28,495 matches
-
judicando), ci numai erori de procedură (error in procedendo). De asemenea, prin intermediul contestației în anulare poate fi invocată nulitatea unor anumite acte de procedură, și nu a oricărui act de procedură efectuat cu încălcarea legii. În același sens, în jurisprudența Curții Constituționale^23 s-a reținut că în vederea respectării autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive, „intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
procedură penală raportat la art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală. Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală includ între cauzele de încetare a procesului penal intervenirea prescripției răspunderii penale. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale precitată, se reține că aprecierea eronată a instanțelor de judecată asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal, inclusiv prescripția răspunderii penale, constituie o eroare de judecată, respectiv „o greșeală de drept, ce implică reevaluarea fondului hotărârii
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
relevată eroarea de interpretare a naturii Deciziei nr. 297/2018 nu are semnificația unei cauze de schimbare a caracterului de eroare de judecată a instanțelor judecătorești. Din perspectiva consecințelor calificării chestiunii analizate drept o eroare de procedură se reține că în jurisprudența Curții Constituționale^24 s-a arătat că „principiul autorității de lucru judecat este de o importanță fundamentală atât în ordinea juridică națională, cât și la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
că „Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriuzis
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
alin. (1) din Codul penal pentru infracțiunile săvârșite până în data de 9 iunie 2022 și dacă aceste decizii ale Curții Constituționale devin inaplicabile în această materie în ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... – Dosarul nr. 1.604/1/2022 (pct. IV.16), vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. (1) din Codul penal, sunt norme de drept
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
penal se face indiferent de obiectul infracțiunii sau, în ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lăsa (sau nu) neaplicate aceste dispoziții în raport cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene dezvoltate în baza art. 325 din TFUE, precum și a Hotărârii din data de 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C547/19 Asociația Forumul Judecătorilor din România, C811/19
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
alin. (1) din Codul penal pentru infracțiunile săvârșite până în data de 9 iunie 2022 și dacă aceste decizii ale Curții Constituționale devin inaplicabile în această materie în ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... – Dosarul nr. 1.604/1/2022 (pct. IV.16), vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. (1) din Codul penal, sunt norme de drept
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
penal se face indiferent de obiectul infracțiunii sau, în ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lăsa (sau nu) neaplicate aceste dispoziții în raport cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene dezvoltate în baza art. 325 din TFUE, precum și a Hotărârii din data de 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C547/19 Asociația Forumul Judecătorilor din România, C811/19
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
cu rechizitoriul“. Această competență este „nescrisă de legiuitor“ și nu a fost cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție“. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția este neîntemeiată. Expunându-se pe larg jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de claritate și previzibilitate a legii, se consideră că acestea sunt îndeplinite de textul criticat, care indică petentului comportamentul care se așteaptă de la el pentru a avea
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
că toate aceste argumente sunt apărări formulate în cauză, care vizează modalitatea de interpretare și aplicare a legii și succesiunea de acte din dosar, cu raportare la situația de fapt supusă judecății. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a distins, în jurisprudența sa, între competența care îi revine, în realizarea controlului de constituționalitate, și cea a instanțelor de judecată, care realizează interpretarea și aplicarea legii în cauzele pe care le soluționează. Astfel, Curtea a reținut în numeroase cauze că interpretarea legilor este
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
77/2016 are natura juridică a unei excepții față de regulă și nu mai vine însoțită de un text similar celui din art. 4 alin. (4) din același act normativ. ... 36. La nivelul Curții de Apel Craiova nu a fost identificată jurisprudență relevantă în materia analizată. Opinia majoritară a judecătorilor Secției a II-a civile este în sensul că obligația instanței judecătorești „de a aplica prioritar soluția adaptării contractului“ se conciliază cu posibilitatea consumatorului de a pretinde adaptarea unui contract de credit
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
