5,957 matches
-
ea, nervoasă. Termină odată cu introducerea. — Ar însemna să te muți peste hotare, ceea ce ar putea fi o problemă pentru partenerul tău. —Sunt singură, spuse Lisa brusc. Barry și-a încrețit fruntea surprins și s-a gândit la bancnota de zece lire pe care o făcuse cuiva cadou de nuntă în urmă cu câțiva ani. Putea să jure că fusese pentru Lisa, dar poate că nu, poate nu mai era el atât de pus la curent cum era înainte... Căutăm un editor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cineva, a ținut un discurs lacrimogen de douăzeci de minute, lăudând talentele unice și contribuția inestimabilă a cuiva pe nume Heather, în timp ce Fiona, persoana care pleca, asculta împietrită. Apoi i s-au înmânat Lisei cupoane în valoare de douăzeci de lire pentru Marks & Spencer și o felicitare imensă cu un hipopotam și cu inscripția „Ne pare rău că pleci“. Ally Benn, fosta adjunctă a Lisei, alesese cadoul de plecare cu grijă. Se gândise îndelung la ce anume ar detesta Lisa cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
prag. Același om care fusese acolo și zilele trecute. Doar că era mai tânăr decât își imaginase ea. Palid și slab, strângând în brațe pătura lui portocalie ponosită, părea aproape un copil. A căutat prin rucsac și a scos o liră, pe care a pus-o ușor lângă capul lui. Dar poate îi va fi furată, se îngrijoră ea și o mută sub pătură. Apoi, pășind peste el, intră în bloc. În timp ce ușa se închidea în spatele ei, a auzit un „Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cum era Clodagh, începuse în mod sigur să îi pese. Până în punctul în care nu deținea doar unul, ci două seturi de așternuturi (unul din denim viu colorat și încă unul alb, gofrat în stil Zen). Recent, aruncase patruzeci de lire pe o oglindă de care nici măcar nu avea nevoie, doar pentru că i se păruse drăguță. Concluzionase că suferise de sindromul premenstrual și că nu fusese în totalitatea facultăților mintale, dar totuși. Iar schimbarea a fost definitivă în ziua în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care nici măcar nu avea nevoie, doar pentru că i se păruse drăguță. Concluzionase că suferise de sindromul premenstrual și că nu fusese în totalitatea facultăților mintale, dar totuși. Iar schimbarea a fost definitivă în ziua în care a cedat două sute de lire pe o sugativă de praf. S-a auzit o bătaie la ușă. Joy, albă la față ca o fantomă, se împletici înăuntru. —Scuze, am cam exagerat cu curățenia, realiză Ashling. Te-am trezit? —E în regulă. Trebuie să ajung în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să mai dormim. Uimitor, au plecat, iar Dylan și Clodagh au ațipit la loc. — Miroși minunat, mormăi Dylan adulmecând părul lui Clodagh. Ca un biscuit. Dulce și... dulce... Peste câteva minute ea îi șopti lui: — Îți dau un milion de lire dacă-mi aduci micul dejun. —Ce ai dori? —Cafea și fructe. Dylan plecă și Clodagh s-a lăfăit în pat, întinzându-se ca o stea de mare, până când el a reapărut cu o cană într-o mână și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lisa nu mai făcuse chestia asta, mai ales că era vorba de o femeie. Pe proprietară o chema Joanne. —E perfect să locuiești aici pentru că poți merge pe jos la serviciu, spuse Joanne entuziasmată. Ceea ce înseamnă că economisești 1,10 lire pentru fiecare drum pe care l-ai face cu autobuzul. Lisa dădu din cap. Ceea ce înseamnă 2,20 lire pe zi. Lisa dădu din nou din cap. Ceea ce însemnă 11 lire pe săptămână. Mișcarea de dat din cap a Lisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
E perfect să locuiești aici pentru că poți merge pe jos la serviciu, spuse Joanne entuziasmată. Ceea ce înseamnă că economisești 1,10 lire pentru fiecare drum pe care l-ai face cu autobuzul. Lisa dădu din cap. Ceea ce înseamnă 2,20 lire pe zi. Lisa dădu din nou din cap. Ceea ce însemnă 11 lire pe săptămână. Mișcarea de dat din cap a Lisei deveni ceva mai reținută după această ultimă replică. —Ceea ce ajunge la 44 de lire pe lună. Peste cinci sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
