13,725 matches
-
disperat, alunecându-mi degetele în buzunarul vestei. Fiindcă nu l-am găsit alergai să-l caut la hotel unde am scotocit prin geamantanele și cărțile, împrăștiate pe covor. Abia din ultima valiză de mucava scorojită scosei la iveală mașina unei lămpi de petrol No. 5, un fitil No. 8, o sticlă de lampă No. 11 și un guler moale No. 49. Erau bagajele mele. Tocmai confecționam călușul din fitilul mașinii, când ochii îmi căzură pe volumul cu cele douăzeci și patru de sonete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
alergai să-l caut la hotel unde am scotocit prin geamantanele și cărțile, împrăștiate pe covor. Abia din ultima valiză de mucava scorojită scosei la iveală mașina unei lămpi de petrol No. 5, un fitil No. 8, o sticlă de lampă No. 11 și un guler moale No. 49. Erau bagajele mele. Tocmai confecționam călușul din fitilul mașinii, când ochii îmi căzură pe volumul cu cele douăzeci și patru de sonete ale Louisei Labé, miraculoasa lyoneză semnalată în 1555. Această întâmplare, în aparență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cunoscut că mai are de spus o vorbă. El îmi ciocănise inima pe la miezul nopții, trezindu-mă din somnul adânc. - Scrie! Poruncise după un răstimp de veghe, frățiorul alungându-mă din așternut. Fiindcă n-am găsit chibriturile, să-mi aprind lampa și nici măcar creionul, ca să scriu prin întuneric, fătălăul m-a belferit până dis de dimineață. Învățasem pe de rost nocturna lui marină: O bate cineva, o bate, O mână nemilos din spate, Plesnesc în largul mării bicele Și-aud trosnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ca de obicei. O jumătate de oră mai târziu, În timp ce așeza masa În sufragerie pentru micul dejun, Minnie Kidd auzi un țipăt venind din dormitorul dlui James și Îl găsi Întins pe podea În cămașa de noapte, Încâlcit În firul lămpii electrice, pe care o dărâmase de pe noptieră În timp ce Încerca să ajungă la clopoțelul pentru servitori. — Ah, domnu’ James! exclamă ea, Îngenunchind alături. V-ați lovit? — E fiara din junglă, murmură el, care a sărit. — Nu e nici o fiară aici, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aproape miezul nopții și, la propunerea lui, se strecoară toți până În salon (dna James s-a dus la culcare și asistenta moțăie alături de pacient, În dormitorul mare), aprind luminile și deschid ferestrele cu ghilotină ca să audă ceasurile bătând ora douăsprezece. Lămpile cu gaz de pe cheiul din Chelsea ard stins În urma restricțiilor impuse sistemului de iluminat public și vasele care se mișcă În sus și În jos pe râu nu abordează decât luminile de navigație. Silueta podului Albert, În josul apei spre stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Se poate spune că aproape nici nu e conștient. — Ce păcat. Minnie Îl conduce până În dormitorul mare. Pentru plămânii lui James, draperiile sunt trase, ca izolație Împotriva aerului umed și rece de afară, și singura sursă de lumină este o lampă de masă, cu abajur. În Încăpere este atât de Întuneric, Încât Gosse este aproape nevoit să Își găsească drumul pe pipăite până lângă pat. Scriitorul stă Întins pe spate, respirând greu, cu ochii Închiși. — Doarme? Îi șoptește Gosse lui Minnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Passy, făcând des călătorii pentru a-și vizita rudele din Anglia, și avea amintiri frumoase ale unei copilării idilice. Dar Louis-Mathurin, care era un inventator și antreprenor ale cărui planuri nu dădeau niciodată roade, Își irosise curând averea. Construirea unei lămpi cu carbid care să poată fi patentată se dovedi a fi o Încercare cu deosebire costisitoare și neproductivă. Își strămută afacerile la Londra, lăsându-și familia În Franța pe perioade Îndelungate, dar nici aici nu avu mai mult noroc. — Maman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
puțin amânată din pricina unei mici crize la bucătărie, de aceea propusese să iasă puțin la aer, dat fiind că era atât de plăcut. Străzile erau liniștite, cu puține trăsuri sau mașini. Era ora amurgului, când Londra arăta cel mai bine. Lămpile cu gaz tocmai se aprindeau, aruncând umbrele platanilor desfrunziți pe pavaj și, din loc În loc, prin grădini, câte un cireș prematur Înflorit Împrăștia o pată rozalie pe pereții de cărămidă. — Șaptezeci de lire pentru Muza tragică e o insultă, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fiul său mai mare trebuia să vadă restul spectacolului și gonise Înapoi acasă, cu o trăsură, pentru a-l răpi În acest scop. Considerat prea mic pentru a-l aprecia pe Shakespeare, Henry fusese lăsat singur cu cărțile la lumina lămpii, contemplând amar această nedreptate. Ulterior, tata Încercase să compenseze ducându-l la piese moderne și clasice, pe Broadway, dar, Într-un fel, nici un spectacol, văzut În copilărie sau la maturitate, la New York, Paris sau Londra, nu se va mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
