6,501 matches
-
reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege. ... (2) Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: ... a) dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui alt organ jurisdicțional; ... b) dreptul la securitatea persoanei și la obținerea protecției statului împotriva violențelor sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituție; ... c) drepturile politice, și anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viața publică și de a avea acces la
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200063_a_201392]
-
art. 21 alin. (4) din Constituție. Astfel, așa cum Curtea a statuat și prin Decizia nr. 307 din 14 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 26 iulie 2005, "jurisdicțiile speciale administrative reprezintă o activitate jurisdicțională realizată de un organ de jurisdicție ce funcționează în cadrul unei instituții a administrației publice sau al unor autorități administrative autonome, care se desfășoară conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instanțelor de judecată, desfășurată
DECIZIE nr. 406 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (3) şi (6) din Regulamentul privind tranSportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198593_a_199922]
-
DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. Articolul 4 Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt următoarele: a) acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practică jurisdicționala internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român; ... b) neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezenței legi. ... Articolul 5 (1) Titlurile de despăgubire au
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198277_a_199606]
-
specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicționala a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice său personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198277_a_199606]
-
generalist, a profesiei de moașă și, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate. ... (2) Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România are autonomie instituțională în domeniul său de competență normativ și jurisdicțional profesional și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni, în condițiile legii. ... (3) Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România cuprinde toți asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali care exercită profesia de asistent medical generalist, moașă
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 144 din 28 octombrie 2008 (*actualizată*) privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204888_a_206217]
-
a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Kaviar House București" S.R.L. - Filiala Tulcea. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate instituie o procedură jurisdicțională destinată a servi exercitării dreptului persoanei vătămate de a ataca actele unei autorități publice. Potrivit art. 52 alin. (2) din Constituție, condițiile și limitele exercitării acestui drept, deci implicit procedura de soluționare a contestației împotriva actului administrativ vătămător, se stabilesc
DECIZIE nr. 1.098 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-287 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205032_a_206361]
-
dispozițiile criticate încalcă principiul dublului grad de jurisdicție. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor reprezintă un organ administrativ cu atribuții jurisdicționale, care își desfășoară activitatea în temeiul art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia "jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite". În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIE nr. 1.098 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-287 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205032_a_206361]
-
fi atacată în fața unei instanțe judecătorești, iar "existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești în condițiile legii. În atare situație este exclusă posibilitatea ca un organ al administrației publice, chiar cu caracter jurisdicțional, să se substituie instanței judecătorești", astfel încât părților nu li se poate limita exercitarea unui drept consfințit de Constituție. Sub acest aspect, dispozițiile art. 283 alin. (1) prevăd dreptul persoanei interesate de a formula plângere împotriva deciziei pronunțate de Consiliu, prevederile
DECIZIE nr. 1.098 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-287 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205032_a_206361]
-
juridică a acestei autorități, autorul excepției se raportează la prevederile art. 19 din același act normativ, care stabilește atribuțiile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Astfel, ajunge la concluzia că "investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare" reprezintă atribuții cu caracter jurisdicțional. În acest sens, făcând referire la criteriile reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 51/2008 , arată următoarele: - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pronunță, în urma parcurgerii unei proceduri jurisdicționale, acte cu forță juridică echivalentă hotărârilor judecătorești, argument susținut de faptul
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare" reprezintă atribuții cu caracter jurisdicțional. În acest sens, făcând referire la criteriile reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 51/2008 , arată următoarele: - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pronunță, în urma parcurgerii unei proceduri jurisdicționale, acte cu forță juridică echivalentă hotărârilor judecătorești, argument susținut de faptul că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, în cursul acestei proceduri părțile sunt citate, sunt administrate probe, există o dezbatere contradictorie, se deliberează în secret asupra hotărârii, iar hotărârea se
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
o instanță extraordinară, ale cărei înființare și funcționare sunt expres interzise de art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (5) din Constituție. Un al doilea aspect pus în discuție de autorul excepției are în vedere faptul că, în activitatea jurisdicțională pe care o desfășoară, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu întrunește garanțiile necesare unui proces echitabil, prevăzute de art. 6 paragraful 1 coroborat cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, arată că prima
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
pentru Combaterea Discriminării este subordonat Parlamentului, prin modul de numire a membrilor și prin obligația de a prezenta anual Parlamentului un raport de activitate spre a fi dezbătut și aprobat. În sfârșit, a treia condiție este ca organul cu atribuții jurisdicționale să fie imparțial, cerință ce nu este, de asemenea, respectată, având în vedere subordonarea față de Parlament. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și s-a constatat că acestea sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
