179,812 matches
-
un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține speciei si genului..., si că trebuie interpretată respectând următorii itemi si aplicând următoarele concepte... Pe termen lung și în idei necontrafăcute, un profesor de literatură dintre „avangardiștii” sistemului, îi va lăsa pe elevi să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele în care se predă și nu se comunică. Dar cel mai important ÎI VA LĂSA CITIND la finalul clasei a 12-a. Nu
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
profesor de literatură dintre „avangardiștii” sistemului, îi va lăsa pe elevi să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele în care se predă și nu se comunică. Dar cel mai important ÎI VA LĂSA CITIND la finalul clasei a 12-a. Nu le va „cultiva" gustul pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții) si nici spiritul critic („critic" e un
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
-a. Nu le va „cultiva" gustul pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții) si nici spiritul critic („critic" e un cuvânt extrem de labil), ci îi va lăsa. Liberi, pe gânduri, cu multe întrebări, nehotărâți, deschiși, dezorganizați în idei, dar având cu adevărat idei - ale lor, nu date de-a gata. Poate că ar trebui să se adopte „metode" prin care profesorul de română să fie „mai deschis
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
ar trebui să se adopte „metode" prin care profesorul de română să fie „mai deschis ca o carte", să împartă nu doar note, ci și cărți. Să pună pe catedră cartea, o carte, orice carte nou apărută, și să o lase la îndemâna și în mâna elevilor. Iar aceștia, să o accepte, să o desființeze, să o „rupă" în idei. Putem învăța reguli și formule, putem chiar să învățăm câte un cuvânt nou din dex în fiecare zi (am făcut și eu
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
și celebrul început - și sfârșit - al actului III, cele două acorduri mușcate, fac trimitere la celebra sortita a lui Amonasro din Aida (ex.5) (momentul în care Aida descoperă că tatăl ei se află printre captivi). Impresia pe care o lasă cele două acorduri pregnante, cu funcțiile dominantă-tonică este, în ambele scene, de amenințare puternică și reală. În același act, duetul Addio dolce svegliare alla mattina/Adio dulce trezire, prin care Rodolfo și Mimi evocă amintiri minunate care, până la urmă îi
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
mai ales cu Aida. Și totuși, Puccini se reîntoarce acasă cu ultima sa operă Turandot. O face însă conștient, de bună voie, cu superioritatea și avantajele unui învingător. Paralela cu Verdi se impune din nou. După ce compozitorul italian s-a lăsat sincer atras de vraja wagneriană - în Aida și Otello - în Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și încă nu am învățat să trăiesc fără ea. Am ieșit din cameră gâfâind. Am trecut pe lângă femeia de la recepție fără măcar s-o privesc. Am pășit în ploaia torențială și, pentru a doua oară în ziua accea, m-am lăsat udat de picurii grei. Am alergat atunci. Am alergat pentru a-mi putea salva măcar o mică parte din sufletul pe care deja mi-l vândusem, alergam pentru mine, pentru speranța că poate nu asta este tot ce reprezintă dragostea
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
puteai observa la dreapta ușii cele patru dulapuri. Jacob își alesese unul dintre paturile de lângă fereastră. În ce privește preferința pentru dulap, nu prea mai avea ce face. Colegii săi de cameră deja și le aleseseră pe cele bune înaintea lui. Își lăsaseră jos bagajele și începuseră să discute. După câteva minute, pe ușa camerei lor intraseră trei fete. Două dintre ele erau chiar fetele trimise de liceul unde studiau Jacob, Dri și Phil, în schimb pe a treia n-o mai văzuse
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
Trebuie să recunoști, e destul de frumoasă. - A spus cumva Jacob Crown că o fată este frumoasă? intervenise Phil. Ai văzut ceva numere pe chipul ei? Sau poate vreo ecuație ascunsă în numele ei, care era... Stepho... Stephi... - Stephanie, amuzantule. Hai să lăsăm tâmpeniile, am venit aici cu un motiv, nu să pierdem timpul. Mai târziu fuseseră la deschidere oficială despre care vorbise Mary. Ceilalți elevi erau deja adunați în sala de festivități a instituției. O sală foarte mare, cu o scenă în