odihnesc toți după-amiază. — Știu, zise Henry. Mulțumesc. Vreau doar să mai văd niște detalii la decor. Se Învârti o vreme pe scenă, făcându-și de lucru cu recuzita din primul tablou, „Un salon parizian“, la lumina stinsă a unei singure lămpi cu gaz, și rearanjând scaunele cu câte doi-trei centimetri. Dintr-un motiv sau altul, cortina era lăsată. Fără să știe nici el de ce, depărtă cele două părți, păși În fața ei și privi În hăul enorm al sălii Întunecate și goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
noiembrie, Într-o Londră sufocată de o ceață plină de funingine, „groasă ca supa de mazăre“, care plutea pe deasupra străzilor precum o miasmă sinistră și care, chiar și la etajul al patrulea al clădirii din De Vere Mansions, impunea prezența lămpilor aprinse Întreaga zi. Chiar Înainte de a termina definitiv cu Americanul, primi din nou vești de la Daly, care cerea alte tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
trupa În momentul acela, adăugând că spera ca acesta să sosească până În după-amiaza zilei următoare și nu În dimineața de după ea, „pentru că mi-ar plăcea să Îmi Închipui cum, Împreună cu doamna Compton, Îl descifrați după spectacol, la lumina calmă a lămpii aprinse În miez de noapte“. Primi o lovitură crudă, după ce Își imaginase acest tablou intim, când Compton Îi scrise, câteva zile mai târziu, pentru a-și exprima dezamăgirea față de actul Întâi și temerile legate de ceea ce i-ar putea urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
naș, ca și el, al lui Guy Millar. Cea mai potrivită modalitate de a petrece orele care Îi mai rămăseseră până să se Îmbrace părea a fi să răspundă mesajelor venite de la binevoitori, astfel că, În acest scop, aprinse o lampă și se așeză la birou. Începu cu Warren, căruia Îi scrise: „Sunt Într-o stare de emoție nemaipomenită (n-am să spun pentru soarta mea), ci pentru amploarea efortului depus În muncă. În teatru pot apărea pericole mari, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai publicului, cei mai avuți și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și cercetându-l la lumina lămpilor cu gaz de pe stradă. Am pierdut piesa de deschidere. Drumul din Hampstead, În trăsura locală de piață, durase mai mult decât de obicei, iar acum erau blocați Într-un șir lung de vehicule, pe Regent Street. Lasă, dragul meu, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Replica pe care o rostea Marion Terry În timp ce el pătrundea În culise părea să rezume Întreaga lui carieră de dramaturg: „A fost un vis, dar visul s-a sfârșit!“ Din cerul Întunecat Începu să curgă o ploaie subțire și rece. Lămpile de gaz se Înșirau Înaintea lui pe un Piccadilly aproape pustiu, azvârlind bălți de lumină pe trotuar, cu petice de Întuneric Între ele. Se Îndreptă hotărât spre Kensington. 3 Așa Începu convalescența lentă a spiritului. Duminică dimineață se trezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu răni mai ușoare sau mai grave, se deplasa spre o țintă necunoscută. Adeseori făcea opriri nesfârșite, alteori unele foarte scurte. Între timp, afară se întuneca. De mai multe ori s-a schimbat linia. Vagonul era luminat numai de o lampă cu carbid. Eram întinși pe paie care miroseau a mucegai și a urină. Lângă mine, un vânător de munte bandajat la cap citea la lumina slabă a lanternei sale o carte pioasă. În timpul ăsta își mișca buzele. În dreapta, unul împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și am fost înscris de către Burbach-Kali AG fără nici un fel de probleme în registrul matricol ca băiat la cuple. Locul meu de muncă, mina Siegfried I, se găsea în apropierea satului Großgiesen în districtul Sarstedt. Acolo mi-au fost repartizate lampa cu carbid și încălțările specifice din lemn. Locul meu de dormit era priciul de sus al unui pat supraetajat dintr-o baracă, spațiu cu care eram obișnuit de ani întregi. Cam între Hildesheim și Hanovra, acolo se afla satul, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Livrate la comandă, își găseau piețe de desfacere în întreaga lume. Și, pentru că omul este considerat a fi fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Dumnezeu putea fi considerat prima sperietoare de ciori. Când era pană de curent, doar lămpile cu carbid dădeau lumină și ne ajutau să avem umbre uriașe, care bântuiau peste pereții înalți ai galeriilor. Din galerii proaspăt deschise, din scocuri oscilante amuțite, din adâncurile de sub tavanele galeriilor, îi vedeai venind: mineri, havatori, meșterul genist, șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