spuse Joanne entuziasmată. Ceea ce înseamnă că economisești 1,10 lire pentru fiecare drum pe care l-ai face cu autobuzul. Lisa dădu din cap. Ceea ce înseamnă 2,20 lire pe zi. Lisa dădu din nou din cap. Ceea ce însemnă 11 lire pe săptămână. Mișcarea de dat din cap a Lisei deveni ceva mai reținută după această ultimă replică. —Ceea ce ajunge la 44 de lire pe lună. Peste cinci sute de lire pe an. Acum, chiria. Am nevoie de garanția pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cap. Ceea ce înseamnă 2,20 lire pe zi. Lisa dădu din nou din cap. Ceea ce însemnă 11 lire pe săptămână. Mișcarea de dat din cap a Lisei deveni ceva mai reținută după această ultimă replică. —Ceea ce ajunge la 44 de lire pe lună. Peste cinci sute de lire pe an. Acum, chiria. Am nevoie de garanția pentru o lună, două luni plătite în avans și un gaj de două sute de lire în caz că dispari peste noapte și mă lași cu o factură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
zi. Lisa dădu din nou din cap. Ceea ce însemnă 11 lire pe săptămână. Mișcarea de dat din cap a Lisei deveni ceva mai reținută după această ultimă replică. —Ceea ce ajunge la 44 de lire pe lună. Peste cinci sute de lire pe an. Acum, chiria. Am nevoie de garanția pentru o lună, două luni plătite în avans și un gaj de două sute de lire în caz că dispari peste noapte și mă lași cu o factură telefonică imensă. —Dar... —Și normal ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
reținută după această ultimă replică. —Ceea ce ajunge la 44 de lire pe lună. Peste cinci sute de lire pe an. Acum, chiria. Am nevoie de garanția pentru o lună, două luni plătite în avans și un gaj de două sute de lire în caz că dispari peste noapte și mă lași cu o factură telefonică imensă. —Dar... —Și normal ar fi ca tu să îmi dai treizeci de lire pe săptămână pentru cumpărături. Lapte, pâine, unt, chestii de genul ăsta. — Eu nu beau lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
garanția pentru o lună, două luni plătite în avans și un gaj de două sute de lire în caz că dispari peste noapte și mă lași cu o factură telefonică imensă. —Dar... —Și normal ar fi ca tu să îmi dai treizeci de lire pe săptămână pentru cumpărături. Lapte, pâine, unt, chestii de genul ăsta. — Eu nu beau lapte. Pentru ceai, atunci. Nu beau ceai. Și nu mănânc pâine. Și nu mă ating niciodată de unt, spuse Lisa, punând o mână pe șoldul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mănânc pâine. Și nu mă ating niciodată de unt, spuse Lisa, punând o mână pe șoldul ei subțire și uitându-se la coapsele destul de mari ale lui Joanne. Și, în plus, câte sticle de lapte poți cumpăra cu treizeci de lire? Cred că mă cam iei de proastă. Înapoi pe stradă, Lisa era terminată. Îi lipsea Londra atât de mult. Ura faptul că este aici și că trebuie să treacă prin așa ceva. Avea un apartament foarte frumos, doar al ei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care ți-o dorești. E corect? Ashling era prea jenată ca să se poată concentra. —Vrei...? Și-a dat rucsacul jos de pe umăr, dar o încurca rău punga mare pe care o ținea în mână. Vrei ceva...? I-a dat o liră, pe care el acceptat-o înclinând grațios din cap. Cuprinsă de rușinea provocată de diferența dintre ce tocmai îi dăduse și suma cheltuită pe o cămașă și o poșetă de care nici măcar nu avea nevoie, a fugit tropăind supărată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
drum. Nu e nevoie, insista Flor. Stați exact unde sunteți. O singură dată acceptase oferta lui Flor și rămăsese, răsfoind o revistă de decorațiuni interioare, roșind de rușine, în timp ce Flor ofta și gâfâia, cu aspiratorul în mână. Flor cerea cinci lire pe oră. Vinovăția o determina pe Clodagh să îi dea șase. Se simțea atât de jenată, încât nici măcar nu suporta să o vadă și căuta mereu să își găsească ceva de făcut, astfel încât să fie plecată în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îl spui despre cineva, exclamă Trix șocată. Felicitări. Știam eu că poți! Vezi ce poți realiza când îți pui mintea la contribuție? —Diet Lilt, replică Ashling plictisită. Și o pungă de biscuiți. —Albi sau maro? —Albi. —Bani. Ashling întinse o liră. Trix a pus totul pe o listă și a trecut la următoarea persoană. —Lisa? întrebă Trix admirativ. Vrei ceva? —Hmmm? tresări Lisa. Era dusă pe gânduri. Jack descoperise că nu își găsise încă o locuință, așa că după muncă o ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