a libertăților fundamentale. În legătură cu primul aspect referitor la natura juridică a Consiliului, autorul excepției invocă o serie de argumente prin care demonstrează faptul că, potrivit dispozițiilor de lege care stabilesc atribuțiile sale, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării desfășoară o activitate jurisdicțională, fără a fi însă o jurisdicție specială administrativă, în sensul art. 21 alin. (4) din Constituție, ori o instanță specializată, despre care face vorbire art. 126 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, problema pe care Curtea Constituțională este chemată să
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
despre care face vorbire art. 126 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, problema pe care Curtea Constituțională este chemată să o soluționeze cu prioritate are în vedere clarificarea naturii juridice a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale. Astfel, Curtea reține că, prin reglementarea inițială a Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a fost conceput ca un organ de specialitate
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
și controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării". Mai departe, art. 19 alin. (1) lit. c), precum și art. 20, în ansamblu, reglementează rolul jurisdicțional al Consiliului, care are ca finalitate "înlăturarea faptelor discriminatorii și restabilirea situației anterioare discriminării". Concluzia ce se impune este că, prin reglementările amintite, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost conceput ca un organ al administrației publice centrale cu atribuții
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
contravențiile stabilite prin ordonanță, iar, în vederea aflării adevărului, aceștia desfășoară și o activitate de investigare nu este de natură a impieta asupra caracterului independent al activității Colegiului director față de părțile implicate. În ceea ce privește criticile invocate de autorul excepției, potrivit cărora procedura jurisdicțională nu garantează părților posibilitatea de a fi asistate de un avocat, iar dezbaterile nu sunt publice, Curtea observă că argumentele legate de modul de desfășurare a procedurii și chiar cele ce țin de independența și imparțialitatea actului jurisdicțional pornesc de la
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
cărora procedura jurisdicțională nu garantează părților posibilitatea de a fi asistate de un avocat, iar dezbaterile nu sunt publice, Curtea observă că argumentele legate de modul de desfășurare a procedurii și chiar cele ce țin de independența și imparțialitatea actului jurisdicțional pornesc de la cerințele constituționale ale art. 124 și de la cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la condițiile unui proces echitabil. Or, Curtea constată că aceste cerințe sunt aplicabile în ceea ce privește activitatea instanțelor
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
necesar ca procedurile în fața autorităților administrative să fie conforme prevederilor art. 6 din Convenție. În considerarea celor expuse mai sus, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuții jurisdicționale, care se bucură de independența necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicțional și respectă prevederile constituționale cuprinse în art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (5), care interzice înființarea de instanțe extraordinare. Cu toate acestea, admițând caracterul de organ administrativ-jurisdicțional al
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
în art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (5), care interzice înființarea de instanțe extraordinare. Cu toate acestea, admițând caracterul de organ administrativ-jurisdicțional al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, autorul excepției pune în discuție caracterul obligatoriu al procedurii jurisdicționale a acestui organ, atunci când acționează din oficiu, ceea ce ar contraveni, susține autorul, dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative. Referitor la această critică, instanța constituțională reține că între cele două noțiuni, pretins a
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
dreptul organului constatator, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, de a trage la răspundere contravențională pe făptuitor și obligația acestuia de a suporta sancțiunea contravențională. Față de această modalitate de sesizare, Curtea reține că posibilitatea de a desfășura activitatea jurisdicțională din oficiu este întemeiată pe rolul activ pe care trebuie să îl îndeplinească Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca autoritate ale cărei obiective și sarcini au fost în mod exclusiv orientate către domeniul discriminării, rol exercitat în vederea aflării adevărului și
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
exclusiv orientate către domeniul discriminării, rol exercitat în vederea aflării adevărului și prevenirii și combaterii tuturor actelor de discriminare, așa cum Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , prin însuși titlu, își propune ca finalitate. Pe de altă parte, Curtea constată că, deși activitatea jurisdicțională se declanșează și din oficiu, desfășurarea ulterioară a acesteia este lăsată la dispoziția persoanei vătămate, care poate să își însușească sau nu sesizarea Consiliului în privința actelor sau faptelor de discriminare de care este în mod direct afectată. Astfel, ca urmare
DECIZIE nr. 1.096 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului II "Dispoziţii speciale" secţiunea a VI-a "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării" ( art. 16-25) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205084_a_206413]
-
Dispoziții generale Articolul 1 (1) Curtea de Conturi este instituția suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita și atribuții jurisdicționale în condițiile prezentei legi. ... ------------- Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002. (2) Curtea de Conturi
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203972_a_205301]
-
domeniile în care este competența. (2) Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României. ... Articolul 4 (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente și informații necesare exercitării funcțiilor sale de control și jurisdicționale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deținătoare. ... (2) Toate persoanele juridice și fizice supuse controlului sau jurisdicției Curții de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele și informațiile solicitate la termenele stabilite de Curte și să-i asigure
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203972_a_205301]
-
fondurilor puse la dispoziția României, dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește această competență. ... Capitolul II Organizarea și conducerea Curții de Conturi Articolul 8 (1) Curtea de Conturi se compune din: Secția de control financiar ulterior, Secția jurisdicțională, Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi și camerele de conturi județene și a municipiului București. Curtea de Conturi are un Secretariat general. ... ------------- Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 77
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203972_a_205301]