5,029 matches
-
se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se despachetau iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive, astăzi se mai pot vedea frasini bătrâni care amintesc că în acel spațiu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Matei Corvin, rege al Ungariei, a dat această cetate voievodului Transilvaniei. Cetatea a fost distrusă în 1563. O problemă încă nedeslușită în întregime este legată de ținutul Tinodului, care a aparținut satului Stremț în vechime, fapt confirmat atât de memoria localnicilor cât și de documentele istorice maghiare. O posibilă localizare a domeniului Tinodului donat de Iancu de Hunedoara Capitlului din Alba Iulia, în 1442 o face profesorul Octavian Tătar, în anul 1997 consemnând într-un articol publicat în organul editorial al
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
editorial al Muzeului castelului corvineștilor, Corvineana nr.3, faptul că domeniul era situat între Râul Mureș, Valea Gârbovei și drumul pietruit (actuala șosea Teiuș- Aiud), iar satul poate fi plasat în extremitatea nordică a domeniului, în locul numit astăzi Țifra de către localnici și introdus actualmente în localitatea Gârbova de Jos. În 1442, Iancu de Hunedoara dăruiește Cergăul Bulgăresc, Geomalul și Tinodul Capitlului din Alba Iulia. Într-un alt document, emis de către Ștefan, ducele Transilvaniei, aflând că acesta a dăruit comitelui Andrei de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Mirăslău, în câmpia Tinodului, ce aparținea nobililor de Geoagiu. Locul se află pe teritoriul comunei Rădești și se numește în amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
1916. Jalea și mizeria domnea pretutindeni la sate, fapt ce obligă pe țărani să manifeste opoziție, prin sustragerea de la rechiziții, de la muncile forțate. Dezertarea de pe front devine un fenomen. Alții trec peste munții și se înrolează în armata română. Următorii localnici au murit în timpul războiului, în perioada 1914-1918: Afrim Niculae 25 ani, Avram Simion 35 ani, Baldea Petru 24 ani, Buburuț Nicolae 24 ani, Cimpoeș Ion 24 ani, Cetean Trăian 21 ani, Dărămuș Ioan 23 ani, Daisa Teodor 19 ani, Florea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Tăgădău este un sat în comuna Beliu din județul Arad, Crișana, România. Prezentare generală. Tăgădău este un sat în comuna Tăgădau, județul Arad, Transilvania, România. Satul Tăgădău este renumit prin frumusețea portului vechi și mai ales prin diversitatea obiceiurilor folclorice. Localnicii sunt în majoritate agricultori și crescători de animale, iar livezile de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulți din locuitori sunt adevărați artiști populari care au câștigat numeroase concursuri de interpretare. Religie Pe strada principală care se întinde de-a
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
lucrări de reparații minore. În timpul Războiului Civil, castelul a căzut victimă politicii nemiloase a lui Oliver Cromwell, datorită garnizoanei dislocate aici, care era de partea regelui Carol I Stuart. Cea mai mare parte a pietrelor castelului au fost luate de localnici pentru a-și construi case.
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era la mare căutare în capitala imperială, Viena. Pârâurile, denumite de către localnici, văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea, nume sugestive: Valea Hotarului; Valea Glodului; Valea Poieniței; Valea Lespezoaia; Valea Purcaretului; Valea Morii; Valea Dealului Mare; Valea Îngustului; Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor, sunt
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
încercări și primejdii printre care pot fi menționate: a făcut parte din regatul maghiar, a trecut prin numeroase epidemii, foamete, a simțit din plin cele două Războaie Mondiale dar și numeroase catastrofe naturale, printre care cele mai întipărite în mintea localnicilor sunt frecvențele și devastatoarele revărsări ale râului Vișeu, care nu de puține ori au luat vieți și au distrus locuințe și recolte. Datorită reliefului muntos, a solului relativ sărac în sedimente, a climei mai dure decât în alte zone, după
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
urmă sau prin memoriile bătrânilor care au trăit vremurile acelea. Din punct de vedere economic, de-a lungul vremii localitatea nu a fost foarte dezvoltată, principala bogăție a zonei, pădurile, fiind singura ramură industrială importantă exploatată. După anul 2000 numeroși localnici, în special tineri, au migrat spre țările occidentale în speranța unui câștig substanțial. Din punct de vedere cultural Bistra este un adevărat sanctuar de păstrare al tradițiilor și obiceiurilor ucrainene seculare. Acestea cum ar fi: limba specifică comunei, portul tradițional
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
