4,210 matches
-
specific am nuanțat concluziile cercetării. Le prezint pe scurt: „Fiind preponderent autarhice, deoarece le este greu, adesea imposibil, să rezolve problemele la timp și prin metode instituționale impersonale de tip contractual, conducerile universităților încearcă să rezolve problemele instituționale prin relații interpersonale private, mai ales prin prieteni și rude și generează propriile lor reguli tacite ca să poată funcționa, preponderent pe cele ale favoritismului și nepotismului. Din cauza gradului scăzut de formalizare (inclusiv prin descrierea atribuțiilor profesionale ale fiecărui actor universitar), de instituționalizare (inclusiv
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este identificată drept "delirantă" (delusional) dacă: 1) este trăită ca un eveniment de o mare importanță personală, care preocupă intens pacientul în cauză, acum atât de pătruns de credința sa, încât ea poate interfera cu funcționarea lui normală, socială și interpersonală, generând o acută durere sufletească; 2) este de obicei autoreferențială, prin aceea că vizează direct un subiect dezorientat în relația lui cu lumea, și mai puțin convingeri neconvenționale de ordin religios, științific sau politic; 3) conținutul ei este atât de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
implicat. Solitudinea în doi constituie aici principiul unei axis mundi ce menține viu universul îndrăgostirii mele. Este o axă ce mă conexează la prezența anunțată prin chipul adorat, redefinindu-mă drept unul dintre cei doi poli de tensiune erotică. Acest culoar interpersonal asociază grosierul solului meu de așteptări înfrânte și deziluzii cu firmamentul unei noi speranțe, unei promisiuni ce plutește din înalt precum semnele începutului de ev nou, precum zorii zilelor ce vor alunga tristețile răsărite otrăvitor pe câmpiile trecutului. Privind spre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
88, '91, '93, '94) modelul teoretic asupra dotării superioare, punând această trăsătură în relație cu talentul. Conform cercetătorului, structura dotării superioare cuprinde patru componente complexe: aptitudini intelectuale, socio afective și senzoriomotorii; domeniile de expresie ale talentului sunt cele: academic, artistic, interpersonal, sportiv; „catalizatorii” intrapersonali sunt: motivația, curiozitatea, autonomia și perseverența; variabilele de mediu sunt acei „catalizatori” externi: familie, școală, colegi și prieteni. Ceea ce este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea personalității o importanță deosebită o are contextul relațiilor interpersonale, în care se reliefează forme ale acestora: onestitatea, modestia, firea închisă sau deschisă, impulsivitatea, etc.. Alături de această condiționare socială, hotărâtoare sunt și condițiile interne, prin care autorul I. Radu înțelege datele de ordin biologic (echipament nativ, transmis prin gene, constituția
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de ritm și de succesiune în timp; c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: relaxarea globală, relaxarea segmentară, controlul mișcărilor, autocontrolul postural și al mișcărilor; d) relaxarea mișcărilor/activității prin limbaj: executarea mișcărilor/acțiunilor după comanda verbală, după autocomandă și după comenzi interpersonale. 4. Cunoașterea corpului uman și configurarea imaginii despre sine: a) identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile, etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
p. 219). Autoarea clasifică aceste metode în două categorii: metode destinate personalității creatoare și metode destinate produsului creator. în prima categorie se înscriu metodele psihoterapiei (metode bazate pe discuția individuală, psihoterapiile de grup, metode de valorificare a ambianței fizice și interpersonale, metode de relaxare) și metodele sugestive (sugestopedia, metoda sofronică, controlul mental Silva, hipnoterapia). în cea de-a doua categorie sunt incluse metodele imaginative (brainstormingul, sinectica, metoda Philips 6-6, discuția Panel, metoda 6-3-5, metoda Delphi, metoda Frisco) și metodele raționale analitice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau obstetrică -ginecologie, cronotratamentele cu melatonină sau cele din astmul bronșic și ulcerul peptic, deși cel mai frecvent și poate explicabil, medicina clinică de fiecare zi pune accentul mai curând pe corectitudinea schemelor curative medicamentoase, decât pe temporalizarea lor diferențiată interpersonal. Medicina muncii i-a recunoscut insă până acum meritele din dorința de a ordona viața și munca prin fixarea unor repere În timp și spațiu, În funcție de care să creeze deprinderi comportamentale reflexe cu impact deosebit asupra eficienței activității și pentru
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții gradate de transparență: în unele situații, toți subiecții pot fi informați că observatorul își asumă un rol pentru a studia o problemă, în altele doar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz poate fi asigurată prin strategii specifice: multiplicarea surselor de date, a tehnicilor de culegere a informațiilor, analiza datelor de către mai mulți cercetători etc. Literatura de specialitate accentuează adesea limitele studiului de caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a coeziunii grupului. Cel care a elaborat tehnicile sociometrice este J.L. Moreno (Sax, 1968; Best, 1977), care în anii 1932-1938 a studiat natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații educaționale, militare, terapeutice (constituirea gru purilor terapeutice) și manageriale. Tehnicile sociometrice au ca premisă faptul că oamenii fac alegeri interpersonale atunci cînd doresc să realizeze o activitate specifică, datorită percepției pozitive, negative sau de ignorare a celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
