15,723 matches
-
I în favorul episcopului Nicolae al Milcovului. Raportul însă dintre reîmprospătata episcopie a Milcovului cu episcopia Siretiului, întemeiată tot atunci, nici n-ajunse la vo regulă nici la vo soluțiune statornică. Dar oricum să fi fost, atâta stă că biserica latină avea în Moldo-Valachia mai multă lipsă de credincioși decât de episcopii. Nația română (... ), simplă și lesne de-a se ajunge cu ademenirea, părea a fi o pradă sigură, numai să fi venit un impuls puternic din afară și daca afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
destabilizator. În accepțiunea profană, s-ar putea socoti terorist cel care provoacă teroare sau, cu alte cuvinte, o teamă, frică puternică, o spaimă sau groază de moarte, pe o durată nedeterminată. Termenul este foarte vechi, el fiind prezent în limba latină (terror-terroris) încă din adânca antichitate, având o conotație militară. Prin urmare, inițial, teroarea era exercitată de legiunile romane, ca tactică și strategie îndreptată împotriva unei populații "inamice", în scopul de a o "pacifica", deci de a o supune, prin asuprire
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
vizează teroriștii: • obiective (ținte) a căror locație se află în spațiul Statelor Unite ale Americii și Europei; • obiective (ținte) situate pe teritoriile altor state aliate SUA, principalelor țări din Europa de Vest, sau care împărtășesc aceleași valori cu acestea; • obiective (ținte) situate pe teritoriul Americii Latine (unde se înregistrează cel mai mare număr de atacuri teroriste, de altă natură decât cele efectuate de rețeaua Al-Qaeda); • obiective (ținte) aflate pe teritoriile unor țări musulmane sau arabe. Numeroase mișcări politice și organizații din lumea arabă controlează ziare, reviste
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în mor- mântul princiar getic de la Agighiol (județul Tulcea), pe care este repre zentat un călăreț arcaș săgetând un balaur uranian (7, p. 45). În secolul I e.n., autorul latin Columella (De re rustica) vorbește despre „gonitori de nori” (nubifugus). La rândul său, în secolul al IV-lea e.n., Palladius (De agricultura, I, 35) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de furtună cu grindină : cruentæ secures contra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
goticul alhs, celticul argel („loc acoperit”) și argeot („pădure”, în sens de fortificație naturală), v. ind. argala („zăvor, încuietoare”), v. sax. rakud („casă”), ags. reced („clădire, casă, palat, templu”), alb. ragăl („colibă”) (17, 18, 19, 20). Înrudi- rea dintre cuvântul latin arca și cuvântul românesc argea este „necontes tabilă - cum observa B.P. Hasdeu -, nu însă prin vreo transmi siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
București, 1895. 34. Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, 6 volume, Indiana University Press, Bloomington, 1955. 35. Sintagma folosită de Bandinus - anilis fabula („poveste de babă”) - nu trebuie înțeleasă în sens peiorativ. Este vorba de o expresie consacrată atât în limba latină (în această formă, anilis fabula, apare la Apuleius, de exemplu), cât și în limba greacă (graodes mythos). 36. Ion Taloș, Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, Editura Minerva, București, 1973. 37. Ion Taloș, „Riturile construcțiilor la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale acestei Evanghelii apocrife (greacă, latină, siriacă, arabă, armeană) nu conține acest episod (81, p. 57). 83. Max Kaltenmark, „La naissance du monde en Chine”, în La naissance du monde, Seuil, coll. „Sources orientales”, vol. I, Paris, 1959. 84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine, mythes d
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
română, rămasă până de curând în manuscris (4). Pentru început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul său ușor, tare și neted se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Herodot, Istorii, IV, 95). „Asemenea scene de banchete rituale - scrie Mircea Eliade - sunt din abundență atestate mai târziu de monu- mentele aflate în Tracia și în spațiul danubian” (41, p. 41 ; vezi, tot aici, și bibliografia problemei). Tot un istoric latin din secolul al IV-lea e.n., Victor Sextus Aurelius, notează că preoteasa Romula, mama împăratului Galerius, era în relație erotică cu balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
danubian” (41, p. 41 ; vezi, tot aici, și bibliografia problemei). Tot un istoric latin din secolul al IV-lea e.n., Victor Sextus Aurelius, notează că preoteasa Romula, mama împăratului Galerius, era în relație erotică cu balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să afirme cu obrăznicie că mama sa l-a conceput în chipul Olimpiadei, născătoarea lui Alexandru cel Mare, împere- chindu-se cu un balaur” (Victor Aurelius, De vita et
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu cel incomparabil al eroului macedonean. Această a doua soluție pare a fi mai credibilă, având în vedere și faptul că Victor Aurelius (care și-a scris cartea în jurul anului 360) a fost probabil influențat de prima traducere în limba latină a Alexandriei (Historia Alexandri Magni regis Macedoniae). Traducerea a fost făcută de Iulius Valerius cam prin anul 340, așa încât nici Galerius (mort în anul 311), nici Lactantius (mort în jurul anului 325) nu puteau s-o fi cunoscut. Oricum, fie într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
39, p. 30 ; 12, p. 810). b) Ion Budai-Deleanu nu este singurul dintre corifeii Școlii Ardelene care a consemnat termenul în discuție. Samuil Micu-Klein a introdus termenul sholomonariu, ca articol independent, în al său Dictionarium valachico-latinum. Fără să găsească echivalentul latin sau german al cuvântului, învățatul ardelean a indicat totuși (informație prețioasă) corespondentul maghiar : garabantzás Diák (96, p. 424). în acest caz, știm exact când și unde a încheiat autorul lucrul la dicționar, datele fiind indicate la sfârșitul manuscrisului : In Monasterio
