuată de intelect"260. Rațiunea, spune Kant mai departe, are sarcina "să reducă marea diversitate a cunoașterii intelectului la cel mai mic număr de principii (de condiții generale) și să efectueze astfel unitatea lor cea mai înaltă"261. Ce înseamnă aceasta? Judecățile pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin concepte, cunoștințelor lui variate o unitate, care poate fi numită unitate rațională și care este de cu totul altă natură decât aceea efectuată de intelect"260. Rațiunea, spune Kant mai departe, are sarcina "să reducă marea diversitate a cunoașterii intelectului la cel mai mic număr de principii (de condiții generale) și să efectueze astfel unitatea lor cea mai înaltă"261. Ce înseamnă aceasta? Judecățile pe care intelectul le produce nu au decât în mică parte o evidență nemijlocită. Cele mai multe au
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Rațiunea, spune Kant mai departe, are sarcina "să reducă marea diversitate a cunoașterii intelectului la cel mai mic număr de principii (de condiții generale) și să efectueze astfel unitatea lor cea mai înaltă"261. Ce înseamnă aceasta? Judecățile pe care intelectul le produce nu au decât în mică parte o evidență nemijlocită. Cele mai multe au nevoie de întemeiere, adică de o dovadă mijlocitoare. Aceasta se obține din alte judecăți, pe care rațiunea le asumă ca premise în raționamente justificatoare. Firește că și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
expusă, la rândul ei, aceleiași tentative a rațiunii și cum trebuie astfel căutată (...) condiția condiției, pe cât de departe posibil, e clar că principiul propriu al rațiunii în genere (în folosirea ei logică) este de a găsi, pentru cunoștința condiționată a intelectului, necondiționatul prin care se completează unitatea lui"262. Principiile la care ajunge rațiunea sunt concepte pe care ea le construiește prin lărgirea conceptelor pure ale intelectului (categoriilor), cu scopul de a unifica necondiționat și universal cunoștințele. Acestea sunt Ideile transcendentale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în genere (în folosirea ei logică) este de a găsi, pentru cunoștința condiționată a intelectului, necondiționatul prin care se completează unitatea lui"262. Principiile la care ajunge rațiunea sunt concepte pe care ea le construiește prin lărgirea conceptelor pure ale intelectului (categoriilor), cu scopul de a unifica necondiționat și universal cunoștințele. Acestea sunt Ideile transcendentale. Spre deosebire de unitățile categoriilor, care sunt finite, relative, condiționate, neavând decât o aplicare în cadrul experienței, unitățile Ideilor transcendentale sunt infinite, absolute, necondiționate, fiindcă se aplică la întreaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă. Ideile transcendentale sunt concepte pure ale rațiunii. Spre deosebire de conceptele intelectului, cărora le corespund obiecte reale, acestora nu le corespund decât obiecte ale gândirii, deci nereale. Existența lor este doar posibilă. Rațiunea umană, în folosirea ei metafizică, face saltul de la posibilitate la realitate, afirmând sau asumând existența unor obiecte corespunzătoare Ideilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
kantian al antinomiilor. Mă interesează, în schimb, felul în care răspunde filosoful german celorlalte două chestiuni. Cercetând cauzele antinomiilor, Immanuel Kant fixează într-o frază esența acestui fenomen care afectează rațiunea: Dacă folosim rațiunea noastră nu numai la aplicarea principiilor intelectului la obiecte ale experienței și dacă îndrăznim să extindem aceste principii dincolo de limitele experienței, atunci răsar judecăți sofistice, care nici nu speră confirmare în experiență, nici nu au a se teme de contrazicere, și fiecare dintre ele nu numai că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideal de cunoaștere extras din știința teoretică a naturii, constituită prin Galilei și Newton, având în centru posibilitatea unor cunoștințe necesare și universale 277. Secretul acestui tip de cunoaștere este descoperit de către filosoful german în modul de aplicare a categoriilor intelectului asupra materialului primit prin experiență. Lucrând în spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii științifice este asigurată. Metafizica, însă, face saltul dincolo de fenomen, aplicând categoriile asupra transcendentului, iar acest salt duce la construcții antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga a făcut aceste afirmații bazându-se pe o cunoaștere incompletă și insuficientă a filosofiei indiene O considerare mai detaliată a metafizicii indiene ar fi arătat că formula dogmatică și ecstazia intelectului sunt prezente aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George nu este justificată. După Ioana Lipovanu, nu necunoașterea ci, dimpotrivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este o cale de a forța intelectul să depășească limbajul sau de a forța limbajul să comunice intelectului ceva inefabil, să cânte o partitură pentru care nu fusese proiectat 321. "Aici, unde cunoașterea catafatică ar fi insuficientă pentru sesizarea realităților-limită (...) și unde pura negație teologică s-ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este o cale de a forța intelectul să depășească limbajul sau de a forța limbajul să comunice intelectului ceva inefabil, să cânte o partitură pentru care nu fusese proiectat 321. "Aici, unde cunoașterea catafatică ar fi insuficientă pentru sesizarea realităților-limită (...) și unde pura negație teologică s-ar mărgini doar să sugereze și să prevină confuziile, antinomia apofatică reușește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea mistică