12,885 matches
-
-mi cucerești amea făptură Cu amorul scurt, din veacuri mii. Citește mai mult Mă regăsesc prin firele de iarbăCe mă cuprind cu a lor verdeață,Și roua magică a diminețiiîmi răcorește a mea față.Sunt firicel de iarbă micCu creștetu-mi ivit sub soare,Și copleșit de tine-un picTe regăsesc într-o cîntare.Ești soarele ce lumineazăO steam ce strălucește magic,În dimineața însorităși stea în seara aurită.Fii veșnică a mea luminăIubita zorilor tîrzii,Să-mi cucerești amea făpturăCu amorul
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
2015. Mirosul florii mă ademenește De parcă viața-ș reîncepe, Și lîngă mine parcă înflorește O scumpă și frumoasă mamă. Atîta armonie simt în jur Privind la cer cum zboară păsărele, Așa cum azi e vineri... Și mîine Duminica-nvierii. Pe delurele se ivește iarba Și grînele zîmbesc în haina cea verzuie, Doar ici colo se tot zărește Felii mai mici ce-s de zăpadă, că iată este, nu e! Dar, țin în mîini o mică floare Ce nici un om nu a văzut-o
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Citește mai mult Mirosul florii mă ademeneșteDe parcă viața-ș reîncepe, Și lîngă mine parcă înfloreșteO scumpă și frumoasă mamă.Atîta armonie simt în jurPrivind la cer cum zboară păsărele,Așa cum azi e vineri...Și mîine Duminica-nvierii.Pe delurele se ivește iarbași grînele zîmbesc în haina cea verzuie,Doar ici colo se tot zăreșteFelii mai mici ce-s de zăpadă, că iată este, nu e!Dar, țin în mîini o mică floareCe nici un om nu a văzut-o,E darul sfînt
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
în omătfulgi negri-n spulber ningcântec frântRaul Constantinescu... XVI. COLIND, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014. ARGINT ALBIND COLIND ... Din ceruri Leda ninge peste-a timpului meninge clopoței de-argint flori de mărgărint ferestrelor ivind aripi de colind; colinde vechi albinde zile să ne-alinte pururi steaua înainte luminii înviinde împrospătând în minte raiul din cuvinte unde vis ne-avânte, cerul ne binecuvânte viața noastră-n zbor poezie semănată-n dor, în suflete fulgi ning
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
fructele raiului, verigi între oameni, jurăminte între frați și amorezi Din cuvinte s-a născut lumea de ieri, de azi și tot din ele Se naște ziua de mâine Nimic n-am ști despre nimic De nu s-ar fi ivit cuvintele Din miez de suflet, de dor de inimă, de urcușuri spre piscuri plămădite din emoții și rațiuni Cuvântul este lumea, cerul, mările și roua dimineților... Cuvântul e cuibul iubirii, al păcatului și câmpia pe care pasc mioarele. Noi, tu
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
fost un vis, în care tangoul acela așa lunecos s a prelungit până când dimineața ne a amintit că trebuie să mergem și pe la cursuri. Mai aveam multe de învățat până să ajungem să fim pe deplin fericiți. Copiii,,,,s au ivit toți pe rând la umbra acestui copac. Au datele lor înscrise aici, uitarea să fie păzită de grija lor permanentă. Ne am mutat definitiv în această căsuță și , încet , încet am înțeles că aici ne este locul și că de
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
în conexiune cu trecutul ei istoric și cultural deopotrivă măreț și degradant, dar nu lipsit de tentațiile speculației gnoseologice. Discursul abundent narativ dar și cu emoționante inserții lirice adună gânduri, stări, sentimente, transcrise „la cald“ și chiar datate pentru autenticitate, ivite în timpul unor călătorii, excursii, pelerinaje, în fapt experiențe solicitând receptivitate dar și spirit de analiză, sinteză și reflecție. Parcursul oferă hrană pentru ochi, minte și spirit. Există descrieri de natură splendidă, consemnări revoltate vizavi de anomaliile prezentului imediat, înălțare și
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
să-l facă pe bărbat ca nou de dimineață și să uite de mahmureală? Și ce era mai recomandabil pentru acest lucru decât o partidă de sex? Chiar simțea nevoia de a face dragoste cu el. Acum că s-a ivit ocazia, nu o va rata desigur sub nicio formă. Dimineața când s-au trezit, amândoi simțeau oboseala unei nopți frământate. Pe Ștefan încă îl durea capul, dar nu așa de tare ca atunci când s-a ridicat de pe fotoliu cu gâtul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