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
focurile Gheenei” și cu „chinurile iadului”. În reprezentările icononografice ale Judecății de Apoi din bisericile Moldovei secolului al XVI-lea (Probota, Voroneț, Moldovița etc.) sunt (con)damnate grupuri etnice de alte confesiuni, fie necreștini, fie neortodocși : evrei, turci, tătari, armeni, latini, arabi, etiopieni etc. (35, I, pp. 241-264 și II, pp. 121-145). Deasupra tuturor este scrisă înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus, la „Judecata de Apoi”, neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie prin descântece și incantații (carmina) : „Strămoșii noștri au crezut întotdeauna [...] în atragerea fulgerelor [prin incantații]” (Plinius, Naturalis historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV-lea e.n.) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de grindină : „contra cerului se ridică, în mod amenințător
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
corifeii Școlii Ardelene (96, pp. 423, 448 ; 98, p. 642). În privința originii cuvântului în discuție, cercetătorii s-au împărțit de-a lungul timpului în mai multe tabere : origine necu- noscută (Șăineanu ; 105, p. 590 și DEX 1984), origine slavă, origine latină și, în fine, origine tracă (G. Reichenkron, V. Arvinte ș.a. ; cf. 68, p. 147). Susținător inițial al originii autohtone (străromâne) a cuvântului sgrăbunță (104, p. 164), I.I. Russu și-a revizuit ulterior părerea în favoarea soluției latinității termenului (66, p. 241
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 756 ; 185, pp. 133 și urm. ; 102, p. 278). Vechimea folosirii de către români a unor astfel de talismane de exorcizare a demonilor bolilor este cu siguranță mult mai mare decât o atestă documentele cunoscute. Remedii aproape identice recomandau scriitorii latini (Plinius cel Bătrân, Marcellus Empiricus ș.a.) încă în primele secole ale erei noastre. Amulete cu înscrisuri magice, analoage cu cele românești, cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
le-au făcut de neînțeles prin caracterele de litere folosite, prin versuri, cânturi și cuvinte enigmatice și figurative, prin utilizarea de consoane neînsoțite de vocale - așa cum fac evreii, caldeenii, sirienii, arabii -, prin amestecarea diverselor genuri de litere - ebraice, grecești și latine, și chiar de litere inventate (121, p. 307). Faptul că în „Cartea solomonarului” se utilizau, probabil, diverse formule magice scrise și cu caractere ebraice i-a făcut pe țăranii români să o asemene sau chiar să o identifice cu cărțile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu alte cuvinte, de ordonare a Haosului. Vezi în acest sens posibila înrudire dintre cuvântul latin texo („a țese, a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am văzut deja analogia (formală, dar și simbolică) dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similitudine naturală” (128, p. 127). Mijloacele de persuasiune proprii îndrăgostitului ar fi „mijloace magice”. Scopul acestuia este „legarea” celuilalt, ca și în cazul magicianului. Amândoi posedă, ca și vânătorul, o „știință a mrejelor și a momelilor”. Chiar Ficino folosește termenul latin rete („plasă, rețea”) pentru a defini relațiile magico-erotice. Este un cuvânt care desemnează mai ales plasa propriu- zisă, a vânătorului sau a pescarului, dar și „mreaja [vraja] dragostei”. Retibus amoris exire („a se elibera din mreaja dragostei”), spunea Propertius în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalitate mitică și practică rituală : „Când tună și fulgeră, tracii despre care este vorba [= geții] trag cu săgețile în sus, spre cer...” (Herodot, Istorii, IV, 94). O informație asemănătoare se regăsește, mai târziu (secolul al IV-lea e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtunii Adad-Ramman (24), zeul fenician al furtunii Baal-Hadad (rkb’rpt ; cf. 32, pp. 211, 324) și chiar Iahve (rokeb ba’rabot ; cf. 32, p. 324 și Psalmi, 68, 5). Imaginea încălecării unei bovine este, în plan concret, una nerealistă. Proverbul latin folosit de poetul Horațiu, bovi clitellas imponere („a pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-a revărsat în șesul Dunării, pentru a crea cu spada și plugul moștenirea istorică a neamului latin de lângă Dunăre? Și Bogdan și Radu Negru au ieșit fără pașaport de emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan, și străini de origine romană au creat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pretextul căutat pentru ca rușii să treacă în Transilvania, un pretext pe care d. C. A. Rosetti s-a găsit să li-l dea, în mod dezinteresat se va zice, dar ne îndoim de dezinteresarea acestei personalități. Fecit cui prodest, zice latinul, a făcut-o acela căruia i-a folosit. Ce-a urmat pentru țară din mișcarea al cărei merit și-l însușește? Invazia și foametea. La 1875 vedem pe d. C. A. Rosetti agitîndu-se spasmotic. Ce era în perspectivă? Războiul ruso-turcesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu toate sângeroasele încercări ale regilor de-a topi într-o religie și într-o limbă toate naționalitățile -, vor face-o astăzi în chiar epoca naționalităților, vor face-o astăzi amenințând cu pumnul cele trei mari grupuri etnice ale Europei, latini, germani și slavi, a căror creațiune este Europa însăși, cu toată cultura și civilizația ei? Oricât de mari oameni ar fi maghiarii - și desigur vom fi cei din urmă de-a nu recunoaște calitățile acestui popor, în inima sa drept
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]