4,083 matches
-
inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita politică. Un exemplu a fost L'Unione susținut de cardinalul Ferrari și așa-numitul "trust", constituit în 1907 la inițiativa contelui Grosoli, ultimul președinte al Opera dei congressi. SER (Società editrice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
milioane de exemplare, Le petit Parisien 1 milion, iar Paris Match (apărut în 1938 și sprijinit de Jean Prévost) ajungea la 800.000. În 1938 au luat ființă două reviste care aveau să dezvolte pe viitor un tip special de jurnalism: Marie-Claire o publicație pentru femei, care a deschis calea viitoarelor reviste de acest gen și Confidences, care a reprezentat începutul fotoromanelor care (în ciuda mijloacelor tehnice precare de la început) au avut un succes enorm zece ani mai târziu 245. Cea mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre oameni". La apariția publicațiilor din Transilvania au contribuit și unele personalități catolice, care prin activitatea lor au ajutat la dezvoltarea presei românești. Redactorii și colaboratorii care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus Treboniu Laurian, A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
836. Toate exemplarele publicațiilor unicat, împreună cu știrile, istoria și viața presei catolice din țara respectivă au fost expuse în ordine sistematică și geografică. Expoziția a cuprins: 1. grafice statistice și hărți geografice care ilustrau dezvoltarea progresivă și difuziunea actuală a jurnalismului în lume; 2. documente legate de redacția, administrația și propaganda unui mare cotidian și în care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști, școli de jurnalism, cu programele și formele de activitate, cu rapoarte despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4. proiecții fixe și cinematografice integrând ilustrațiile materialului expus. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost "de a evidenția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice din Moldova, Sapienția, Iași, 2006. Dumitrescu, Mircea, File din istoria presei românești, Editura Fundația Națională pentru Civilizație Rurală Niște țărani, București, 2000. Dumitriu-Snagov, Ion, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48). Elek, Jakab, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Budapesta, 1882. Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Socialista (9.186 de exemplare estimate în 1928) (P. Gomez Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motiv, din șapte publicații care preconizau înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 699. 306 Ibidem, f. 700. 307Ibidem, f. 700. 308
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 21, fascicolo 70, f. 20. 1019 Ibidem, f. 13. 1020 Ibidem, busta 26, fascicolul 102, f. 35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
20. 1019 Ibidem, f. 13. 1020 Ibidem, busta 26, fascicolul 102, f. 35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
identitatea de Negro.563 Totul se petrece ca și cum limba maternă i-ar asigura o identitate, o coerență, o stabilitate individului, iar schimbarea de limba ar termina prin a mătura toate acestea. La limba americană, trebuie adăugate și noile limbaje urbane (jurnalism, publicitate, sistem imens de semne cu o multiplicitate de coduri și o supraabundență de semne care generează o ilizibilitate fundamentală și o iremediabilă absență de comunicare). Acestei degradări a numelor proprii corespunde o degradare a personalității care se golește. America
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
angajare, obligat fiind să redactez acele documente într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sunt singurii cred..., alături de englezi, care excelează în această meserie a jurnalismului, mai bine decât germanii, care sunt greoi, chiar dacă sunt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decât francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și figuri de stil pe lângă ceea ce au de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai mulți; 1 la 7 nu e deloc o situație mai încurajatoare, dacă cineva ar pune temei pe aceste cifre). Ceea ce urmează se știa sau se putea presupune: privatizare lentă (lichidări, restructurări), suspiciuni de corupție care compromit partidul de guvernământ, jurnalism mercenar, de tabloide care, aparent independente, în realitate sunt în serviciul Partidului Socialist, control al statului asupra televiziunii și radiodifuziunii, o lege a presei care prevede sancțiuni drastice pentru a-i intimida pe criticii guvernului. Drept circumstanțe agravante, crima organizată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curiozității, a dorinței de a afla și de a comunica, de a se întreba și de a căuta răspunsuri, cunoscut fiindu-ne faptul că "omul s-a născut și trăiește sub zodia anxioasă a întrebării". Ștefan OPREA Cuvânt înainte DE INLOCUIT!!!! Jurnalism, confesiune, colocviu.Poatecăastfelarputea fi definite paginileceurmează. Întâlnirile din care s-au născutcuvintele (sper) potrivitepentruideilepuseîndiscuție au fostmagice. Așa le-am simțit de fiecaredată cu câteva minute înainte de aîncepe, șiîntimpce se derulau. Am avutmereuconvingereacăbucățica de timppregătităsauhărăzităsă o impart cu oaspeții din studio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