a obiectului. Este un preludiu al extazului mistic. Lucian Blaga, dimpotrivă, încercă să delimiteze aspectul epistemologic de cel mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare a misterului. Este o revelare în direcția minus a cunoașterii, care potențează misterul. Însă este o încercare aparținând intelectului, o formă de luciferism al cunoașterii. Chiar dacă Blaga atribuie minus-cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare a misterului. Este o revelare în direcția minus a cunoașterii, care potențează misterul. Însă este o încercare aparținând intelectului, o formă de luciferism al cunoașterii. Chiar dacă Blaga atribuie minus-cunoașterii o funcție de potențare a misterului, intenția acesteia este una revelatorie. Nu aceeași este ținta mistică. Formula antinomică nu este pentru mistic un mod de a gândi, ci un mod de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest lucru se face sub semnul coincidentia oppositorum: fie în sensul că în transcendent coincid teze contradictorii, acategorialul depășind termenii contradictorii, ceea ce înseamnă că aceștia sunt egal de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de gândire dogmatic nu trebuie confundat cu nici una dintre aceste formule. În primul rând, ideea absolutului acategorial nu are nimic paradoxal în ea. Prin afirmarea unui transcendent acategorial, intelectul nu își iese din sine, nu renunță la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin concepte sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se așează în dezacord cu funcțiile logice ale intelectului, fără a renunța la utilizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Prin afirmarea unui transcendent acategorial, intelectul nu își iese din sine, nu renunță la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin concepte sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se așează în dezacord cu funcțiile logice ale intelectului, fără a renunța la utilizarea de categorii sau concepte 342. Altfel spus, dogmaticul nu operează cu acategorialul, ci e categorial, dar antilogic sau metalogic. În al doilea rând, dogmele nu se pot traduce prin determinări precum "indiferența între realități polare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezultatul doar negativ" al acestora, incognoscibilitatea în-sinelui lucrurilor, "și nu a pătruns până la cunoașterea semnificației adevărate și pozitive a antinomiilor"353. În primul rând, nu este de acord cu plasarea contradicției doar la nivelul cunoașterii, în spațiul raportului dintre intuiție, intelect și rațiune. "Înseamnă să arăți o prea mare gingășie față de lume când înlături din ea contradicția și o așezi, dimpotrivă, în spirit, în rațiune, lăsând-o să persiste aici nesoluționată", spune în acest sens Hegel 354. Ideea sa, din care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Hegel: "Până la nivelul cunoașterii absolute, impulsul de a ajunge la o stăpânire conceptuală mai bună a realității este dat de rațiunea condusă de contradicții, în încercarea acesteia de a desăvârși o descriere conceptuală a unei părți din realitate luată izolat. Intelectul nu poate să fie mulțumit cu o viziune incompletă și, în sensul gândirii lui Hegel, minată de contradicții interne a realității. Metoda folosită în atingerea cuprinderii conceptuale complete a realității implică o structură esențial triadică: conceptul A ("teza") luat singur
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cale, un principiu. Diferența aceasta apare dintr-o înțelegere diferită a rostului facultăților de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din mulțimea particularelor spre a putea forma conceptul. Rațiunea, spre a forma principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din mulțimea particularelor spre a putea forma conceptul. Rațiunea, spre a forma principiul, care este conceptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din mulțimea particularelor spre a putea forma conceptul. Rațiunea, spre a forma principiul, care este conceptul său, are nevoie de operația de totalizare. Unitatea sintetică pe care o produce intelectul prin categorie a dat sensul strict al cunoașterii. Ea (unitatea) este extinsă de rațiune, care întărește și uniformizează acțiunea intelectului într-o unitate rațională a fenomenelor. Această activitate dă sensul extins al cunoașterii, prin care se unifică segmentele cognitive ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spre a forma principiul, care este conceptul său, are nevoie de operația de totalizare. Unitatea sintetică pe care o produce intelectul prin categorie a dat sensul strict al cunoașterii. Ea (unitatea) este extinsă de rațiune, care întărește și uniformizează acțiunea intelectului într-o unitate rațională a fenomenelor. Această activitate dă sensul extins al cunoașterii, prin care se unifică segmentele cognitive ale tuturor facultăților de cunoaștere, realizând nu numai gândirea unitară a domeniului naturii cu cel al libertății, ci subliniind totodată necesitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de cunoaștere, realizând nu numai gândirea unitară a domeniului naturii cu cel al libertății, ci subliniind totodată necesitatea totalității realizabile prin gândire. Și putem spune că totalitatea pe care o solicită rațiunea are un rol asemănător celui al universalității pentru intelect. Deși observăm între aceste două operații o corespondență formală, nu putem să nu observăm și o necorespondență valorică a rezultatului lor: valoarea logică a conceptului este înlocuită cu valoarea metafizică a principiului, întrucât totalitatea are ca suport necondiționatul, care este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]