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de capodopere și s-au întemeiat numeroase instituții (filarmonici, teatre de operă, diferite genuri și tipuri de formații muzicale) în stare să ni le livreze pe baza proiectelor (partiturilor) lăsate de autor, chiar și după veacuri de la momentul conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai ales din perspectiva posibilității de integrare, atât în breaslă cât și în raport cu civilizația culturală proprie societății de care depinde existența sa, autorul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca metaforă-simbol a verbalizării sale, sensul textualizat al acesteia păstrându-se drept temei tainic, neauzibil ca atare. ● La suprafață, ceea ce se lasă de-auzitului prin destăinuire, ia simbolic chipul unei povestiri sonore incantatorii, prin a cărei magică sugestie se induce o stare de înțeles<footnote Ca atare, înțelesul se articulează doar prin reflecție activă, constând dintr-o verbalizare interogativă (căutătoare). Starea de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este apa (care ne acoperă), iar arvuna vieții ne-o dă Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 15, Studiu introductiv, traducere, note si indici
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
distrugerii, al morții și al purificării, pentru că nu există curățenie fără ea. Când se unește puterea lui Dumnezeu cu ea pentru a naște pe cel ce crede în El la o viață nouă, ea devine apa botezului, însă când o lasă în lucrarea ei de-a îneca pe cineva, ea devine adânc pierzător. Ea în general „îneacă tot ce e rău. Răul nu poate propăși în ea. Dacă cel ce intră în ea e întreg rău, lipsit de credință, îl îneacă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în el pe Dumnezeu, este asemenea cu Dumnezeu. „Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtuți”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, PG XLVI, col. 372CB. footnote>. Dumnezeu Care ne-a dat puterea să devenim asemenea cu El, ne-a lăsat ca să fim lucrătorii asemănării noastre cu El. Chipul ajunge la desăvârșire, când firea omenească devine asemenea firii lui Dumnezeu, când dobândește participarea întreagă la bunurile necreate. „Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este” (Mt. 5, 48). Asemănarea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și nici nu acționează în locul lui, subminându-i demnitatea și voința
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu, prin introducerea micro-intervalelor, a unor noi moduri
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
o cauză medicală. Modalități prin care mama poate încuraja bebelușul să accepte din nou sânul: - minimalizarea stimulilor exteriori (încearcă să alăpteze copilul într-o cameră lipsită de zgomot, mai slab luminată, pe un fundal muzical liniștitor etc.). Intermitent îl poate lăsa să se joace dacă este necesar și apoi să revină asupra alăptării; - calmarea durerii și disconfortului prin folosirea analgezicelor, antiinflamatoarelor, soluțiilor de colici, inelului gingival etc.; - încercarea alăptării în timp ce copilul este somnoros pentru că opune mai puțină rezistență; - căutarea unor poziții
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
că asemenea scenarii fără chef se repetă, an după an, În realități trăite fără chef de niște oameni aflați de toate părțile baricadelor unui sistem educațional mai fără chef decât ar trebui să fie posibil nu face decât să te lase, definitiv, fără chef. Din fericire există, de toate părțile baricadelor, și oameni care nu știu cum e. Ceea ce doresc oricui. Moartea pasiunii: șase milioane* de personaje În căutarea unui cititor care să le suporte. Nu mi s-a Întâmplat prea des să
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
vedere al compozitorului cât și al marelui interpret-dirijor. Într-adevăr, partitura comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente dintr-o discuție probabil eternă, despre modul cum interpretarea se raportează la textul muzical. Nu ne propunem reluarea întrebărilor asupra priorității textului muzical
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite. Chiar dacă, poate, puțin fantezistă, ea este plauzibilă și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dovedind încă o dată - dacă mai era nevoie - necesitatea de a ține cont de ambiguitatea expresiei muzicale și de a nu corecta gândul compozitorului care, nu știm niciodată câte valențe poate conține, despre care nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată de pană pe hârtie. Altă modificare a textului întreprinsă în această celebră și, de regulă, sigură ediție se află în Preludiul op. 28 nr. 15 în Reb major. Ex. 10: F.Chopin, Preludiu op. 28 nr 15, în Reb major
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
încă pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune că Bach era criticat de contemporani pentru că nu lăsa posibilitatea ornamentării libere de către interpreți, notând totul, chiar și variantele înflorite (Les agréments) ale Sarabandelor, destinate repetării variate a unei mișcări lente ce amenința să devină fastidioasă. Bach reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și alte reguli de notare a dinamicii lasă mult mai puțin loc adăugirilor de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate, și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]