trimis comunicate de presă către toate casele de modă și... —Comunicate de presă? întrebă Lisa sarcastic. Oare talentele tale nu cunosc limită? Trix, Gerry și Bernard au început să chicotească, mai mult de complezență. — Crezi că oamenii vor plăti două lire și jumătate ca să citească comunicatele de presă emise de Colleen? Feature-uri, Ashling, la asta mă refer. Ce ai? Enervată de agresiunea cu care i se vorbea, Ashling a dat raportul lecției de salsa. În timp ce ea descria lecția și vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
văzuse, dar asta nu însemna mare lucru. Are multe avantaje, aprobă Jack. Chiria e rezonabilă, zona e drăguță și poți merge pe jos până la serviciu. — Așa este, spuse Lisa cu o tristețe care îl nedumerea. Și aș putea economisi o liră și zece cenți pentru fiecare drum. —Atât costă? Nu am de unde să știu, pentru că eu sunt în fiecare zi cu mașina și.... — Adică două lire și douăzeci de cenți pe zi. — Cred că trebuie să fie... Unsprezece lire pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Așa este, spuse Lisa cu o tristețe care îl nedumerea. Și aș putea economisi o liră și zece cenți pentru fiecare drum. —Atât costă? Nu am de unde să știu, pentru că eu sunt în fiecare zi cu mașina și.... — Adică două lire și douăzeci de cenți pe zi. — Cred că trebuie să fie... Unsprezece lire pe săptămână. Dacă faci socoteala pentru vreo două vieți, înseamnă ceva. În timp ce Jack încerca să păstreze o expresie politicoasă, Lisa a spart gheața. Râzând, i-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
economisi o liră și zece cenți pentru fiecare drum. —Atât costă? Nu am de unde să știu, pentru că eu sunt în fiecare zi cu mașina și.... — Adică două lire și douăzeci de cenți pe zi. — Cred că trebuie să fie... Unsprezece lire pe săptămână. Dacă faci socoteala pentru vreo două vieți, înseamnă ceva. În timp ce Jack încerca să păstreze o expresie politicoasă, Lisa a spart gheața. Râzând, i-a povestit despre experiența sa cu Joanne. Apoi i-a povestit despre celelalte locuri oribile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
excitantă a restului vieților lor. Vagabondul stătea afară, pe asfalt, cu pătura lui portocalie omniprezentă, care nu mai era tocmai foarte portocalie. Ashling și-a ascuns fața - de fiecare dată când îl vedea se simțea obligată să îi dea o liră și începea să îi displacă sentimentul. Apoi a privit pe furiș către el, dar el nici măcar nu se uita; citea o carte. — Stați puțin, gașcă, vreau doar... spuse ea, alergând înapoi către el. —Ce’aci? zise el, ridicând o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
uita; citea o carte. — Stați puțin, gașcă, vreau doar... spuse ea, alergând înapoi către el. —Ce’aci? zise el, ridicând o privire surprinsă către ea ca și cum erau prieteni vechi. Arăți bine. Ieși în oraș? — Păi, da. Ea îi întinse o liră pe care el nu o luă. —Încotro? La un număr de comedie. —Drăguț, dădu el din cap, ca și cum ar fi mers tot timpul să vadă astfel de spectacole. Cine? — Cineva numit Marcus Valentine. — Am auzit că e foarte amuzant. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
calm. De unde îi știa toată lumea numele? —Eu merg la muncă. Muncă de argintărie la Harbison. Treizeci de bucăți în mână și bani de taxi. Se pare că Kathy vorbea despre un job de chelneriță. A fluturat poșeta de două sute de lire spre Lisa. —O să întârzii. Mai vorbim. Pe Lisa o pocni dintr-odată inspirația. — Păi, Kathy - Kathy te cheamă, nu? Te-ar interesa o slujbă de menajeră? — Credeam că nu mai întrebi! Da? De ce? Păi, ești o femeie ocupată, când să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de plastic cu cumpărături. —Țigări, dulciuri, un loz și un ghid TV. Dacă vrei orice de la magazin, anunță-mă. Dacă nu sunt eu acolo, se duce Francine, care spune că o face pe gratis. Francine cerea mereu taxă de o liră de fiecare dată când făcea cumpărături pentru Lisa. Plec la muncă acum, spuse Kathy. Înainte să plec, vrei să îți fac o ceașcă cu ceai? Lisa dădu din cap în semn că nu. Kathy a pregătit oricum ceaiul. Un ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]