străbat satul de la un capăt la celălalt. Pe ulița care începe din fața școlii din centru până la ultima casă, unde a locuit Breșu e o distanță de 8 km. De asemenea există și alte ulițe mai mici, unde sunt amplasate gospodăriile localnicilor. Una dintre aceste ulițe mai însemnate este ulița Morii. Începuturile istoriei în această localitate nu sunt conoscute, dar există câteva atestări documentare care arătau existența ei la data respectivă. Mulți ani s-a știut că prima atestare documentară a localității
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
până la trecerea de nivel de calea ferata Hideaga, apoi pe drumul județean DJ193, după ce treci podul peste Someș la Ardusat, apucând drumul județean DJ108A ajungi la Rodina trecând prin Buzești, Sârbi, Fărcașa și Gârdani. Continuând drumul, după cotitura numită de localnici Cornu Dealului, unde se află în construcție mănăstirea Făget, se intră în sat. Singurul edificiu de o importanta deosebită și totodată de o valoare inestimabilă, este biserica care străjuiește, veghează și ocrotește satul, locuitorii lui și pe cei ce-l
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
Făget, se intră în sat. Singurul edificiu de o importanta deosebită și totodată de o valoare inestimabilă, este biserica care străjuiește, veghează și ocrotește satul, locuitorii lui și pe cei ce-l străbat. Biserica, edificiu închinat credinței în Dumnezeu de către localnici, a fost construită cu trudă și sudoare de către localnici în perioada comunistă, în anii 1970 iar sfințirea ei a avut loc în anul 1980. La intrare satul este străbătut de valea cea Nouă, un pârâiaș ce izvorăște și cade din
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
importanta deosebită și totodată de o valoare inestimabilă, este biserica care străjuiește, veghează și ocrotește satul, locuitorii lui și pe cei ce-l străbat. Biserica, edificiu închinat credinței în Dumnezeu de către localnici, a fost construită cu trudă și sudoare de către localnici în perioada comunistă, în anii 1970 iar sfințirea ei a avut loc în anul 1980. La intrare satul este străbătut de valea cea Nouă, un pârâiaș ce izvorăște și cade din pădurea Bârsăului, apoi pe valea Asuajului ce izvorăște din
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
pe valea Asuajului ce izvorăște din dealurile Codrului, celebră zonă folclorică și apoi alunecă liniștit spre râul Sălaj, iar apoi se înșiruie spre centrul de comuna Ariniș. Populația este de etnie română. Din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
adaugă altele noi, mai bune sau mai puțin bune. Traditile spirituale sunt cele mai puternice în Ieud. Se pierd lucruri vechi și se câștiga lucruri noi, prin cei care vin din alte părți, cu mentalități diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a.
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot, existând și un adevărat ritual de preparare a bucatelor. Sf. Ilie (2 august) constituie un pretext pentru localnici de a se reîntâlni în sânul comunității, revenind an de an pe meleagurile natale. Există și un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
Șiroca. Comună Godeanu sau Gogeanu, în graiul 'gi la munce', este așezată în munții Mehedințiului, zona cunoscută și că 'Banatul de Mehedinți', în partea de nord a județului pe cursul superior al râului Topolnița sau Valea Mare, cum o numesc localnicii, la un kilometru distanță de peșteră Topolnița. Graiul, portul și obiceiurile sunt identice cu cele din Banatul de munte. Localitatea are în componență 4 sate: Godeanu, Marga, Șiroca și Păunești. Negeile satului Godeanu sunt: Ciumarca, în primă vineri înainte de Sfântu
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
și Sfântă Maria, în ziua de 15 august. Negeia satului Păunești este Sfântu Dumitru, în ziua de 26 octombrie. Negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai. Numele satului de reședință Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămaoș căra s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultură, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
peisaje asemănătoare cu cele montane, cu chei și versanți abrupți, acoperiți de vegetație mediteraneană, formată din mojdarean, carplinita, liliac, cu numeroase oferă ochiului uman peisaje de neuitat. Peșteră Topolnița, așezată în partea de vest a satului Marga, cunoscută și de localnici și sub numele de Peșteră de la Prosac, care are o lungime de 13 km, fiind a doua din țară ca mărime. Obicieurile și tradițiile oamenilor constitue un fenomen destul de deosebit față de alte localități din jur, cum ar fi măsuratul oilor
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
de 9 km, se învecinează cu comuna Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus, prezintă un relief variat cu
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]