o situație de imposibilitate vădită a continuării sale, chestiune de fapt care se verifică punctual, de la caz la caz, de instanța de judecată. În urma consultării judecătorilor din cadrul Secției I civile a Tribunalului Iași care au înaintat și jurisprudență relevantă, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că revine instanței de judecată misiunea de a găsi acel punct în care relația de echilibru între interesele concurente individuale este ruptă, în defavoarea debitorului obligației excesiv de oneroase și din
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
de drept trebuie să fie esențială, în sensul că, de lămurirea acesteia, să depindă soluționarea pe fond a cauzei pendinte în care aceasta se ridică. Noțiunea de fond al cauzei trebuie înțeleasă într-un sens larg. Sub acest aspect, în jurisprudența circumscrisă instituției juridice a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
fondului cauzei deduse judecății, pentru considerentele deja expuse, dispozițiile legale imperative pe care apelanta-reclamantă și-a întemeiat cererea de trimitere a dosarului la aceeași instanță pentru rejudecare fiind fundamentate pe principiile disponibilității și al dublului grad de jurisdicție. ... 82. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că cerința acestei proceduri a hotărârii prealabile a legăturii chestiunii de drept cu dezlegarea pe fond a cauzei trebuie raportată, în mod necesar, la
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 822 din 10 noiembrie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.729/231/2018, Judecătoria Focșani
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
rutieră ar avea un acces facil la instanța de judecată, prin comparație cu persoanele sancționate contravențional care nu locuiesc în circumscripția judecătoriei în raza căreia a fost săvârșită fapta. ... 18. Cu privire la aceste argumente, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
de administrarea unui probatoriu adecvat. Or, în vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, are ca efect respectarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil. ... 19. Curtea a constatat, totodată, că prevederile criticate instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
mai 2017, paragraful 25, și Decizia nr. 281 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 18). ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
dezvoltarea criticilor referitoare la încălcarea dreptului de nu fi pedepsit de două ori pentru aceeași faptă. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționalitate invocate. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 522 din 15 iulie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 312/187/2019, Curtea de Apel Oradea - Secția penală
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. ... 27. Astfel, prin Decizia nr. 522 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1108 din 22 noiembrie 2021, invocând jurisprudența sa cu privire la același text legal, respectiv Decizia nr. 306 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 24 noiembrie 2020, și Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
a formelor de individualizare a pedepselor constituie opțiunea legiuitorului, fiind determinată de caracterul excepțional al acestora, de la regulile referitoare la executarea pedepselor penale, mai sus referit. ... 37. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 38. Referitor la susținerea conform căreia normele criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
normă de trimitere la alin. (3) și (4) din conținutul aceluiași articol, unele privind efectul recalculării în caz de identificare a unor diferențe favorabile beneficiarului, care se acordă suplimentar, respectiv defavorabile beneficiarului, care se recuperează. Curtea arată că într-o jurisprudență constantă și îndelungată a instanțelor de contencios administrativ se reține, în acord cu doctrina relevantă în materie, că actele administrative unilaterale se clasifică în acte cu caracter normativ și acte cu caracter individual pe baza criteriilor constând în, pe de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
juridic, respectiv condițiile sale de validitate (valabilitate) subsumate principiului legalității, condiții care se subordonează în esență obligației ca aceste acte să fie emise cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Observând definiția legală menționată și raportându-se la constantele identificate în jurisprudența îndelungată a instanțelor de contencios administrativ și fiscal, dar și în doctrina relevantă în materie, Curtea deduce că în principiu actul administrativ trebuie să fie emis (1) în conformitate cu dispozițiile constituționale, cu legile adoptate de Parlament și cu toate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
conducere valabil în România, dar deține un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile engleze, deși cu un regim juridic diferit de cel tipic, este incidentă situația reglementată de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal. ... VI. Examenul jurisprudenței în materie VI.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, fiind indicate atât soluții prin care s-a reținut că în situația în care
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... VI.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudență referitoare la chestiunea ce constituie obiectul sesizării Curții de Apel Alba Iulia. ... ... VI.3. Jurisprudența Curții Constituționale Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În urma examenului de
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]