el“, zice Rippert. Istoricii speră, în schimb, închiderea cazului, deși au dubii referitoare la autenticitatea mărturisirii veteranului. Dar mă întreb: ce motive ar avea să inventeze o asemenea poveste un fost aviator neamț cu o bunică evreică, reconvertit apoi la jurnalism sportiv, frate al proaspătului decedat Ivan Rebroff (pe numele lui adevărat Rolf Rippert), celebru cântăreț care a vândut vreo 10 milioane de discuri și care, putând să urce peste patru octave și având înfățișarea unui rus, a fost adoptat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și revoltă - ori cel puțin calmă curiozitate, măsurând împreună lucrurile, ca într-un fel de triangulare. A discuta, a înțelege un teren confuz. După 1989 Gabriela, așa cum știe toată lumea, și-a pus ani de zile toată pasiunea și talentul în jurnalism, toată devoțiunea, onestitatea și intuiția în a conduce revista „22“: acest lucru este scris în istoria apropiată (ca și în prezent), o construcție durabilă. Mi s-a întâmplat să fiu plecată din România ani în șir după 1989. Nu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și presei, cele se întâmplau în țară - dar abia citind un comentariu al Gabrielei, sau vorbind cu ea, aveam sentimentul că întrevăd un sens, în decupajul echilibrat pe care judecata ei îl făcea în peisajul amorf. Fie că e proză, jurnalism, ori eseu, există o justețe în cele ce scrie ea. Nu vreau să spun că Gabriela ar fi infailibilă, însă sunt garantate la ea franchețea privirii și o pasiune (adânc înrădăcinată, nedemonstrativă) de a ajunge la esența lucrurilor, la realitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și viața mea, cum este și viața ta, de exemplu, sunt jurnalist. Problema este că trăiești foarte intens, trăiești foarte intens clipa. Constatam la un moment dat că ultimii 17 ani i-am trăit pe viu, în prima linie a jurnalismului... Andrei Gheorghe: Îți dai seama câte cuvinte s-au mâncat, câte semne de carte, câte tone de ziar? Bogdan Chirieac: Problema este că am senzația că tot mai puțină lume, poate că asta este normalitatea, tot mai puțină lume este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cineva care este în parlament degeaba de 12 ani, de exemplu, și nu a luat o dată cuvântul, și vorbește el de elite, el înțelegându-se pe sine ca elită. Este o problemă. Andrei Gheorghe: Tu ești elita? Bogdan Chirieac: În jurnalism, îndrăznesc să spun că da. Andrei Gheorghe: Tu ești elita, Răzvan? Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce referențial? Andrei Gheorghe: Nu, fii atent, fără referențial, pentru că asta este o fugă de răspuns, nu-i așa? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, poate că este nevoia
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Nu, nu îmi zice de profesori pe care nu îi cunosc, încearcă să ne spui niște nume pe care să le identific. Bogdan Chirieac: Păi tocmai pentru că nu vreau să spun nume pe care toată lumea le-ar cunoaște, nu, în jurnalism, la vremea respectivă, tocmai fiindcă, eu știu, mulți dintre ei sunt în viață și lucrez în continuare cu ei. Andrei Gheorghe: Și pe urmă o să zică sau că îi lauzi, sau că vrei ceva... Bogdan Chirieac: Înțelegi. Andrei Gheorghe: Băi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în proiect", m-am străduit să-mi diversific oferta: am scris romane, volume de proză scurtă, o carte-documentar care încearcă să prezinte o imagine din interior a presei - ca să nu mai spun că, după mai bine de un deceniu de jurnalism, cu rubrici permanente susținute de-a lungul mai multor ani, mi-ar putea da prin gând să-mi strîng articolele în volum, cum se poartă, ceea ce sper că nu o să fac niciodată. Ce-am încercat? Ceea ce mi se pare de
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
Lucru perfect valabil din punct de vedere strict științific, dar foarte supărător în plan didactic. Într-un moment în care se descoperea importanța studiilor legate de comunicare ( păstrate prin tradiție în sfera Literelor, dar constitutive pentru domeniul relațiilor publice, al jurnalismului etc.), pentru inițierea în pragmatică nu era disponibilă practic nici o sursă de informare în română. Riscul unei asemenea situații, de raport inegal între cerere și ofertă, e ca, într-un moment ulterior, cititorul să se trezească dezorientat, invadat de compilații
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
Tudorel Urian Prozatoare reper a anilor ’80, Gabriela Adamesteanu a părut, după căderea comunismului, definitiv pierdută pentru literatură în beneficiul jurnalismului politic. A fost nevoie de paisprezece ani și cîteva dezamăgiri crunte pentru că scriitoarea să revină ( precum, în urmă cu 2-3 ani, Ana Blandiana) la domeniul care i-a adus celebritatea. Românul Întîlnirea are o istorie interesantă. La sfîrșitul anului 1989
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]