care pot releva adevăratele atitudini ale unei persoane. Ca și limbajul trupului, și metalimbajul poate trezi "sentimentul instinctiv", "intuiția", "cel de-al șaptelea simț", "presimțirea" că vorbitorul nu spune ceea ce gândește. Deși metalimbajul constituie încă o zonă neclară a comunicării interpersonale, capitolul de față încearcă să simplifice multe din cuvintele, locuțiunile și expresiile de bază, pe care majoritatea dintre noi le folosim pentru a comunica un mesaj, dar, în același timp, evită o prezentare prea simplistă a unei zone atât de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să continue să vorbească și ne permite, în același timp, să avem certitudinea că înțelegem ceea ce ni se spune Pentru a folosi această deprindere cu eficacitate, trebuie mai întâi să înțelegem ce se întâmplă când cineva ni se adresează. Comunicarea interpersonală începe intrapersonal. Dacă cineva are de exprimat un sentiment sau o idee și dorește să ne transmită acest mesaj, trebuie mai întâi să le transpună în coduri verbale și non-verbale pe care noi să le putem înțelege. Codurile selectate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
banal și devine încărcată de explozia de lumină a spiritului uman. Putem fi creativi în profesie și ne asigurăm recunoașterea valorii, dar și bunăstarea materială. spunea Goethe, elogiind munca intelectuală marcată de originalitate. Putem fi creativi față de ceilalți, în relații interpersonale. Vom scăpa de rutină, de monotonie, iar relația cu semenii va avea de câștigat. În sfârșit, putem fi creativi față de noi înșine, pentru a ne valorifica potențialul propriu și a ne desăvârși. Satisfacțiile pe care le simte un om creativ
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
destabilizează. Respectul de sine la femeie se hrănește din sentimentul că este utilă și iubită (sau măcar agreată), pe când la bărbat - din succesele concrete. * Curiozitatea bărbatului se îndreaptă spre lucruri și fenomene, iar a femeii spre persoane și spre relații interpersonale. * Hărnicia este mai mare la femeie decât la bărbat, ea răspunzând prompt solicitărilor de intervenție umană venite din ambient. * Îndemânarea, finețea și rapiditatea mișcărilor sunt proprii în aceeași măsură ambelor sexe - nu doar femeii. Este suficient să ne gândim la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de calități propice creativității: atracție față de grup, interes pentru activitatea ce se va desfășura în cadrul grupului, încredere în forțele proprii, capacitatea de a-și asuma riscul, trăsături de personalitate favorabile creativității (entuziasm, afecțiune, spontaneitate, sociabilitate, grad înalt de accesibilitate, inteligență interpersonală, umor), motivație intrinsecă și să nu aibă probleme personale stringente. Un subiect de interes în ceea ce privește creativitatea grupului este raportul dintre eterogenitatea și omogenitatea diverselor caracteristici ale membrilor săi. Este cunoscut faptul că grupurile eterogene în privința specializării rezolvă eficient problemele în raport cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a câștiga competiția față de alte grupuri rivale. Analiza creativității grupului ridică nu numai probleme privind trăsăturile de personalitate ale membrilor, ci și probleme referitoare la compatibilitatea acestora, ca rezultantă a compoziției grupului. Varietatea atitudinală a membrilor grupului influențează pozitiv percepția interpersonală, procesul de comunicare și, implicit, creativitatea grupului. Se consideră că grupurile relativ eterogene în privința atitudinilor cognitive dar omogene în privința aptitudinilor sunt mai creative decât cele eterogene și decât cele omogene în ambele privințe. Relațiile interpersonale din grup reprezintă un factor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
membrilor grupului influențează pozitiv percepția interpersonală, procesul de comunicare și, implicit, creativitatea grupului. Se consideră că grupurile relativ eterogene în privința atitudinilor cognitive dar omogene în privința aptitudinilor sunt mai creative decât cele eterogene și decât cele omogene în ambele privințe. Relațiile interpersonale din grup reprezintă un factor extrem de important. După opinia lui A. Kaufmann coeziunea dintre membri trebuie asigurată cu orice preț, chiar dacă suntem nevoiți să formăm un grup cu persoane mediocre, dar între care există relații amiabile, decât să reunim indivizi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
diferite. analogia personală presupune identificarea persoanei cu obiectul de studiu, utilizând emoțiile și sentimentele asupra entității analizate; în cazul în care are loc substituirea gândirii persoanei cu a interlocuitorului său, este vorba de empatie, folosită cu succes în rezolvarea problemelor interpersonale. De exemplu, soluția utilajului destinat scoaterii miezului de nucă întreg din coajă a fost găsită de un inginer care s a substituit cu miezul de nucă, aflat în captivitatea cojii dure și a analizat situația din acest punct de vedere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]