ei și începu să o îndoaie. Încet, cu atenție, asigurându-se că fiecare îndoitură se așează muchie pe muchie și colț pe colț. Copiii îi priveau mâinile palide, fascinați de transformarea hârtiei. În cele din urmă, sub degetele ei se ivi un avion roșu, cu aripile ridicate ușor și botul ascuțit. Cristian țipă cu mânuțele adunate în dreptul pieptului, iar Cristinuța bătu din palme. Mama se ridică, făcu câțiva pași și lansă avionul, cu o mișcare amplă, din cadrul ușii spre ei. Într-
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
un articol despre evenimentul principal al zilei, ce s-a desfășurat în oraș, Ziua Recoltei. La acest articol are autonomie din partea tutorelui său profesional, bătrânul reporter. Trebuie să debuteze odată și odată cu un articol mai important și iată că se ivise ocazia.Afară era o zi frumoasă de toamnă. Septembrie încă se mai afla în îmbrățișarea razelor pline de strălucire ale soarelui, iar natura respira liberă și se bucura de aceste câteva zile călduroase. Meteorologii prognozaseră că de săptămâna viitoare vor
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
psihiatru. Mamă-sa nu-i împărtășise și ei simptomele ce dictau asemenea examen medical sau poate nu-și dăduse nici ea seama?! Nu știa exact. Oricum, o însoțise la doctor Renée. Tot ea avea să împartă cu Mira toate neajunsurile ivite după îmbolnăvirea Aurei. Le-au unit, în afară că erau mamă și fiică, dragostea nețărmurită pentru Aura și dorința de a atenua cât mai mult din urmările degenerescenței galopante căreia îi căzuse victimă aceasta. Ani buni au îngrijit-o, au
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
spunea el. Condamna josnicia, minciuna și mediocritatea. Față de necazurile întâmpinate, a adoptat o atitudine de înțelepciune: “Când ești lovit de relele societății universale și de grozăviile întâlnite în capitală sau în orașele mari, trebuie să-ți spui: pot să se ivească nenorociri și mai mari, consecință a combinațiilor care se supun douăzeci și cinci de milioane de oameni unui singur “ ... Așa cum s-a întâmplat în timpul criminalilor de Dej și Ceaușescu. Uneori, Chamfort adaugă acestor constatări nelipsite de sarcasm, afectarea unei bucurii șirete: “văzând
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
străvechi și renumit, redată tulburător de frumos în poemul „Cântec pentru dacii noștri”. Acest poem ar merita să devină un „Îmn al Daciei”, dacă un compozitor talentat ar crea o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar cuprinde pe cei care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ARIPI Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina Popescu Aripi Am privit într-o zi cu atenție o frunză. Era o frunză fragedă, abia ivită dintr-un mugur. A înțepat cu încredere aerul și a zâmbit soarelui. Era momentul cercetării. Frunza a început să învețe. A făcut cunoștință cu vântul și i-a plăcut mângâierea lui, a cochetat cu ploaia și s-a simțit atât
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
mi urmează vieții, iar a vorbi despre oameni de valoare este o sarcină greu de purtat în conștiință. Plecarea mea din decorul vieții va dezlega poate ceea ce nu s-a știut, ceea ce a fost enigmatic în identitatea mea, poate va ivi, la o căutare mai atentă, sentimentele și gândurile mele pentru unii oameni, pe care le-am purtat pe secret în suflet, toată viața. Eu nu am cum să știu azi dacă tăcând uneori, ori netăcând alteori, am rătăcit sau nu
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
Sau te-aș îmbrânci-n năvoade. Să nu crezi ce zice lacul, Că eu nu sunt vinovată!... Păi nici eu!... Să mă ia dracul, Dacă ți-am greșit vreodată! Cum se sfădeau pe nimicuri, Prinși în cearta lor ciudată, Se ivi un somn din smârcuri Și-i înghiți dintr-odată. MORALA Când ești orb de gelozie, Crezi în bârfe și-nghiți hapul, Dai dovadă de prostie Și ades plătești cu capul. Referință Bibliografică: GELOZIA PEȘTILOR / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GELOZIA PEȘTILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372671_a_374000]
-
paharele lui de cristal...dă-l în mă-să, mă gândeam...că e din sudoarea noastră...și uite-așa a apărut ăsta micu”...povestea senin, la o cafea, Geo. Își finaliză și studiile superioare....așa...între curse, iar când se ivi un post bunicel, se reangajă...în poliție. Toate fufele din centru și toți bișnițarii anilor 90 erau...pe mâna lui. Avea camera lui la cel mai luxos hotel din centru. Veneau „ucenicii” polițiști...valutiștii...târfe...de tot felul...de la alea