oscilante începeau să huruie și locomotivele electrice să zumzăie. În puțul de extracție se auzea zgomotul elevatorului. Îndată înceta și cearta cu diverse coloraturi dialectale, după care plecau cu toții tăcuți sau înghițindu-și ultimele cuvinte la treaba lor: în lumina lămpilor cu carbid ce se balansau de colo-colo, deveneau din ce în ce mai mici. Pentru mine, care nu făceam decât să ascult, să prind la întâmplare cuvinte și replici, dar încolo rămâneam pasiv și mut, de parcă mi s-ar fi încleștat fălcile, perioadele fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căsca atunci în interior? E de bănuit că va fi fost o neîntreruptă și difuză căutare de sens, din care băiatul de la cuple se salva în timpul mai multor pauze forțate stând deoparte în timp ce ortacii se certau și tocind, la lumina lămpii sale de carbid, legile și vocabulele imuabile ale unei limbi moarte și redevenind astfel, totuși, elev. Situația asta absurdă s-a păstrat cu atâta claritate, încât și astăzi mă mai aud conjugând verbe. Nu încape nici o îndoială: băiatul acela de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
poate spune despre asta. Ceea ce este convertit în literatură vorbește pentru sine. Dar, chiar dacă ar fi ca „Pivnița cu ceapă“ să fi supraviețuit Czikos-ului, aerul înnecăcios din localul de speculă al lui Otto Schuster continuă să fie lipit de mine; lămpile cu petrol erau cele care produceau atmosferă și o lumină discretă. Noi, cei trei muzicieni de ocazie, aveam rareori parte de o pauză. Abia mult după miezul nopții, când ultimii oaspeți plecaseră, ne umpleam burta cu gulaș de Szeged. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Annei, durând în tăcere pe o linie moartă, nicicând trăită. Venea familia Härter, cu care se putea bârfi ca lumea; Fridtjof Schliephacke, un student la arhitectură, care mai târziu a proiectat, pentru satul studențesc Eichkamp, mobile de șezut și o lampă cu picior care i-a purtat numele; sculptorul Schrieber, treaz ziua, și elevul său Karl Oppermann, care curând a început să mai câștige un ban la marea firmă Meierei Bolle ca specialist în publicitate și care mai târziu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
răzbi acolo, Tai An nu s-a ferit de primejdiile vaporului purtat pe ape de propriul său abur. A debarcat la Samerang, o dată cu o turmă de porci drogați; travestit În gabor, a făcut, vreme de douăzeci și trei de zile, lampa mică În pântecele unei corăbii daneze, mâncând și bând doar o salbă de roți din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei bresle a gunoierilor și nu și-a precupețit ajutorul dat grevei din Săptămâna Puturos-Duhnitoare; un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la cei care acum un minut le-au uitat, la cei care acum două, la cei care acum trei, la cei care acum patru, la cei care acum patru și jumătate, la cei care acum cinci... În loc de labirinturi, să punem lămpi. Nimic nu se câștigă cu languste și penare. Drept parafă, ne revocăm adeziunea fanatică. Nu bănuim cum va ocoli Baralt primejdia; dar știm, cu liniștita și misterioasa speranță pe care o dă credința, că Maestrul nu va renunța să ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai puțin Taj Mahalului decât stejarului sau peștelui.“ Atari afirmații, axiomatice sau demne de panseurile lui Gâgă, au provocat atunci, pe lângă stupoarea multora, amenințările lui Gropius și Wright, loviți În cetatea lor cea mai intimă. Restul broșurii torpilează Cele șapte lămpi ale arhitecturii de Ruskin, dezbatere care acum ne lasă reci. Nu are deloc - sau are prea puțină - importanță dacă Piranesi a ignorat sau nu broșura de odionioară; dar cu siguranță a construit pe terenurile cândva paludice de pe Via Pestifera, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]