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
amieze. Era o apariție spontană, o vedenie suavă, acest grup fantomatic, aburos, care își modifica forma în direcții pe care nu le puteai ghici. Fermecătoare scenografia în al cărei final, micii dansatori s-au risipit la fel de misterios cum s-au ivit. Între filele unei cărți poți dispărea aidoma, poți deveni un soi de fluture care trăiește intens, prin zbor, cromatică și finețe, din poezie în poezie ca din floare în floare. Sunt prinsă cu Moartea, un fluture alb. Deloc întâmplătoare asemuirea
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
Hotărăște-te cât încă se mai găsește mâna de lucru, insistase frate-său. Si inca ieftină. Știu eu ce zic. Omul deștept își face iarnă car și vară sanie. În după-amiaza acelei zile, tânte Aurore se simțise complet restabilită. Se ivise în pragul odăiței mele de lucru îmbrăcată în ținută ceva mai lejeră, adică într-un pulover de mohair verde și fustă de bucle neagră mulata pe coapse. C´était magnifique! Pentru tânărul de numai 19 ani care eram atunci!... Îți
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
de purificare. În dimineața premergătoare uratului, colindătorul se trezea dis-de-dimineață și se spăla de trei ori pe față cu apă rece, ceea ce semnifica, în credința lui transmisă de la bunici, alungarea din fața urătorului a tuturor piedicilor care s-ar fi putut ivi, nepermițând pornirea acestuia de acasă la urat. Imaginându-ne această sărbătoare măreață a nașterii Domnului ca pe o revelație a binelui omenirii, voi da curs unei povestiri pe care am auzit-o, într-o seară de iarnă, în Săliștea Sibiului
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
culoare, când vor fi așezate în rând! De-ar fi o minte mai isteață, să le pună și pe note, toate-ar prinde altă viață, iar cartea ar fi la alte cote! * S-a strâns lume-n bătătură; s-a ivit și-un fotograf. Doreau câte-o semnătură din parte-mi - autograf. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AUTOGRAF / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate
AUTOGRAF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373063_a_374392]
-
lui Iisus de către Maria, era un act de mare sacrificiu deoarece mirul era foarte scump, dar ea știa că posibilitatea de a-și exprima devoțiunea față de El, va dispărea curând. Astfel, Maria s-a folosit de ocazia care s-a ivit atunci. Credința ei în Domnul Iisus și devotamentul față de El, sunt exemplul cel mai înalt pe care îl dorește Dumnezeu în noi. Din acest motiv, a spus Domnul Iisus că gestul ei de dragoste va fi spus oriunde se va
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
creatură cu țepușa în pântece, începu să țipe înspăimântată. Zarva cuprinse întreg palatul tocmai când luna răsărea de după muchia muntelui invadând curtea cu lumina sa palidă. Pe ziduri și prin încăperi se aprinseră făclii, iar ochi aprinși ca jăratecul se iviră la ferestre. - Să urcăm în palat! - strigă căpitanul. Mergeți grupați și acționați până ce nu se dezmeticesc din somn! Până la miezul nopții puterea lor este slabă. Răpuneți-i până la ultimul și mai ales aveți grijă să nu scape prințul și prințesa
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
În urletul de viață mustesc, Natura cuvântă că toate iubesc.. Când ghioceii au răsărit de mult, Flăcăii duc inima la un consult, De-ar fi așa doctor să le aline, Iernile grele ”tratate cu suspine.. Ghiocelul sprintenel ce s-a ivit, Prin pojghița rece el a izbutit, Chiar de-i acum un pic cam ofilit, Dar nu iubirea vrednică de iubit.. Apare primăvara cu un Mărțișor, Înflorând tot ce-i dintr-un Odor, Făcând și pe fete mai inimoase, Ca să fie
CHIAR UN PIC CAM OFILIT de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373214_a_374543]
-
Articolele Autorului Țesuta cu fir de ieri e viața de azi, Cu noduri ce-atarna greoaie, Din ite-ncalcite trecutu-mi se-ntrupa Și ițele trupu-mi-ncovoaie. Pe fata-mi de azi e urzeala de ieri, Iar clipă de-acum se ivește grăbita, Dorinte-mi innabusa, îmi spulberă vise, Îmi zguduie inima rănită. Deși curcubeie apar după ploaie, Cerul meu nu e încă albastru. Deși pe mare furtună a-ncetat, Corabiile-mi în derivă se-neaca. Aproape ieri, aproape mâine, aproape nicicând, Întrupare
APROAPE IERI, APROAPE MAINE, APROAPE NICICAND de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373221_a_374550]